Page 93 - Drumul_socialismului_1969_04

PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R ILE. U N IŢI VĂ ! înapoierea în Capitală

a delegaţiei de partid

şi guvernamentale

române care ă

participat la sesiunea

C. A. E. R.

UI Hi. 44S3 — 0DHIN1U 2 7 aprilie 1969 1 PAG. 30 Ulii — I0RESI KDUTIEI; Oeva. slr. Oi. Petru Groia llr. 33 Tel. 1225. 2317. 0317 J
Sîmbâtâ dupâ-amiazâ s-a Delegaţia a fost însoţită de bri ai delegaţiei buchete de
înapoiat în Capitală delegaţia consilieri şi experţi. flori.
de partid şi guvernamentală La sosire, pe aeroportul Bă- ★
ARMONIA BENE­ ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI a Republicii Socialiste Româ­ neasa, delegaţia a fost saluta­ a părăsit Moscova, plecînd
MOSCOVA. — La 26 aprilie
tovarăşul
condusă de
nia,
de
tă
Gheorghe
tovarăşii
Nicolae Ceauşeseu. secretar Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu spre patrie, delegaţia de partid
general al Comitetului Cen­ Stoica, Paul Niculescu-Mizil, şi guvernamentală a Republi­
FICIULUI PRO­ Alte unităţi au îndeplinit Român, preşedintele Consiliu­ Constantin Drăgan. Janos Ka- cii Socialiste România, condu­
Ilie
Comunist
Verdeţ,
tral al Partidului
Virgil
Trofîn,
să de tovarăşul N i c o l a e
C e a u ş e s e u . secretar gene­
lui de Slot, care a participai
zekas, Petre Lupu, Leonte Râ-
la sesiunea Consiliului dc A­
planul pe patru luni Jutor Economic Reciproc de la utu. Gheorghe Stoica, Vasilc ral al C.C. al P.C.R. preşedin­
Voitcc, Iosîî
tele Consiliului de Stat. care
Vîlcu, Ştefan
PRIU CU CEL Moscova. Coliu, Emil Drâgănescu, Mihai a participat la sesiunea
Banc, Petre Blajovicî. Dumitru
C.A.E.R.
Din delegaţie au făcut parte
La
plecare, pe aeroportul
După furnalele dc 1000 metri cubi şi la­ 100 kilograme de fontă pc metru cub de tovarăşii Ion Ghcorghe Maurer, Gere. Dumitru Popa, Dumitru Vnukovo. delegaţia a fost salu­
Popescu, Mihai Dalea. Vasilc
membru al Comitetului Exe­
minorul dc sirmă, oţelăria electrică dc la volum util şi reducerea consumului de cutiv, al Prezidiului Perma­ Patilincţ, de vicepreşedinţi ai tată de tovarăşii L I. Brejnev.
GENERAL ză îndeplinirea cu 5 zile înainte dc ter­ cocs cu 8.27 kilograme pc tona de fontă. nent al C.C. al P.C R.. preşe­ Consiliului de Stat şi Consiliu­ secretar general al C.C. al
Hunedoara este a treia secţie ee raportea­
P.C.U.S., A.N. Kosîghin, mem­
★
lui dc Miniştri,
dintele Consiliului dc Miniştri,
ai
membri
men a sarcinilor de plan pc primele 4
bru al Biroului Politic al C.C,
Tovarăşul inginer Cornel Fulga, directo­
luni ale anului. La aeest sueees au concu­ rul l.F. Deva, ne anunţă că in ziua de 25 Maxim Berghianu, membru al C.C. al P.C.R.. aî Consiliului al P.C.U.S., preşedintele Con­
Comitetului Executiv al C.C.
rat aprovizionarea ritmică cu materii pri­ aprilie, eolectivul de muncitori, ingineri şl de Stat şi ai guvernului, con­
me şi materiale a cuptoarelor, asistenţa tehnicieni al întreprinderii şi-a îndeplinit al PC.R.. preşedintele Comi­ ducători de instituţii centrale siliului de Miniştri al U.R.S.S.,
P.N. Demlcev, membru suple­
Comentariu economic tehnică dc calitate şi hărnicia oţolarilor sarcinile dc plan pc patru luni. In primul tetului de Stat al Planificării. şi xorganizaţii obşteşti. ant al Biroului Politic, secre­
Manea Mănescu. membru al
caro au sporit indicii dc utilizare a agre­ trimestru şi in luna aprilie au fost livrate Erau prezenţi A.V. Basov,
gatelor cu 100 kilograme dc oţel pc tona în circuitul economic, peste plan, 6 000 mc Comitetului Executiv, secretar ambasadorul Uniunii Sovietice tar al C.C. al P.C.U.S., K.F.
dc eapaeitatc a fiecărui cuptor şi au asi­ buşteni dc fag şi alte specii — din care al C.C. al P.C.R., vicepreşe­ la Bucureşti, şi membri ai am­ Katuşev. secretar al C C. al
milat 3 mărci noi dc oţeluri. dinte al Consiliului de Stat. basadei. P.C.U.S, V N. Novikov, vice­
Progresul accelerat al economiei, adîncirea în 2 000 mc buşteni pentru Turnire —, 800 mc preşedintele Consiliului Eco­ preşedinte al Consiliului do
proporţii crescînde a diviziunii muncii, amplificarea Colectivul secţiei a II-a furnale a asi­ cherestea şi 1 000 mc alte produse in va­ nomic, Gheorghe Rădulescu, Pe aeroport, membrii dele­ Miniştri al U.R.S.S., A.A. Gro-
interdependenţei dintre ramuri şi sectoare de activi­ gurat creşterea indicilor dc utilizare cu loare dc peste un milion lei. membru al Comitetului Execu­ gaţiei au fost salutaţi cu căl­ mîko, ministrul afacerilor ex­
tate. necesitatea imperioasă a conjugării şi armoni­ tiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ dură de un mare număr de terne, şi de alte persoane ofi­
zării eforturilor într-un flux general şi continuu spre şedinte al Consiliului dc Mi­ bucureşteni Un grup de pio­ ciale
creşterea eficienţei au determinat în mod obiectiv niştri, şi Teodor Marineseu, Erau prezenţi Teodor Mari-
mutaţii esenţiale în existenţa întreprinderii. Bistu­ membru al C.C. al P C H . am­ nieri a oferit tovarăşilor ncscu. ambasadorul României
riul perfecţionării, tranşînd fără drept de apel în fa­ Conferinţa Uniunii judeţene a basadorul României in Uniu­ Nicolae Ceauşeseu, Ion Gheor­ la Moscova, şi membri ai am­
voarea noului, a extirpat de pe chipul întreprinderii nea Sovietică. ghe Maurei* şi celorlalţi mem­ basadei.
masca îmbătrînită, conferindu-i fizionomia şi ^caracte­
rul de verigă de bază, de celulă fundamentală în orga­
nismul unitar, armonios şi plin de vigoare al econo­
miei naţionale. cooperativelor meşteşugăreşti COMUNI CAT
Intr-un asemenea context, legile elementare ale
geneticii economice impun ca viaţa fiecăreia dintre
aceste celule să pulseze de aşa manieră, îneît să nu
prejudicieze cu nimic funcţionarea normală a an­ Ieri, la Deva, a avut loc jan, preşedintele Uniunii ju­ muncii. Tovarăşul Moga a ară­
samblului mecanismului economic, ci, dimpotrivă, să conferinţa Uniunii judeţene a deţene a cooperativelor meş­ tat însă că unităţile cooperaţi­ cu privire la cea de-a XXIll-a sesiune specială
concordeze în cel mal înalt grad scopurile şi intere­ cooperativelor meşteşugăreşti. teşugăreşti, şi participanţii la ei meşteşugăreşti nu manifes­
sele majore ale societăţii. Privind lucrurile prin La lucrări au participat dele­ discuţii au relevat faptul că tă încă solicitudinea cuvenită,
această prismă, apare evident că regulatorul întregii gaţi aleşi de către cei peste datorită măsurilor luate pen­ că se înregistrează un număr
activităţi a întreprinderii nu poate fi altul decît co­ 3300 de cooperatori care-şi tru mai buna organizare a u­ mare de reclamaţii la calitate, a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc
mitetul de direcţie, deţinătorul instrumentelor de desfăşoară activitatea pe în­ nităţilor, pentru executarea în că mai sînt unele activităţi de
conducere şi coordonare, nucleul de gîndire şi con­ tinsul judeţului nostru. Au termen şi de calitate a lucră­ prestare de servicii slab dez­ Intre 23 şi 26 aprilie 1969 a Consiliului dc Stal al R.D.G. Luvsanciultcm, membru al
ducere coteclivă investit ca prin totalitatea actelor fost prezenţi delegaţi ai uniu­ rilor către populaţie, atit în voltate sau care lipsesc din avut loc la Moscova cea dc-a (şeful delegaţiei), W. Stopli. C.C. al P.P.R.M., amabasado-
c e ? '\ întreprinde să asigure procesului productiv nilor cooperativelor meşteşu­ anul trecut cît şi in timpul scurs preocuparea cooperativelor. XXIII-a sesiune specială a membru al Biroului Politic al rul R.P.M. în U.R.S.S. ;
cefis.mai bune condiţii tehnice şi materiale, integra­ găreşti din mai multe judeţe din acest an sarcinile econo­ Vorbitorul a recomandat nou­ Consiliului dc Ajutor Econo­ C.C. al P.S.U.G., preşedintele Din partea Republicii Popu­
rea organică a unităţii încredinţate spre gestiune în ale ţârii. mice au fost depăşite. lui consiliu să-şi îmbunătă­ mie Reciproc. Consiliului dc Miniştri al lare Polone — tovarăşii W.
consensul eforturilor şi preocupărilor generale pen­ La lucrările „conferinţei a Totodată s-au scos în evi­ ţească continuu stilul de mun­ La lucrările sesiunii au luat R.D.G., E. Ifoncckcr, membru Gomulka, prim-sccrctar al
tru ridicarea nivelului eficienţei economice. luat parte tovarăşul loachim denţă şi o serie de deficienţe că, să imprime serviciilor răs­ parte delegaţiile ţărilor mem­ al Biroului Politic al C.C. al C.C. al P.M.U.P. (şeful dele­
Imaginea de ansamblu a vieţii industriale a ju­ Moga, prim-secretar al Comi­ care s-au manifestat în activi­ pundere şi operativitate în re­ bre ale C.A.E.R. în următoa­ P.S.U.G., secretar al C.C. al gaţiei), J. Cyrankiewicz, mem­
deţului nostru oferă darnic o mare varietate de as­ tetului judeţean Hunedoara al tatea de servire a populaţiei, zolvarea problemelor ridicate rea componenţă : P.S.U.G., G. Mittag. membru bru al Biroului Politic al C.C.
pecte ce demonstrează că avem multe întreprinderi P.C.R., preşedintele Comitetu­ legate de aprovizionarea teh- de activitatea cadrelor, să se Din partea Republicii Popu­ al Biroului Politic al C.C. al al P.M.U.P., preşedintele Con­
si colective de muncă ce sînt legate efectiv, prin mii lui executiv al Consiliului nîco-materialâ a unităţilor, de preocupe îndeaproape de cali­ lare Bulgaria — tovarăşii T. P.S.U.G., secretar al C.C. al siliului dc Miniştri al R.P.P.,
de fire. de o întreagă ramură industrială sau de în­ popular al judeţului Hunedoa- calificarea cadrelor, de unele ficarea cadrelor — factor impor­ Jivkov, prim-sccrctar al C.C. P.S.U.G., H. Axen. membru B. Jaszczuk, membru al Bi­
treaga industrie, nu atit prin forţa împrejurărilor, la, Dezideriu Nagy — vicepre­ cauze care duc la realizarea tant în diversificarea activită­ al P.C.B., preşedintele Consi­ supleant al Biroului Politie al roului Politic al C. C. al
dictate de raporturile de producţie, cit prin dorinţa şedinte al Uniunii Centrale a de produse ce nu corespund ţii de prestare a serviciilor şi liului dc Miniştri al R.P.B. C.C. al P.S.U.G., secretar al P.M.U.P.. secretar al C.C. al
declarată de a contribui cu întregul potenţial la pro­ Cooperativelor Meşteşugăreşti, intru lotul cerinţelor oameni­ a produselor. (şeful delegaţiei). S. Todorov, -C.C. al* P.S.U.G.. G. Wciss. P.M.U.P., P. Jaroszcwicz,
gresul întreprinderii, a ramurii şi, în final, a econo­ numeroşi invitaţi. lor muncii, la ncrespcctarea Judeţul nostru dispune de membru al Biroului Politie al membru supleant al C. C. al membru supleant al Biroului
miei naţionale Prilej de analiză a activită­ termenelor de execuţie. un valoros tezaur folcloric, dc C.C. al P.C.B., secretar al C.C. P.S.U.G., vicepreşedinte al Politic al C.C. al P.M.U.P., vi-
Este un merit incontestabil al comitetelor de di­ ţii desfăşurate de membrii co­ In cadrul dezbaterilor con­ un bogat trecut istoric ; pe al P.C.B., T. Tolov, membru Consiliului dc Miniştri al ceprcşcdintc al Consiliului dc
recţie de la Combinatul siderurgic Hunedoara, Uzina operativelor meşteşugăreşti din ferinţei a luat cuvînlul tova­ meleagurile hunedorene tră­ al Biroului Politic al C.C. al R.D.G., G. Schurcr, membru Miniştri al R.P.P., J. Kulesza.
„Victoria'’ Călan, Fabrica chimică Orăştie. de a-şi fi judeţul Hunedoara, conferin­ răşul loachim Moga, care a c- iesc numeroşi meşteşugari ta­ P.C.B., vicepreşedinte al Con­ al C.C. al P.S.U.G., vicepreşe­ membru al C.C. al P.M.U.P.,
imprimat ca o regulă severă de conduită respecta­ ţa a relevat preocuparea sus­ videnţîat faptul că prin efor­ lentaţi care ar putea valorifica siliului dc Miniştri al R.P.B., dinte al Consiliului de Miniş­ preşedintele Comisiei dc Stat
rea tuturor obligaţiilor ce revin întreprinderilor res- ţinută a meşteşugarilor pentru turile depuse de membrii co­ în creaţii dc artă populară a- preşedintele Comitetului de tri al R.D.G.. preşedintele Co­ a Planificării dc pc Ungă
pe'* \e: In aceste unităţi; comitetele de direcţie nu-şi operatori, unităţile cooperati­ Stat al Planificării al R.P.B.. misiei dc Stat a Planificării a Consiliul dc Miniştri al R.P.P.,
lim.^ază cimpul de observaţie, de gîndire şi de con­ continua îmbunătăţire a pres­ ccste comori. Dar nu s-a ma­ S. Dilbokov, membru al C.C. al R.D.G., S. Bohm, membru al J. Ptasinski, membru al C.C.
cepţie doar la incinta întreprinderii Fiecare decizie, tărilor de servicii către popu­ velor meşteşugăreşti răspund nifestat preocuparea cuvenită P.C.B., şeful Secţiei economi­ C.C. al P.S.U.G.. ministrul fi­ al P.M.U.P., ambasadorul
acţiune sau act economic sînt judecate nu numai din laţie Darea de seamă prezen­ din ce în ce mai mult exigen­ pentru valorificarea lor. ce şi dc planificare a C.C. al nanţelor al R.D.G., R. Luzkcn- R.P.P. in U.R.S.S.:
punctul de vedere al beneficiului propriu ci. privin- tată de tovarăşul Leontin Blâ- ţelor justificate ale oamenilor Primul secretar al Comite­ P.C.B., S. Ghiurov, membru dorf, ministru plenipotenţiar, Din partea Republicii So­
du-se responsabil dincolo de poarta întreprinderii, se tului judeţean de partid a fă­ al C.C. al P.C.B.. ambasadorul consilier Ia Ambasada R.D.G. cialiste România — tovarăşii
descifrează implicaţiile şi consecinţele pentru întrea­ cut conferinţei recomandări R.P.B. in U.R.S.S.; în U.R.S.S. : Nicolae Ceauşeseu, secretar
ga economie preţioase referitoare la nece­ Din partea Republicii So­ Din partea Republicii Popu­ general al C.C. al P.C.R.. pre­
Punînd la baza acţiunilor sale un asemenea ra­ sitatea îmbunătăţirii aprovizi­ cialiste Cehoslovace — tova­ lare Mongole — tovarăşii J. şedintele Consiliului dc Stat
ţionament sănătos, conducerea combinatului hune- onării lehnico-materiale, utili­ răşii G. Husak, prim-secretar Ţcdcnbal, prim-sccrctar al al Republicii Socialiste Româ­
dorean a subscris cu întreaga sa competenţă tehnică zarea deplină a capacităţilor al C.C. al P.C.C. (şeful delega­ C.C. al P.P.R.M., preşedintele nia (şeful delegaţiei). Ion
şi capacitate creatoare Ia operaţia dificilă, dar abso­ de pi-oducţie existente, folosi­ ţiei), O. Ccrnlk, membru al Consiliului dc Miniştri al Gheorghe Maurer, membru al
lut necesară a perfecţionării circulaţiei metalului pe rea raţională a forţei* dc mun­ Prezidiului C.C. al P.C.C., pre­ R.P.M. (şeful delegaţiei). D. Comitetului Executiv, al Pre­
arterele economiei naţionale. Fără să consemnăm în că, valorificarea rezervelor in­ şedintele Guvernului R.S.C., Molomjamţ. membru al Bi­ zidiului Permanent al C.C. al
rîndurile de faţă volumul impresionant de eforturi, terne şi locale, în scopul satis­ A. Indra, secretar al C.C. roului Politic al C. C. a) P.C.R.. preşedintele Consiliu-
uriaşa investiţie de pasiune, experienţă şi inteligenţă facerii din ce în ce mai depli­ al P.C.C., F. Ifamouz, vi­ P.P.R.M., secretar al C.C. al ( lui de Miniştri al Republicii
a hunedorenilor, ne vom limita la a arăta că pentru ne a cerinţelor pe deplin jus­ cepreşedinte al guvernului P.P.R.M., D. Gombojav, mem­ Socialiste România, Manea
siderurgiştl onorarea la termenele stabilite a con­ tificate ale populaţiei. R.S.C.. F. Vlasak, ministrul bru al C.C. al P.P.R.M., vice­ Măncscu, membru al Comite­
tractelor economice s-a soldat cu beneficii mai mult In cadrul dezbaterilor a luat planificării al R.S.C., V. Ivouc- preşedinte al Consiliului dc tului Executiv şi secretar al
dccît evidente. In acest an, la o depăşire a produc­ cuvîntul şi tovarăşul Dezideriu ky, ambasadorul R.S.C. in Miniştri al R.P.M., D. Sodnom, C. C. al P.C.R., vicepreşedinte
ţiei globale de 14 milioane lei, s-a obţinut un plus de Nagy care a apreciat eforturi­ U.R.S.S. ; membru al C.C. al P.P.R.M..
patru ori mal mare la producţia marfă vîndută şi le cooperatorilor dc a satisfa­ Din partea Republicii De­ prim-viccprcşcdintc al Comi­
Încasată şi un beneficiu suplimentar de 15 milioane ce din ce în ce mai mult ce­ mocrate Germane — tovarăşii tetului de Stat al Planificării
lei. rinţele populaţiei, rezultatele W. Ulbricht. prim-sccrctar al al R.P.M., C. Molom, minis­ {Continuare in pag. a A-a)
Este un exemplu elocvent, deosebit de tentant economice bune înregistrate C.C. al P.S.U.G., preşedintele trul finanţelor al R.P.M., N.
pentru fiecare întreprindere, care pledează în favoa­ şi a făcut recomandări preţi­
rea necesităţii şi oportunităţii de a se renunţa defi­ oase pentru activitatea viitoa­
nitiv la practica — din păcate încă viabilă pe alocuri re.
— de a privi activitatea unităţii ca un proces izolat, Conferinţa a ales consiliul
de „bucătărie proprie", redus la limitele strict teri­ Uniunii judeţene a cooperati­ Dezvoltarea organizării sta­ miţării statale feudale şi a re­ forme : secularizarea averilor
toriale ale întreprinderii, rupt de realităţile încon­ velor meşteşugăreşti şi comisia tale a societăţii, a economiei clamat noi instituţii printre minâslircşli. reforma agrară,
jurătoare. Este în acelaşi timp o invitaţie adresată dc revizie. Preşedinte al consi­ şi a ştiinţei a făcut ca în‘se­ care au fost create chiar în reformele administrative, fi­
tuturor comitetelor de direcţie să militeze pentru a liului U.J.C.M. a fost reales colul XIX să se înregistreze primul an al unirii, organele nanciare etc.
face din fiecare întreprindere veritabile celule de tovarăşul Leontin Blăjan. in Europa o adevărată „explo­ centrale dc statistică. Promo­ După moartea lui Dionisie
bază în organismul sănătos şi puternic al industriei Şantierul Centralei termoelectrice Deva. Aspect din hala zie" statistică, organizîndu-se torii şi realizatorii acestei idei Pop Marţian în anul 1865 sta­
romaneşti. de montaj a turbinelor. primele instituţii centrale de au fost doi patrioţi, oameni de
S. POP tistica instituţională a cunos­
statistică, marile recensăminte ştiinţă luminaţi — Dionisie cut numeroase schimbări or­
ÎU.1LUU.J
30 ale populaţiei şi primele con­ Pop Marţian şi Ion Ionescu ganizatorice însoţite de un
grese internaţionale care au de Ia Brad. accentuat regres. Cu toate a-
Nu-i cazul să mai amintim factorii care trebuie să le re­ avut un rol deosebit în coope­ La 28 aprilie 1859. Alexan­ cestca organizarea statisticii a
semnificaţia politică şi socială Probleme pc agenda consiliilor populare zolve. In caflrul comitetului e- rarea statistică internaţională, dru loan Cuza a emis Decre­ continuat să rămînă în situaţia
pe care o au propunerile cetă­ xeeuliv s-au discutat, în spe­ în progresul metodologiei şi dinainte pînă în anul 1892
ţenilor, dar se cuvine să sub­ cial, propunerile care inte­ in asigurarea comiparabi li lăţii tul Domnesc prin care se în­ cînd se înfiinţează Direcţia
liniem şl cu această ocazie resează mai multe circum­ internaţionale. fiinţează serviciul statistic din
preocupările care există în ţa­ PROPUNERILE MASELOR - scripţii electorale şi necesită Ţara Românească în frunte Statisticii Generale sub con­
ra noastră pentru crearea u­ diverse fonduri. Pe de altă Ştiinţa statistică face mari cu Dionisie Pop Marţian, iar ducerea Iui Leonida Colescu, c
nor posibilităţi reale ca fieca­ parte, o serie dc instituţii şi progrese : ea pătrunde in nu­ după 3 luni pe cel pentru în­ altă figură remarcabilă în is­
re om să se poată adresa ver­ NESECATĂ SURSĂ DE întreprinderi au primit în meroase universităţi ca disci­
bal sau în scris pînă la cele scris pfoblemele ridicate de plină de învâţâmînt, se afirmă
mai înalte foruri, pentru do­ cetăţeni la adresa lor cu obli­ numeroşi oameni dc ştiinţă în
leanţe personale sau de inte­ gaţia de a informa comitetul teoria probabilităţilor şi demo­
de­ 110 ANI
res comun. In timpul campa­ ORIENTARE ÎN ACŢIUNE executiv asupra modului şi grafie. Metodele cantitative
niei electorale, cetăţenii din termenului de rezolvare. Re- matematice îşi dispută lot mai
judeţul Hunedoara au folosit editind o practică pozitivă din mult locul cu statistica
drepturile de care se bucură Apreciind cu toată răspun­ Prin aceste măsuri şi altele, tat şi secretar al Consiliului anii precedenţi, comitetul exe­ scriptivă. Pătrunderea lor în
ca să informeze deputaţii — derea importanţa propunerilor care confirmă grija pentru ne­ popular municipal Hunedoa­ cutiv a întocmit tabele cu studiul fenomenelor sociale si
iar prin intermediul lor con­ cetăţeneşti, Comitetul jude­ voile oamenilor, s-a stabilit in ra — alegătorii s-au adresat propunerile făcute în fiecare economice constituie un pro­
siliile populare şi alte organe ţean de partid, Comitetul e­ linii mari ce trebuie făcut direct deputaţilor şi deci în circumscripţie electorală pe gres remarcabil al statisticii DE STA TIST IC A
— asupra unor probleme eco­ xecutiv al Consiliului popular Cum se acţionează insă şi ca­ primul rînd de la ei aşteaptă care le-a înmînat deputaţilor. din prima jumătate a secolu­
nomice, social-culturale şi gos­ judeţean, au organizat o lar­ re sînt rezultatele ? Tocmai la răspuns in legătură cu pro­ In plus, cu ocazia alegerii co­ lui XIX.
podăreşti care cer rezolvare gă acţiune pentru studierea această întrebare am căutat punerile făcute. Ar fi însă o mitetelor de cetăţeni pe cir­ Tn acest context de eveni­
Intilnirile alegătorilor cu ac­ şi rezolvarea lor. La indicaţia răspuns prin ancheta făcută mare greşeală să se creadă că cumscripţii electorale, deputa­ ţara noastră prima instituţie ROMÂNEASCA
mente europene ia fiinţă în
tualii deputaţi au fost, prin secretariatului Comitetului ju­ zilele trecute. Vom oferi cî- deputatul poate rezolva sin­ ţii au fost antrenaţi să infor­
esenţa lor, consultări rodnice deţean de partid, în prima teva constatări. gur totul. Treburile obşteşti meze alegătorii despre ce s-a centrală dc statistică, realiza­
care au conturat propuneri şi parte a lunii martie s-a orga­ cer o permanentă şi fructuoa­ realizat şi care-i perspectiva re de mare însemnătate, care
angajamente reciproce. Pe lin­ nizat o discuţie cu conducă­ să conlucrare la care să par­ propunerilor făcute. Ca rezul­ încununează o tradiţie din cele
gă alte rezultate, cu profun­ torii instituţiilor judeţene în Răspunde­ ticipe masele de cetăţeni, de­ tat al acestor măsuri, în mul­ mai bogate. Intr-adevăr, din
de semnificaţii politice, cam­ legătură cu măsurile luate şi putaţii, comitetele executive te circumscripţii electorale timpurile cele mai vechi pe fiinţarea Direcţiei de Statis­ toria statisticii româneşti.
pania electorală s-a încheiat perspectivele care există pen­ ale consiliilor populare şi di­ s-au organizat ori sînt in curs teritoriul ţării noastre s-au c- tică a Moldovei în frunte cu Bine apreciate erau lucrări­
tru înfăptuirea propunerilor.
în judeţul nostru cu 6 516 pro­ In afară de alte sarcini care rea nu verse instituţii. Tocmai de la de organizare diverse acţiuni fcctuat catastife, urbarii, con­ Ion Ionescu dc la Brad. le statistice ale institutului la
puneri, dintre care 5 889 cer .in­ această realitate şi necesitate obşteşti. Dala dc 4 august 18G2 a in­ Liga Naţiunilor căreia îi fur­
tervenţii din partea organelor s-au trasat cu acest prilej, s-a a pornit Comitetul executiv scripţii şi catagrafii care sînt trat în istoria statisticii din niza date pentru buletinul lu­
Amenajarea şi completarea
stabilit obligaţia ca toate con­
comunale, orăşeneşti şi muni­ siliile populare din judeţ, in­ aparţine al Consiliului popular al mu­ zonelor* verzi, repararea de o continuare a faimoaselor România ca dală de naştere nar şi pentru lucrările de sta­
romane organizate
„eensuri"
cipale, 571 vizează instituţiile nicipiului Hunedoara in orga­ străzi şi trotuare şi alte mă­ pe teritoriul Dacici-Traiane. a Oficiului Statistic Central tistică internaţională.
sau organele judeţene, iar res­ stituţiile şi întreprinderile să nizarea acţiunii pentru reali­ suri la care contribuie efectiv pe întreaga ţară. Acest or­ Un moment însemnat în is­
tul se adresează unor institu­ analizeze cu răspundere pro­ numai de­ zarea propunerilor făcute de cetăţenii, răspund tocmai la Există şi încercări dc organi­ gan avea în organizarea sa un toria prelucrării informaţiei
ţii centrale. Majoritatea pro­ blemele ridicate de cetăţeni, cetăţeni. zare statistică în perioada serviciu central şi un serviciu statistice s-a realizat în anul
blemelor ridicate de cetăţeni să urmărească îndeaproape Acum, alături de bunele in­ unele propuneri. Locuitorii 1830-1840, ejar adevărata fnte- al districtelor (judeţelor), iar
se referă la cerinţe îndreptă­ rezolvarea lor şi să raporte­ tenţii, se află faptele. Toate mcierc instituţională a statis­ în fiecare judeţ funcţiona cile ZEVEDEI ŞTEF
ţite care influenţează, in ul­ ze trimestrial ce s-a făcut La putatului propunerile făcute de cetăţe­ C. IACOBESCU un raportor statistic. directorul Direcţiei judeţene
timă instanţă, nivelul de via­ rîndul său, Consiliul popular nii din raza municipiului Hu­ ticii româneşti datează din Toate lucrările statistice e­ de statistică
ţă al populaţiei sau dezvolta­ judeţean a tipărit şi difuzat — In timpul campaniei e­ nedoara au fost evidenţiate 1859 — înliiul an dc domnie xecutate de acest organ unifi­
rea economico-edilitară a lo­ îndrumări concrete în legă­ lectorale — ne spunea tova­ într-un registru şi apoi gru­ (Continuat# te,pag. o 3-oj a lui Alexandru loan Cuza. cat în perioada domniei lui
calităţilor din judeţ. tură cu aceeaşi problemă. răşul Ştefan Florescu, depu­ pate după specific şi după Unirea Moldovei cu Ţara Cuza au stat la baza docu­ Continuare în pag., o 3-p)
w am m - ........ — f- msskam Komânească a pus capăt fărâ­ mentării cunoscutelor sale re­