Page 94 - Drumul_socialismului_1969_04

î n r n n s m x n m is E s a D .

£ 27 APRILIE britanic Basutoland a deve­
România : în 18G8 s-a năs­ nit teritoriu autonom, iar în
cut medicul veterinar şi fi- 4 octombrie 1966 s-a procla­
ziologul Ioan Athanasiu, u- mat independent sub denu­
nut dintre întemeietorii fi­ mirea de Lesotho ; Malaya
ziologiei moderne româneşti — în 1930 a fost creat Parti­
(m. 1926) ; s-a născut, în dul Comunist.
1911, scriitorul Kovacs Gyor- cAlendâr Internaţionale : la Basra,
gy în Irak, are loc Festivalul
Alte ţări : Italia — in 1937 poeziei arabe ; în 1945, Ar­
a murit Antonio Gramsci, mata Sovietică ocupă Reich­
militant al mişcării muncito­ stagul fascist.
reşti italiene şi Internationa­ £ 1 MAI
le (n. 1891); Sierra Leone — România : în 1896 s-a nâs-
în 1961 a fost proclamată in­ cpt acad. prof. Mihall Ralea
dependenta de s ta t; Spania (m. 1904).
— s-a născut, in 1894, Josâ Alte ţări: S.U.A. — în 1886
Diaz Ramos, militant al miş­ au început grevele şl demon­
cării muncitoreşti spaniole Comitetului pentru transpor­ straţiile muncitorilor care
„Diapozitive, şi internaţionale (m. 1942) ; turi interne al Comisiei Eco­ revendicau ziua de lucru de
T S.U.A. — în 1791 s-a născut nomice O.NU. pentru Eu­ opt ore.
Primul automat ŞTIAŢI CÂ... Samuel Morse, inventatorul ropa. Internaţionale : „Ziua soli­
! telegrafului (m. 1872) ; Togo £ 29 APRILIE darităţii internaţionale a oa­
de băuturi I — în 1960 a avut loc pro­ România : în 1918 a murit menilor muncii".
d ia ... n e g a t iv e " clamarea independenţei. scriitorul Barbu Ştefănescu- £ 2 MAI
CELE mal mari suprafeţe împădurite se află In U.R.S.S. ? £ 28 APRILIE Delavrancea (n. 1858) ; în România : „Ziua tineretu­
OAMENII de ştiinţă de la Ele ocupă 1 238 milioane ha Pe locul al doilea se situează România : în 1862 s-a năs­ 1948 a fost instituită decora­ lui din Republica Socialistă
CINE O FI? Institutul de electronică din Canada cu 335 milioane ha, iar pe locul trei S.U.A. — 225 cut biologul Nicolae Leon, ţia „Ordinul Muncii" ; în România" ; în 1893 a murit
Daniel
milioane ha.
Lund, Suedia, au reuşit sâ
susţinător al darvinlsmulul
George Bariţiu, ziarist şi is­
1955 a murit acad.
îmbine utilul cu plăcutul la O în ţara noastră ; în 1868 s-a Danielopolu (n. 1884). toric, figură proeminenţă a
Trece liniştit pe stradă, salută lor cînd o cerut ,<o fie servit construcţia primului auto- ■ CAUCIUCUL a Intrai în consumul lumii civilizate după înfiinţat la Bucureşti socie­ Alte târî : Germania — în revoluţiei de la 1848 din
din cînd în cînd cunoştinţele în- cu o bere şi I s-o răspuns pe mat de băuturi din lume, anul 1839, cind inventatorul englez Charles Gudron a desco­ tatea muzicală „Filarmonica 1885 s-a născut scriitorul şl Transilvania (n. 1812) ; în
tilnite, Nu îmbrînceşte pe ni­ un ton arţăgos : „Nu ovem, ce, cu care se poate „sta de ! perit metoda de vulcanizare prin încălzire şl amestecare cu română". ziaristul Egon Erwln Klsch 1928 a murit scriitorul şi zia­
meni, in autobuz nu ocupa loc nu se vede ? I", o zimbît îngă­ vorbă". Dacă se apasă pe un \ praf de sulf ? Alte ţări : Franţa — în (m. 1948). ristul George Ranetti (n.
decît dacă toote femeile şi-ou duitor şi o întrebot, cu nevino­ buton şi se pronunţă în \ 1900 s-a născut Maurice Tho- £ 30 APRILIE 1875).
O
ocupat deja locurile lor. Se văţie şi candoare : „S-o întîm- acelaşi timp in mod clar j In S.U.A. se labrlcă preparatul chimic „Corxit 7 664 '? Zece rez, militant al mişcării România: în 1895 s-a năs­ Alte ţări : Franţa — a
poartă frumos cu toţi, amabil plot ceva, colega $-0 făcut într-un microfon cuvîntul j litri din acest preparat sînt suficienţi pentru a se înlătura muncitoreşti franceze şi in­ cut Ion Vinea, poet, proza­ murit. în 1857, poetul Alfred
şî rezervat, elegant chiar. Nu apoi ca nu observă grimasa „whisky", atunci maşina 200 litri de ţiţei de pe suprafaţa mării Este cel mai 'eficient ternaţionale (m, 1964). tor şi publicist (m. 1964) ; se de Musset (n. 1810) ; Italia
tratează „de sus" vînzâtoorele acră#cu core i s-o servit şpriţul serveşte imediat un pahar Internaţionale : în 1908 a împlinesc 20 de ani (1949) — în 1519 a murit Leonardo
din magazine, nici chiar pe os­ şi a Ieşit, salutînd larg pe toa­ cu această băutură. In ace­ produs utilizat pentru depoluarea apel. fost creată Asociaţia Univer­ de la formarea primelor de­ da Vinci, pictor, sculptor şi
pătarii de Io „Broosca verde". tă lumea. O sală Esperanto „Ziua mon­ taşamente de pionieri din om de ştiinţă al Renaşterii
laşi timp — după cum asi­ PULBEREA de metal se foloseşte ca combustibil solid dială a oraşelor înfrăţite" (n 1452).
gură experţii — aparatul la construcţia rachetelor? Printre cele mal frecvent utilizate (în 1957 a fost constituită ţara noastră. £ 3 MAI
Franţa — în
DE NECREZUT supraveghea/.â nivelul de este pulberea de aluminiu. Federaţia Mondială a Oraşe­ 1883 a murit pictorul Edou- Alte ţări: Japonia — „Ziua
Alte ţări :
alcoolizare al consumatoru­ O lor înfrăţite — F.M.0,1) ; la ard Manet (n. 1832)) ; Leso- Constituţiei" (a intrai în vi­
Accidentat în urma unei încă­ facţie „omănuntul" că pe în­ lui, căci dacă cuvintele, de- UN elefant dresat, în virslă de 20—60 de ani, poate să Geneva are loc reuniunea tho — în 1965, protectoratul goare in anul 1947).
ierări, un cetăţean se îndreaptă treg traseul parcurs de acciden­ semnlnd băutura dorită, nu execute 25 de comenzi diferite ?
spre sediul miliţiei. O tăietură tat (moi mult de un kilometru, sînt pronunţate cu suficien­ O
Io picior i-a atins o arteră, In plin centrul Devei), deşi era tă claritate, atunci automa­ VIDRA de mare este unul din puţinele animale care folo­
din care singele, la fiecare pas, foarte multă lume ieşită la pro- tul livrează o băutură falsă j sesc unelte de muncă ? Cînd prinde midii, ea le desface co­ CanaBeBe
ţişneşte cu putere După cîţivo menodă, nu s-o găsit nici un sau nici una. chiliile lovind că o piatră pe care o ţine în labele anteri­ S U P E R L A T IV E
zeci de metr), pierzînd mult sin- om de omenie care să-i acorde oare.
ge, omul code. Se ridică cu primul ajutor, să-J sprijine, să-I £ Cel mai vechi oraş cunoscut pînă acum de arheologi m a rfien e
greu, mol parcurge o distanţă, ducă eventual Io spital. Practic, e oraşul Ierihon din Iordania. Carbonul radioactiv i-a indi­
după care cade din nou de omul s-a luptat cu el însuşi cat vîrsta de aproape nouă mii de ani. Construit cu şapte sîn t n a re
două orî... In cele din urmă, prin pentru o suprovieţui. Dar cel pe milenii înaintea erei noastre, Ierihonul a avui o populaţie
lingă care a trecut sl core „nu
eforturi supraomeneşti, ajunge de aproximativ trei mii de oameni.
au văzut" că e în pericol de o re^ea
la miliţie, unde 1 se do primul a-şî pierde vioţa, cu cine s-au
£ Cele mai vechi capitale din lume sînt oraşele Alena,
ajutor şi este tronsportot de ur­ luptat ? Nu cumvo cu proprio Damasc, Beirut, Roma şi Del hi.
genţă la spital. lor meschinărie ? a vieţii ?
Provoacă de-a dreptul stupe­ T. IONITA £ Cele mai vechi monede m elalice din lume sînt considerate
cele bătute in Lidia (Asia Mică) prin anul 700 î e n. Se cre­
ii de că In China ar fi circulat monede chiar înainte de □- Omul de ştiinţă sovietic, Iuri
ceastâ dată, dar nu există dovezi concrete. Fllippov a publicat în revista
Pentru gospodina „Zemlea 1 Vcelennaia' (orga­
£ Cea mai mare şi mai grea monedă din lume cînlă- nul Academiei dc Ştiinţe a
reşte aproximativ 20 kg. In 1667, monelâria suedeză a emis U.R.S.S.) un articol în care îşi
anului 2000 în total 26 522 de asemenea monede, dintre care s-au păs­ expune părerea fn legătură cu
aşa-numltcle „canale marţlene'1
trat pînă în zilele noastre numai trei.
Ca şi alţi oameni de ştiinţă, el
ACTU ALELE aparate electrice de uz casnic, cn care £ Cel mai vechi Imn naţional c cel japonez. Tcxlul lui a studiat formaţiunile analog»?
se mîndreşte orice gospodină, vor deveni în anul 2000 create pe Pâmînt de către na­
doar nişte obiecte de muzeu. Locul lor îl vor ocupa a fost scris în secolul ai IX-lea şi se compune din numai tura anorganică (II ’
patru rînduri.
aparate „ascultătoare" dotate cu creieri electronici. A- scoarţă), natura org
lunci va li suficient ca, înainte de a pleca de acasă, zele de păianjen, f‘
gospodina să apese pe butoanele corespunzătoare pen­ £ Cel mai vechi „ierbar" din lume cslc socotită pictu­ (reţeaua de căi lei *
tru ca toate „ordinele" cu privire la prepararea mîncă- ra murală aflată pe peretele unui templu din Fgipt Aceas­ ele).
rll şl orindnîrea locuinţei să fie executate întocmai. Fi­ tă pictură înfăţişează 275 de plante di feri le şi datează din
reşte, gospodina va trebui să aibă unele cunoştinţe de anul 1450 i.e.n. După părerea om
; electronică pentru a putea manipula aparatele respec­ inţă sovietic, reţea
tive. £ Cea mai puternică erupţie vulcanică din istoria ome­ lor marţlene* se a:-
JAPONIA. — O nouă cucerire a tehnicii moderne — telefon cu televizor, numit „Video- nirii a fost cca care a avut loc în Indonezia la 27 august mai mult cu reţele!
phon'\ realizat de Compania electrica niponă (N.E.C.) din Tokio.
PESTE 30 DE ANI, gospodina va Intra într-un ma­ 1883. Erupţia vulcanului Krakalan a provocat o explozie comunicaţie creat*
jj gazin cu autoservire şi se va opri în laţa unui şir de care s-a auzit pe a 'treisprezecea parte a globului pârnm- este exclus, susţin o
butoane plasate pe vitrinele In care se vor afla dife­ tesc, cenuşa eâzînd timp dc 10 zile pe o rază dc peste că in cele din uri
rite produse După ce va apăsa pe butoanele cu produ­ 5 300 km. aces! lei vor li d
sele alese sc va deplasa mai departe, penlru a plăti U M O R ■ U M O R a U M O R pe planeta noastră
mărfurile aduse in faţa el de un transportor cil bandă £ Cca mai' lunga oprire voluntară a bătăilor inimii dieril continue a I
cunoscută în analele medicinui a (ost înregistrată la genera­ gice globale dc
BUCATARIA gospodinei din anul 2000 va II com­ — Mă doare o măsea... insulă nelocuită, şi marinarii lul englez Towsend. Prinlr-o încordare a voinţei, ci reuşea munţilor, a di2)or.
plet automatizată. Ea va trebui doar să dozeze alimen­ — Sinteţi rudă cu această — Mare lucru ! Dacă ar fi găsesc acolo un om cu păr să-şi „oprească'’ inima timp dc mai multe minute. Ultima tor formaţiuni cr*
tele de gătit, sâ le pună in vasele corespunzătoare, să femeie ? lung şi barbă. ra anorganică. Ui
iixeze pe contor ora cînd va trebui să fie gata mînca- — Da, dar foarte de depar­ măseaua mea n-aş sta nici o — De cind sinteţi aici ? performanţă de acest fel i-a adus însă moartea.
rea şi apoi ea va putea pleca fără nici o grijă de acasă. te. Noi sintem 12 fraţi şi su­ clipă pe gînduri, aş scoate-o plin va fi primii
De rest se va ocupa calculatorul electronic. Desigur că rori, eu sînt primul copil, ioc imediat. — De foarte mult timp. £ Cel mai lung roman dm lume a fost descoperit re­ cînd pe planeta h
penlru mîncărurîle mai deosebite, gospodina va folosi ea — ultimul. — Dacă ar fi măseaua ta. — Naufragiat ? cent în China răsăriteană. UI cuprinde 4 830 000 dc cuvinte boril un conlein
şl vase speciale. O aş proceda şi eu la fel — Nu. şi este intitulai „Înflorirea mărului". Romanul datează dm şl se vur primi I
— De ce eşti aşa de neno­ O — Şi de ce a(i venit nici ? secolul al VllI-lea şi descrie peripeţiile unor femei în tim­ mai mare putere . . . .
UN CUPTOR complet transparent in care carnea şl rocit ? O navă ancorează Ungă o — Ca sâ uit. pul unei bătălii. cit pînă acum.
prăjiturile vor fl bombardate cu ultrasunete, astfel in­ — Ce anume ?
cit gradul de căldură să fie de la început unilorm, atit — Am uitat.
la suprafaţă, cit şl în miezul mincărll, va sta la dispo­ O
ziţia tuturor gospodinelor. Micro-sondele vor „veghea' Din compunerea unei fetiţe
ca totul să decurgă normal, Iar dispozitivele speciale de 10 ani din Franţa :
vor stabili ordinea diferitelor operaţiuni, fn funcţie de ,,ln Franţa fetiţele se nasc
felul mincărll. Ele vor „şti' cînd va fi gata mîncarea di,n trandafiri, iar băieţeii din
pentru a decupla apoi generatorul de ultrasunete verze. In Anglia şi America
bebeluşii sint aduşi de ber2e.
PENTRU CURÂŢIREA COVOAREI.OR ŞI PARDO­ In toate celelalte ţări din lu­
SELILOR, gospodina va dispune în anul 2000 de o in­ me copiii se nasc pe cale na­ ze, folosite pc timpul lui CrJs'.o-
for Columb — Uragan la
Ba­
stalaţie pe care va trebui doar s-o pornească şi s-o turalău. bord i ; 3). Mare la mare 1 (pl). —
oprească Apăsînd numai pe un buton, aspiratorul va O A fost odată : 3). Vislâ pentru ca­
porni singur la lucru, ca o broască ţestoasă uriaşă. Un bogătaş spune prietenu­ iac — Peşte de apâ dulce ; 4). Stat
Conceput pe bază de radar, aspiratorul va putea să o­ lui : In sud — vestul Asiei — verbul
marlnorlior : 5). Ratat, invers I —
colească uşor piedicile fn tilnite in cale (mobilă, pereţi) — Astăzi am cumpărat so­ uite ; 6). §i aşa mai departe —
lără a produce vreo stricăciune fn canal I ; 7). Nume avocallc ! —
ţiei un mare colier de perle. Peisaj cu vapoare — Scc.t la Ini­
— După cite ştiu eu, dorea mă ; 0). Barcă cu plnze sau lopeil,
IN ANUL 2000, gospodina va putea, dacă va dori, sâ folosita In sport. — Cap fârâ
evite plecarea în flecare zl după cumpărături. De pildă, să-i cumperi o maşină. cap ’ ; 9). Diminutiv feminin —
dacă timpul este urit, dacă nu se simte bine sau are — Da. Dar spune-mi unde Zugrăveşte fn cuvinte Imagini de
oaspeţi, ea se va aşeza tnlr-un fotoliu şl va comanda ai văzut că se vind maşini fal­ demult ; 10). Se apropie — Sex-
prin videotelefon cele necesare. Lucrătorul din co­ se ? tantul de pildă, folosit In naviga­
ţie. penlru determinarea unghiu­
fi merţ care primeşte comenzile va prezenta pe ecran O . rilor ; 11). Dispozitive pentru imo­
ii mărfurile pe care ea doreşte să le cumpere. La muzeul de arheologie. bilizarea organelor fracturate —
Portarul către paznic : fl Nu stnt aceştia ! ţ 12). Vapoare
TOATE ORAŞELE MAI MICI (între 50 000-150 000 de vezi pe bărbatul acela înalt moderne, care nu mal utilizează
forţa aburului — Ultimul caiac 1 :
locuitori) vor dispune de Instalaţii proprii de încălzire, care intră in sala săbiilor ? 13). Vasul fantomă ! (fig.) — In­ i
prin Intermediul unei centrale termice mici, care v j Urmăreşte-l cu toată atenţia t dică nordul In busole.
primi comenzi de la fiecare apartament *în parte. Un — De ce ? E hoţ ? IONEL AMARIUJEI
termometru special va controla temperatura şi umidita­ Colan
tea în fiecare încăpere. — Sâ ştii prietene că eu vin la pescuit, numoi pentru — Nu, dar l-am văzut la
aerul ăsta curat ! Desen de V. MIHÂILESCU circ înghiţind săbii,
ORIZONTAL : 1). Mare pe ma­
|s| ISDCTHB COS re ! (pl ) — Punct de control In
porturi ; 2). Funie cu care se lea­
gă o navă la ţărm, — Navă mi­
Iul apei menţinîndu-se la 8 m, litară. dotată cu tunuri blinda­ Dezlegarea jocului
In lucrarea „Staţiuni balnea­ te ; 3). Cu riduri pe faţă — A-
re dîn Republica Populară Ro­ iar în timpul ploios, în creştere. prople orizontul ; 4). Teren de „Documente
Extrasă cu ajutorul unei nnoto-
mâna", apărută în 1955 este în­ pompe, opa se încălzeşte la sport in carenâ i — Lup de mare :
scrisă în rindul staţiunilor de in­ P0TENJE BALNEOCUMATICE 90° şi apoi trîmisă prin conduc­ 5). Nelipsit din peisajele marine
(slng.) — Nu-1 bună de nimic —
teres local „Sărata Deva",* indi­ te în bozine unde este răcită Balenă la trlbord t ; 6). însufleţire de piatră"
cată în tratamentul unor afec­ Io temperaturo potrivită. — Trauler la babord l — Ultimul
ORIZONTAL : Adamclisi — Alb :
ţiuni reumatice, „ale oparatulul marinar ! 7). Un pilc t — In acest 2). Govora — Curtea ; 3). A — IL
locomotor, ale sistemului nervos Sub formă de băi, este indi­ loc — Semnele naufragliior ; fl). — Chindiei ; 4). Pandur — T7 —
Plasă de prins peşte — In strinsă
şi afecţiuni ginecologice" (pag. IN ORAŞUL DEVA cată în tratarea unor afecţiuni legătură cu vapoarele ; 9). împie­ L — A ; 5). Istorii — Etan ; 6).
134). de reumatism, ale sistemului dică — Punct de plecare spre al­ AT — Vamal — U — EG ; 7). Rol
— Asuprire ; 8). Oaste — IP
—
Desigur, referirile din lucrare nervos cît şi în afecţiuni gine­ bastrele zări ; 10). Râu de mare ! N — Ar ; 9). R — Tari — UI — C
se foc Io adresa calităţilor cu­ cologice. In acest scop, apa mi­ (pi.) — Barcă de sport, condusă — M ; IC). Ane — Oti — Clacă ;
rative ole izvoarelor minerale neralizată. destul de concentra­ cu padele ; 11). Marinar de apă îl). Dealu — Susanln ; 12). Etnn II
sărate din marginea nordică o Originea Izvoarelor sărate din gile salifere depuse în trecutul lui, se bucură de adăpostul dea­ debitul actual ar putea fî mult tă este folosită pentru băi calde dulce ! (tem) — Medii marine. — Sanitari l ; 13). AA — Drago-
oraşului, folosită încă cu mulţi această parte trebuie privită în îndepărtat în aceste locuri, altă­ lurilor semicerc ce o înconjoară. mărit prin sondări şi captări. de vană, dispunîndu-se de un VERTICAL : 1). Corăbii cu pin- mtrna.
ani in urmă şi mai cu seamă codrul complexului structurol din dată purtătoare a rămăşiţelor Această aşezare influenţează Este deosebit de important că număr de 20 cobine şi o solă de
din 1909, cind se pun bazele jurul Devei, al condiţiilor geolo­ mării pononice în continuă re­ pozitiv toote elementele clima­ prin tatonări de sondare s-a a­ odihnă.
unei staţiuni cu „băi sărate". gice în care a luat naştere. Ele tragere. * tice, pe ansamblul lor. Aşa se juns la surse de opă termală cu Deşi sînt folosite astăzi în
In trecutul îndepărtat al locali­ îşi au cu siguranţă originea în In partea sudică a oraşului, explică temperaturile medii de o temperatură de 24°C şi de nă­ mod empiric, fără nici o asis­
tăţii sînt consemnate păreri de­ apele de înfiltroţie care spolâ pînza freatică este exploatata cco 20°C în timpul verii, umidi­ mol sărat, ole căror electe tero- tenţă medicală şi Bineînţeles la Poştaşul Rebo
spre exîstenţo la poalele dealului argilele salifere formate încă în pentru alimentarea cu apă po­ tatea relativ redusă, dominarea peutice merită să fie luate în scoră strict locolă, ele consti­
cetăţii o unei „bălţi cu apă să­ terţiar — mediteranîanul supe­ tabilă, iar în portea de nord- zilelor însorite in aproope 2/3 seamă. tuie o însemnată ovuţie minera­
rată", care era „mediu prielnic rior — ce apar pe o suprafo- est, unde întîlneşte stroturile or- din numărul zilelor din an. Luind criteriul compoziţiei chi­ lă. cu lorgi posibilităţi de valo­ j
pentru raţele sălbatice", fiind in ţă însemnată în parteo de nord- gilei salifere, apa se minerali­ Poziţia favorabilă din punct mice, apa Izvoarelor „Săroto- rificare în interesul refacerii să­ lostf GHERE - Hunedoara : ZERO", Iar la revista ,,Rebus",
acelaşi timp şi o adevărată est a oraşului, ca un petic izo­ zează, apare la suprafaţă sub de vedere economic, în apropie­ Deva" este clorurosodică. sulfa­ nătăţii oamenilor muncii. Este Interesant ca re ut ..Limba sub titlul „FARFURII, FARFU­
RII'1.
noastră11 — trimis
de dumnea­
calamitate pentru atmosfera lat în această parte marginală formă de izvor, constituind astfel rea noilor centre industriole Hu­ tată, atermală şi cu prezenţa Potentele bolneore ole oraşu­ voastră. In specia) la semnificaţi!. Acest sistem nc îngreunează
Devei (Hanko), a podişului Transilvaniei. Acest sursa de apă minerolă sărată o nedoara, Călon, la întretăierea bioxidului de carbon liber cărei lui pot fi transformate în reali­ Se va publica In curlnd. munca de verificare şl vă rugăm
Cercetările întreprinse încă la lucru este ilustrat şi de foptul, băilor. circulaţiei pe valea Mureşului, măreşte efectul terapeutic în tate printr-o activitate de orga­ N. CERCHEZ — Petroşani : Am ca pe viitor sâ nu ne mal trimi­
începutul secolului trecut pen­ că apar ţişniri de apă sorotâ în Din punct de vedere fizico- Streiului. Cernei sau a Bradului, tratamentul diferitelor afecţiuni, nizare ştiinţifică a explootării o- reţinut cele patru coperte literare teţi lucrări ce aa fost trimise şi
trimise. Ne bucurăm că după o
tru o explica originea Izvoare­ mai multe locuri, acolo unde geografic, sărata Deva se află într-un cadru peisagistic intere­ aşa cum rezultă din onaliza chi­ cestei surse minerole. lărgirea absenţă îndelungată, reveniţi In la alte publicaţii, asta pentru a
ii u $e intlmpln sâ fie publicate
lor saline de aici, au condus la s-ou săpat fîntlini la adîncimi in stingă Mureşului, la poolele sant. cu Horo şi faună ce ne a- mică care ne indică vonetotea capacităţii de cuprindere, spo­ mijlocul colaboratorilor voluntari In două locuri. (avl2 amatori­
diverse ipoteze. După unii, apa de peste 5 m, pe strada Horea ultimelor prelungiri nord-eslice minteste de influenţele clima­ elementelor minerole componen­ rirea debitului octual prin forări al acestui gen. lor 11).
Nlcu SBUCHEA — Haţeg : Prea
sorotâ s-ar fi produs co urma­ şi pînă în opropiere de Hărău. ole Munţilor Poiana Ruscăi, în­ tului cold (liliacul sălbatic, cas­ te în mg/l). care ar aduce la iveală din o- puţină medicină „trataţi" In ca­ Petru P a r DAU — Hunedoara : l
re o rămăşiţelor unui depozit Formaţiile eruptive din jurul cheiate prin cununa de dealuri — tanul dulce, vipera cu corn etc.), Calciu Co- 4- 264,20 dîncimi apa termolă şi nămo­ reul „Medicina tn careu". Regu­ Ne cerem scuze pentru Intlrzierea
răspunsului lo caicul „CU TOŢII
de sare din acest loc, core or Devei, cele ondezitice core intra măguri — în care domină rocile ca şi cadrul istoric şî cultural Magneziu Mgo 4- 43,40 lul sărat, factori teropeutici de la prevede ca 1 şl 2 orizontal să LA VOT", care a fost foarte bo-
II existat încă din vremea roma­ in alcătuirea cetăţii Deva stau vulcanice, ondezitice, cu înălţimi bogat reprezentot prin numeroa­ Sodiu No 4- " 4928.50 cea mai mare însemnătote. A­ fie sută la sută temă nemai- KRt tematic, bine încrucişat, dar I
nilor (Teglaş), pentru satisface­ in legătură cu erupţiile neogene 6-700 m (măgura Petroasa, dea­ se monumente, situează locali­ Potasiu K 4- 41.80 cest lucru or creo condiţii şi mai vorblnd de rest, — dispersarea din lipsă de spaţiu la momentul
punctelor negre, tematică, defini­
rea nevoilor din oceastă parte ce ou avut loc în Munţii Apu­ lurile Decebal, Cetatea Devei). tatea între cele moi importante Sulfaţi $0^ — 545.90 bune pentru un tratament bal­ ţii. etc. potrivit nu s-o putut publica. Deşi
mal aveţi lucrări la noi. de ce nu
a Daciei romane. Alţii pun în seni. Andezitul cetăţii în formă Localitatea este fovonzotă de centre de interes turistic. Consi­ Bicorbonoti HCO.i 1098,00 near complex, îndrumat ştiinţi­ Vlad METEŞAN - Dobriy: Cit nc mai trimiteţi şl altele, cu te­
legătura originea conţinutului de bancuri, împreună cu gro­ un climat blînd. cu oer proas­ derentele enumerote, în parte, Cloruri Ci — 7200,00 fic. şi bineînţeles completat cu de curlnd se va publica untmul me diferite, de sezon ctc. etc. 7
salin o! opei de andezitul din hotişul ce-l acoperă, precum păt, curot, climat de coline cu constituie motive în plus pentru Total : 14121,80 arltmogrlf trimis de dumneavoas­ Pe această calc rugăm toţi cola­
tră.
dealul cetăţii, Iar o altă parte şi panta terasei diluviale, poate mlluenţe submediteraniene, fe­ o se lua mai mult în atenţie, Bioxid de cor- asistenţe medicole suplimentore Vaslle MOLODEŢ — Petroşani r boratorii voluntari al „Colţului"
li caută originea în exîstenţo ar­ îndeplini rolul de ocumulotor rită de vînturi si cu vorioţii cli­ bon liber CO-i 46,20 as a cum se procedează Io orice Intlmplaren face să mal răsfoim nostru, sâ ne mai trimită lucrări
(careuri, triunghiuri, patrate, co­
gilei saline din straturile de cîm- de apă, revărsînd-o Io vale, matice reduse. Faţă de vîntu* dezvoltarea băilor sărate la ni­ Explootarea apei necesore se staţiune bolneoră. din cind în etnd şl ctte o revis­ perte literare etc.) pentru a îm­
tă „Rebus" şl tot lntlmplâtor am
pie formate în epoca terţiară pînă Io pînzo freatică cuprinsă rile dominante de vest şi nord- velul unei adevărate staţiuni face printr-un puţ admc de 13 găsit careul trimis la noi de dum­ bunătăţi „COLTUL REBUS1STU-
(Koch). între straturile de marne şi or­ vest şi de pe culoorul Mureşu­ balneo climaterice, moi ales co m şi diametru de 2,50 m, nive- Prof. CORNEL STOICA neavoastră. sub titlul „ZERO LA LUI".