Page 95 - Drumul_socialismului_1969_04
P. 95
JORUMUL SO C IA LISM U L #71
cale ; 21.35 Muzlcn uşoară conti
nuă : 22.00 Radiojurnal. Buletin
meteorologie. Spori ; 22.40 Moment
P R O P U N E R IL E M A S E L O R 110 ANI DE STATIS-1 Tudor Arghozl ; 22.4S Melodii de
poetic. ..Moştenirea11 — versuri de
Ieri, inierpreţ] de azi ; 23,40 Cvin
tetul pentru suflători de Cornel
Trătlescu ; 0.05—5,00 Estrada noc
turnă.
tăţi de încălzire şi la bucă duri. Am reţinut intenţiile de- şi intervenţii care vin în în- TICA ROMANEASCA CINEMA
electorale. Toate sînt măsuri
tării, aşa cum s-a propus la pătatului ca în săplămînile
adunările electorale. Ca răs vntoare să treacă din nou tîmpinarea cuvîntului cetăţe-
puns la alte propuneri cetă prin localităţile circumscripţiei nesc.
(cinematograful
DEVA : Pipele
ţeneşti, s-au făcut deja inter ce — sistemul dărilor de sea „Patria1*) ; Am Intflnli ţigani feri
municipiului Hunedoara au ri venţii in vederea găsirii unui mă, informările operative, cer cii! („Arta'1) ; SI MERI A : Frumoa
dicat însă şi alle probleme, sistem de încălzire centrală »(Urmpr» din paa. 1) cetările selective — au în pre sele vacanţe („Mureşul") ; HUNE
care depăşesc atribuţiile orga pentru cartierul cu locuinţe Obştea solicită sprijisi zent un caracter unitar pe DOARA : nio Uravn — seriile I
nelor locale. După cum ne-a individuale. întreaga republică, el derivind Sl II („Constructorul1') ; Furtuna
informat tovarăşul P'lorescu, 1330 cînd se organizează in Începe („Flacăra”) ; Pentru Inc*
tocmai din organizarea unita
(„Sldcrurglstul") ;
comitetul executiv insistă ca Totodată, s-ar putea aminti Pe linia rezolvării propune ce la şcolile din Gale? şi To cadrul institutului o secţie de ră a statisticii în R.S.K. puţini dolari Mnrysla şl Napoleon
CALAN :
aceste probleme de larg inte măsurile luate pentru îmbu rilor cetăţeneşti şi în circum pliţa pentru care există deviz prelucrare mecanică. Prima („11 Iunie") ; GHELAR : Republica
res pentru oraş sau pentru nătăţirea transportului in co scripţia electorală judeţeană din anul trecut. Construind lucrare executată cu maşini Organizarea sistemului in SKid („Minerul”) ; PETROŞANI : Duminică
anumite cartiere să fie rezol mun şi dezvoltarea reţelei nr 1B4, unde-i deputat tova nişte drumuri forestiere, I C F. statistice mecanografice Hol formaţional statistic a făcut Profesioniştii („7 Noiembrie") :
vate. Cu ajutorul direct al u comerciale, studiile care se răşul Emil Moisescu, s-au ini Deva s-a folosit de terenurile lerith şi Powers a fost re- progrese însemnate din toate Drumul spre Saturn, seria I şl 8,30 OrA exactă. Cum va fl vre
Sfirşltul Saturnului, seria a Il-n
nor depulaU din Marea Adu fac in vederea asigurării unei ţiat unele măsuri bune La anumitor cetăţeni din Vâlar, ccnsăminlul populaţiei efectu punctele de vedere, dar mai („Republica”) ; LUPENI : Prin mea 7 Gimnastica dc invlora-
nare Naţională, la Hunedoara hale de alimente sau a serei Topliţa s-n inlocmit docu fără acceptul lor. Spre bine at în acest an. ales în ceea ce priveşte ope Kurdisinnul sălbatic („Muncito re ;
s-a deplasat deja un colectiv necesare oraşului etc Mai im mentaţia pentru extinderea le obştesc oamenii au hotărît Procesul de transformare re rativitatea. reducerea timpului resc”) ; BunA ziua, contesa I şl 8,40 Penlru copil şl şcolari. Fil
(„Cultural”) ; LONEA : Tnm
mul artistic : „Fata cu bnlo-
de specialişti care studiază portant este insă alt aspect. iluminatului public pe strada să renunţe la drepturile care voluţionară a statului şi so de culegere, prelucrare, anali Jerr.v („Minerul”) ; ANINOASA : nul” producţie a studiourilor
condiţiile atmosferice deter Comitetul executiv al consi Ierbăriei şi se pregătesc lu le revin cu condiţia ca po cietăţii româneşti, început du ză şi transmitere a infor Pasarea (impurlc („Muncitoresc”) : sovietice. Film serial ; Bcllo
minate de prezenţa agrega liului popular municipal şi-a crări de finisare la şcoală In menita întreprindere să ajute pă 23 august 1944. a dat un maţiei economice. Este o rea PAROŞENl : Lenln In Polonia („F- şi Scbasticn <V). Valria lui
telor siderurgice şi posibili fixat ca un obiectiv central al satul Dealul Mic s-a asigurat salul la construirea unui po nou impuls dezvoltării statis lizare deosebită faptul câ or nergla”) ; PETRILA ; Regele sue Norbcrt ;
dez („Muncitoresc”) ; VULCAN :
tatea prevenirii unor dezavan preocupărilor rezolvarea pro şi pregătit materialul pentru deţ şi la deschiderea unei mici ticii oficiale atît ca sistem, ganele de conducere sint in Ultimul voievod („Muncitoresc”) ; 10.05 Ora satului ;
11.05 CAleidoşcop muzicnl — core
taje pe care le creează deo punerilor cetăţeneşti. Şedinţa un pod şi s-a organizat o ac porţiuni de drum. După păre metode, procedee, mijloace cit formate asupra realizării pla URICANI : Operaţiunea „S.in grafie ;
camdată populaţiei. Accasta-i de analiză programată pentru ţiune pentru curăţarea păşu rea noastră, solicitările nu nului în compartimentele cheie Gennaro” („7 Noiembrie”) ; O- 12.00 Dc strajă patriei ;
o problemă care s-a discutat 11 iunie, avînd pe ordinea de nii. Alle acţiuni obşteşti s au sînt exagerate şi problema şi ca organ instituţional. Con ale economici chiar în prima RAŞTIF : Hiroşima. dragostea 12.30 Concert simfonic ;
mea („Patria") ; DA laba, priete
în multe circumscripţii elec zi tocmai această problemă, organizat la Galeş. Vâlar, Dă merită să fie' studiată prin ferinţa ministerială din oc zi după încheierea perioadei, ne („FlacAra”) : GEOAGru-BAl : 13.30 Publicitate ;
13,45 închiderea emisiunii de dimi
torale Comitetul executiv s-a confirmă atenţia care se acor bîcn şi lliişdău cu concursul prisma legalităţii şi a intere tombrie 1947 privind reorga ceea ce Ic dă posibilitatea să Obsesia ; HATFG : Veşnic Intlr- neaţă ;
ocupat, de asemenea, ca anul dă propunerilor şi interesul deputaţilor şi al alegătorilor. selor obşteşti. nizarea statisticii în România ia decizii şi sâ acţioneze ime zlat („Popular”) : Rr a I) : Un de 17.00 DuinlntcA sportivă. Campiona
acesta, locatarii din microra- de a mobiliza toţi factorii Propunerile alegătorilor vi In satul Dealul Mic există stabileşte o serie dc sarcini diat asupra factorilor cu in lict aproape perfect („Steaua ro- tele Internationale de gimnas
slc”) ; GURABARZA : Lustragiul
tică ale RomAnlej — finalele
ionul nr. 4 să aibă posibili pentru rezolvarea lor. zează însă şi alte obiective o altă problemă care trebuie şi orientează transformarea fluenţe negative Sn diversele („Minerul") ; ILIA : Post sezon pc apnrate ;
statisticii oficiale intr-un in
pentru realizarea cărora po rezolvată cu concursul unor strument tehnic de cunoaşte secţiuni ale planului economic. („Lumina"). 19.00 Telejurnalul dc seară ;
19.30 „Brtulcţ din Oobrogcn”. Pro
unităţi judeţene. Cetăţenii şi
Toate succesele obţinute au
Dincolo de fiecare pro* sibilităţile comunei nu sînt su deputaţii au transportat mate re, de furnizai^ a informa fost posibile ca urmare a gri gram susţinut de Ansamblul
ficiente In consecinţă direcţia
de clntccc şl dansuri „Brlu-
ţiilor necesare construcţiei so
unei
rial pentru construirea
planificare a Consiliului
de
leţul” din Constanţa ;
jii şi atenţiei acordate in a-
popular judeţean trebuie să case de citit dar nu se poate cialiste in ţara noastră. ceastâ perioadă de către partid RADIO 20.00 Desene animale ;
A fost creată Direcţia Cen
20,15 Film cu trei stele : „încurcă
punere se află omul a asigura unele materiale ne executa lucrarea din lipsă de trală de Statistică în subordi- şi stat pentru realizarea unui turile dc la Colegiul Nutbour-
mai studieze posibilitatea de
amplasament Căutările locale
ne” — producţie a studiouri
nea Consiliului
PROGRAMUL f : 3.05—6.00 Pro
de Miniştri
cesare pentru finisarea şcoli n au dat roade. In consecinţă care primeşte sarcina realiză instrument de informare ope gram muzica) dc dimineaţa ; 6.05 21.30 Ambianţe — emisiune muzl-
lor engleze ;
rativ şi eficace care să poală
se impune intervenţia direc
cu nevoile lui căminului cultural din Galeş ţiei tehnico judeţene şi a ofi rii politicii statului socialist servi necesităţilor de condu —9.30 Muzici şl nctualilAU : 9.30 22.10 in pas dc dans ;
lor din Galeş şi Topliţa si a
CAl-dUlrActlvă ;
Revista literară radio (reluare) ;
Nu-i cazul să le mai amintim ciului juridic. Nu-i cazul să în domeniul statisticii. Ea s-a cere planificată a economici. 10.00 Clntccc dc muncA ; 10,io Dc 22,25 Tclesport ;
la o melodie la alta : 10..70 Clnta
pentru că ele au fost solici oferim alte exemple, dar în organizat ca unitate centrală Direcţiile judeţene dc sta Ioana CrAclun. Gheorghe Roşoga 22,50 Panoramic olandez ;
In ziua cînd i-am solicitat gătorii mi au acordat manda tate in scris şi nu o singură multe circumscripţii electora cu organe teritoriale, formă tistică. prin munca lor, con Şl FAnlcA StAnescu-RomAncştl ; 23.00 Telejurnalul de nonpie ;
23.10 InchidcrcA emisiunii progra
citeva amănunte despre pro tul de deputat, am obligaţia dală Faţă de cetăţenii din le se resimte necesitatea unei în care funcţionează şi în pre tribuie la îndeplinirea planu 11,05 „De la A la Z“ — muzicA mului I.
punerile alegătorilor, Ştefan socială să-i ascult cu atenţie Topliţa, şi alle instituţii sau colaborări mai rodnice între zent lui de dezvoltare a economiei itşoarA ; 11.45 Sfatul medicului.
Abuzul dc analgetlce : 13.00 Re
Tripşa, deputat în Marea A şi sâ-i ajut. Sint sigur că îm întreprinderi mai au încă o loţi factorii care trebuie să Dezvoltarea economiei na naţionale prin informarea o cunoaşteţi compozitorii ? — mu-
dunare Naţională, se afla de preună cu ei vom rezolva bligaţii. l.RE.H Deva trebuie contribuie Ia rezolvarea pro ţionale intr-un timp rapid şi perativă a conducerii despre zlcfl uşoarA ; 12.20 Cronica plasti Luni
fapt, pe drumul unei misiuni multe probleme. să termine instalaţiile electri- punerilor cetăţeneşti. creşterea complexităţii. ei în fenomenele social-cconomice că ; 12.30 Initlnlre cu melodia
populară şl interpretul preferat *
obşteşti. La întîlnirile sale cu Din carnetul său, în care anii socialismului au făcut ne care se produc in judeţe şi 13,10 AvanpremlcrA cotidiană •, 17.00 Emisiune pentru şcolari.
cetăţenii din localităţile Bu- s au adunat zeci de propuneri, cesară o pei fccţionai e conti prin întocmirea unor lucrări 13.21 SolLştl şl orchestre de mu „Pionierii In ajun de sârbă-
toare” ;
nila şi Lelese, oamenii l-au Ştefan Tripşa a făcut un fel nuă a sistemului informaţio de analiză care scot în eviden zicA uşoarA : 14.1C Dc cc ? De 17.30 Telex T.v. ?
solicitat sâ-i ajute să rezolve de clasor după importanţa Succese şi.., obligaţii nal statistic atît ca metode, ţă rezervele existente pentru unde ? DC cînd 7 (emisiune pen- 17,35 T.v. pentru specialiştii din
Iru şcolarii din clasele a Hl-a şl
unele probleme privind asigu problemelor Înfiinţarea unei mod de prelucrare, cit şi ca realizarea şi depăşirea sarci a IV-a) : 14.25 MuzicA : M..10 „Te Industrie. Chimie : Noutăţi in
rarea apei potabile Prin spe brutării la Lunca Cernii, dez prezentare a informaţiei sta nilor prevăzute. apir. te laud. tc clnt". Emisiune Industria de lacuri şl vopsele ;
56 :
cificul ei, chestiunea e destul voltarea transportului în co Numai anul acesta, cetăţe tistice. An dc an sistemul in Acum cînd sărbătorim 110 muzicală pentru ostaşi ; is.is Me 38.05 Llmtea franrczft. Lecţia pentru
38.30 Lyceuni — emisiune
de complicată, dar nu de ne mun in unele localităţi din cir nii şi deputaţii din judeţ au xistente pentru a răspunde formaţional statistic a fost ani de la înfiinţarea primului moria pfimtntulul romănrse ; I5,4t elevi. „Lecţii scrise dc stră
Concertul zilei ; 16.00 Radiojurnal,
rezolvat După ce a discutat cumscripţie sau crearea unor executat lucrări obşteşti, prin problemelor ridicate de ma îmbunătăţit în funcţie de ne organ al statisticii româneşti spori. Buletin meteorologic ; )6,in moşi şl părinţi" ;
la consiliul popular, deputatul posibilităţi de asigurare a ma muncă patriotică, în valoare sele de cetăţeni, dar nu-i mai cesităţile de urmărire şi in putem afirma câ instituţia s-a Clntecele primăverii — muzicA u 19.00 Telejurnalul de seară. Bule
a socotit potrivit să intervină terialului ornamental pentru puţin adevărat că se poate şoarA : 16,30 Antena tineretului : tinul meteorologic. Publici
personal pentru identificarea oraş, sînt doar citeva proble de circa 25 milioane de lei. face mai mult. Consiliile formare din fiecare etapă si dezvoltat permanent mai ales 17.00 Muzică uşoarA : 17.30 Muzi tate ;
unor resurse locale de mate me pentru rezolvarea cărora Rezultate apreciabile s-au ob populare, toate instituţiile şi de direcţiile dezvoltării econo în anii socialismului cînd şi-a ca uşonrA Interpretată de orches 39.30 Gong — emisiune dc actuali-
tra Tony Mottoln ; 17.45 Ora spe
riale absolut necesare în ve s-au stabilit măsuri. Acum, ţinut la Hunedoara, Călan, Si- inlreprinderile din judeţ tre mici naţionale, informaţia sta perfecţionat continuu organi cialistului ; 18,05 Solişti de muzi tale teatrală s
derea rezolvării propunerii. Se deputatul se ocupă de alic lu ineria, Dobra, Zam, Geoagîu, buie să analizeze cu răspun tistică concură direct la re zarea ?i activitatea, iar siste că populară : Achim Nica. Marin 20.00 Steaua fărA nume — emisiune
uşoară.
concurs dc
muzicA
pare că încercările vor avea cruri tot atît dc importante Baia de Criş şi alte localităţi. dere fiecare propunere care zolvarea problemelor ce se mul informaţional statistic s-a PAunoscu şl Dumitru Botez ; 18,30 Prezintă : Dan Dcşliu ;
efect pozitiv, dar deocamdată pentru alegătorii săi. Zilele In fiecare localitate, se ve lc-a fost adresată şj să ia mă ivesc în desfăşurarea procese adaptat neîntrerupt la cerin Gazeta radio : 19.00 O melodic pc 21.00 Roman foileton „Forsvle Sa
dumneavoastră ;
19.20
adresa
să reţinem valoarea căutări trecute a intervenit la unita de efectul preocupărilor pen suri corespunzătoare pentru lor economice şi furnizează ţele moderne de conducere, Sport ; 19.30 Doine şl Jocuri popu gA" (XXVI) ;
lor tea de transporturi auto, pen tru rezolvarea anumitor pro realizarea lor. Paralel cu în dale care stau la baza decizi organizare şi planificare a e- lare : 19.45 ..Tc dniAm Bucureşti” 21.50 Prim plan — Radu Bclîgan :
~ Am fost în mijlocul ale- tru punerea în circulaţie a bleme economice şi social-cul deplinirea altor sarcini, orga ilor celor mai importante lua conomîei naţionale. Năzuinţele — muzicA uşonrA ; 20.05 Teatru 22,10 Varietăţi pe pelicula. Din lu
radiofonic. Premieră. O sută de
analizat cu a- unui autobuz solicitat de turale, iar consiliile populare nizaţiile de partid au datoria te de organele conducătoare. şi gîndurile iluştrilor înain ani mai mult — seenorlu radiofonic mea circului ;
oblemele ridi- populaţie şi de sideruigişlii şi-au depăşit indicatorii de să coordoneze această acţiu Instrumentele purtătoare ale taşi ai statisticii româneşti, dc Mircea Popescu ; 20,55 Muzi 22.2S Artă plastică. Anuala de gra
fica (fi) ;
tovarâşul Şle- din părţile Nandriilui. El s-a plan pe primul trimestru. In ne, să stimuleze bunele iniţia informaţiei statistico-economi- strădaniile depuse pentru pro că uşoară pentru toate vlrsteie ; 22,40 Telejurnalul dc noapte ;
> general, propu- interesat, de asemenea, de tr-un fel sau altul, toate aces tive şi să combată lipsa de in gresul ei s-au transformat în 21,25 Miinc. In emisiunile muzi 22.50 închiderea emisiunii.
izâ dorinţa oa- soarta unor construcţii comer te succese răspund unor ne teres. Numai printr-o colabo fapt abia în anii construcţiei
răi mai bine şi ciale de la Ghelar şi şi-a fi cesităţi actuale sau propuneri rare rodnică şi prin măsuri e- socialiste.
efectiv la buna xat o discuţie cu conducerea lor făcute dc alegători. In evi ficienle se poate asigura în S-a realizat o statistică efec
localităţilor. IC S Hunedoara, pentru cla denţa consiliilor populare şi făptuirea tuturor propunerilor Tinereţe si tiv centralizată exercitată dc
:are propunere, rificarea unor aspecte privind a altor instituţii, s-au concre juste. Acesta trebuie să fie * » Direcţia Centrală de Statisti
construirea căminului cultu tizat însă peste G 500 de pro răspunsul dat la o sarcină că. organ de informare slatis- întreprinderea de gospo
justificate ale
ral din Boj — lucrare pentru puneri cu obiective precise. importantă trasată de condu tico-economic a partidului şi
interesul una- care cetăţenii au asigurule deja Faptele amintite şi multe al cerea partidului pentru pro primăvară j guvernului, cu o metodologic
ogres. Dacă ale o serie de materiale şi fon- tele, confirmă preocupările e- gres multilateral şi bunăstare. ştiinţifică, unitară pe întregul dărie comunală localivâ
Cînd sc naşte primăvara j cuprins al ţării, capabil să rea
izbucnesc florile, cînd se j lizeze cele mai complexe cer
naşte TINEREŢEA se dez- j cetări şi studii statîstico-eco- din Câlan
lunţuie cintecul. IJn cîntec \nomice. Avem un învâţâmînt
Campania agricolă de primăvară măreţ, un cîntec universal, statistic superior care dă ţării
eficientă un cinlec ce se numeşte via economişti de înaltă califica cu sediul in oraşul Călan, str. Furnalistului
re
ţă.
Dacă primăvara ne poar Nu putem încheia acest nr. 25, telefon 39,
lire tă întotdeauna gîndul spre scurt istoric al dezvoltării sta
ANGAJEAZA DE URGENŢA :
(elor Unii au terminat semănatul tinereţe, merită ca şi EA, \ tisticii fără a folosi prilejul — un maistru constructor cu şcoală teh
care-i a sufletului parte, să \
amintească de soare şi zur- : pentru a ne aduce prinosul
ihnlce de specia- găldi, de prospeţime şi i nostru de recunoştinţă înain nică de maiştri.
Salarizarea 1 600 Iei lunar.
drul Trustului de
■etodă nouă, efi- iar a lţii „trag“ de timp frumuseţi, dc visuri şi per . taşilor a căror trudă desfăşu Se asigură locuinţă.
au
locale Deva
spective.
rată in condiţii vitrege, stă la
Astăzi Deva s-a îmbrăcat !
Intsare a faţade- în tinereţe ! Peste 1 000 de \ temelia statisticii româneşti.
_ • jrlle de locuinţe S-a încălzit clima de-a bîne- Nici aici nu am înlilnit pe ni Ioan îgnn, ne relata că trac stegari ai flamurei cîntecu- i
cu grad diferenţiat de con lea. Pe o asemenea vreme ai meni din consiliul de conduce toare sînt suficiente dar lip lui şi jocului îşi vor înfrun- \
fort. Esle vorba de lencuirea spor la muncă nu glumă. Mâi re. Mecanizatorul Ion BoancA sesc mecanizatorii. (O „boală" ta măiestria şi talentul in :
acestora cu nisip de culoa ales dacă ai şi ambiţie ca să ne relata câ nu are nici măcar veche a I.M.A. Orăştie). cadrul fazei judeţene a con
re gălbuie extras de la ca termini in timp optim cu lu o damigeană cu apă la inde- cursului cultural-arlisuc al j Exploatarea minieră
rierele Hăşdat şi Crăciunel. crările agricole de sezon mînă. Din 16 tractoare cite are elevilor din licee şi şcoli j
In loc ca tencuiala să se Unele unităţi au şi încheiat Cooperativa are 180 dc hec I.M.A. Peştişu Mic, numai 11 profesionale. }
Iacă separat pe nivele, cum Insâminţatul porumbului. Al tare de teren pregătii din 220 lucrează. După părerea noas Frumuseţi vizuale şi sono- ;
se procedează obişnuit, du tele „trag" de ultimele su cîle urmează să fie însămmţalc. tră insă c prea mult spus că re, intimităţi emoţionale şi i Deva, cu sediul în
pă noua metodă se execută prafeţe. Cooperativa agricolă In ziua în care am fost aici se lucrează toate cele 11. Pentru spirituale, care incintă şi \
şi primul strat şi cel de-al din Burjuc ua dat gala’ cele însâminţascrâ cu maşina S.P.C. n ne susţine afirmaţia arătăm satisfac urechea, ochiul şi j
doilea uniform de sus pfnă 1D2 de hectare planificate. Şi 6 numai 14 hectare. Prea pu că în ziua de 26 aprilie la ore sufletul, vor defila prin fa- \
jos şt cu mal multă grijă. cooperativa agricolă din Bo- ţin într-o zi faţă de posibili le 8,30 aproape toţi mecaniza ţa reflectoarelor şi micro- \ Deva, str. Horea,
torii se aflau la secţie. Şi un
Metoda, constituind o îm bîlna a însăminţat porumb pe tăţile de lucru ale acestei se de mai pui eâ o parte dintre foanclor, povestindu-ne is- :
bunătăţire a soluţiei de lucru mai bine de trei sferturi din mănători ! De la 40 de hecta ei trebuiau să meargă la o toria trecută şi prezentă, a- :
prevăzută în proiect, s-a a teren. In ziua de 25 aprilie me re eite nu fost însâminţate şl distanţă de 7-R kilometri. A- rătinduoie chipuri şi măşti, ; nr. 201,
plicat cu rezultate bune la canizatorul Petru Brctcanu de pînă la 220 de hectare e cam eeastă secţie deserveşte coope sfătuindu-nc să îndrăgim :
blocul D 2 cu 30 de aparta la secţia a VlII-a I.M.A. Bo- mult. Dacă şi-n continuare se rativele agricole de producţie viaţa, tinereţea şi viitorul. |
mente, dat recent în folosin bîlna se găsea in tarlaua „Ca- va merge tot cu o viteză de din Nandru. Mînerău, Buitur, Viitorul! Viitorul sîntem j
ţă la Lonea. Din calculele pu Luncii’. El făcea şi alimen- 14 hectare pe zi, precis câ nu Peştişu Mare şi Peştişu Mic. noi şi e i ! Mai ales El ! As- i judeţul Hunedoara
făcute la serviciul tehnic al o tnrea semănătorii cu boabe. vor termina însăminţârile de- Dacă la ora amintită erau în lăzi „debutează’ pe scenă, I
trustului, reznllă că la exe cît peste vreo 15 zile. Numai secţie, înseamnă că ele au a iar miine vor „debuta" in j
cutarea lucrării amintite se Oare să nu se fi găsit în toa bine cînd alţii probabil sc-a- juns în brazdă, probabil, a- paginile largi şi atotcuprin- j angajează urgent, următorul personal :
realizează o economie de tă cooperativa un om care să pucâ de prima praşilă. tunri cînd soarele era de trei zătoare ale vieţii, definiţi- j
450 lei pe apartament com stea eu mecanizatorul BreLea- Cooperatorii din Peştişu Mic suliţe pe cer. Nu ne mai miră vîndu-i conturul, imbogă- \ — muncitori necalificaţi, apţi pentru
parativ cn cheltuielile ce s-ar nu, să-l ajute ? trebuie să însăminţeze cu po de ce o seamă de cooperative ţindu i conţinutul. \ subteran sau suprafaţă ;
li efectuat prin folosirea pro rumb 120 de hectare. S-a „re agricole au rămas în urmă cu Astăzi viitorii muncitori \
cedeelor şl malcrialelor cla In tarlaua „Curâturi" a co uşit" însă să se însăminţeze 15 insâminţatul porumbului. sau profesori, medici sau j — lăcătuşi sau mecanici apţi pentru
sice dc finisare. operativei agricole din Rapol- hectare la brigada Almaşu ingineri cintă şi dansează, ; muncă în subteran ;
Membrii consiliilor de con
tu Mare arau cinci tractoare. Mic. Inginerul cooperativei, ducere ale cooperativelor agri recită sau fac teatru, trans- i — sudori autogeni sau electrici.
cole au datoria să stea mai mit aspiraţii şi idealuri, j
Să-i aplaudăm, deci, ca la o j
mult în preajma mecanizatori avanpremieră a spcctacolu- ! Se asigură locuri în dormitoare comune
lor. să le coordoneze munca. lui măreţ pe care-l vor crea l pentru cei ce se angajează.
După-amiaia tara program lor acţiunile care interesează m iin e f \ Se asigură, contra cost, două mese pc
De ce să lăsăm la latitudinea
direct cooperativa. P. M IR Z A i zi la cantină.
Q după-amiază fură pro orelor de serviciu obişnuite, ce ni se prezintă In vitrină.
gram ? De ce nu ? Fără o trei zile pe lună magazinul S-a terminat oare ghipsul ? N. PALTIN
bligaţii de cumpărător, fură are program prelungit. Sint ★
spectacol de teatru, de cine zilele în care minerii iau sa Promenada continuă In Pe
matograf, invitaţii la local, lariile. O iniţiativă lăudabi troşani. In centru, bineînţeles
fură siestă... Pur şi simplu o lă I Cineva întreabă :
promenadă pe străzi, fură ir — Aici este bufetul „Jiul" ? întreprinderea de reţele
vreo ţintă anume. Nu ne in Responsabilul magazinului Firmă n-are. Dar după o
teresează ceva în mod deo de legume şi fructe nr. 10, privire în local, acel cineva
sebit ; înregistrăm faptele face ordine. Împrăştie mulţi 51 recunoaşte şi lace colc-n- electrice Deva-şaniierni
fără nici o idee preconcepu mea cumpărătorilor care s-au toarsă Murdăria se vede din
tă, aşa cum le intilnim. în prag. Este o carte de vizită
cepem promenada la... Vul mai veche. Alta nouă nu s-a
can tipărit încă.. conslrncţll montaj
★ Cronica străzii ★
Pilnl uriaşe, cîle 3-4 In niş In parcul de Ungă club. oa
te coşuri dc nuiele, pe ace adunai în fată Do ce? Pen menii stau pe bănci. Unii joa EXECUTA, PRIN CENTRELE SALE DE
eaşi măsură, defilează pe tro tru că magazinul se deschide că şaizecişişase. De la role-
tuare, purtate de gospodine la ora 16,30, iar pînă atunci mai tăria de peste drum iese un LA DEVA, ORAŞTIE, GURABARZA ŞI HA
Plini albe, să tot aibă 5-0 kg sînt 20 de minute. Cumpără cetăţean beat. Se vede că a ŢEG, LUCRĂRI DE INSTALAŢII INTERI
una. tori sint destui, marfă în ma colo siropul este foarte... larc. OARE ŞI BRANŞAMENTE ELECTRICE, cu
— Dc unde le-aduceţi? gazin aşişderea, responsabi ★
— De la brutărie. Le plă lul şi vînzătorii de faţă Poa O veste bună pentru ama- plata integrală şi în rate (pentru angajaţi).
mădim acasă şi le coacem la le că în asemenea situaţie, o lorii de petreceri fn aer liber Lucrările sc execută aiit în mediul urban,
brutărie. Poftiţi, rupeţi, sînt încălcare a programului ar fi Grădina de vară „Minerul'1
calde... salutară. E posibil ? îşi face toaleta Se vopsesc cit şi in mediul rural.
Este un obicei mai vechi gardurile, vitrinele şi celelal Valoarea materialelor fiind calculată la
în oraşele minereşti. Dar cu ★ te. Curînd va li gala Chesti
o deosebire. In zilele noastre Mulajele de ghips din vi- une dc zile. Invitaţia este preţul cu ridicata, costul lucrărilor este foarte
piinile sînt mari şi albe. Di Irina unităţii de desfacere a transmisibila. convenabil.
ferenţă de nivel. De trai. pîinii nr 141, care imită fran ★
zele, cozonaci, corniirî, chilie Slrada Republicii este plină ADRESAŢI-VA CU ÎNCREDERE CEN
★ şi alte produse dc panificaţie de oameni de toate vîrstehv TRELOR NOASTRE DE INSTALAŢII INTE
Magazinul de galanterie şi nu mai sînt ..proaspete'1. Şi .Se plimbă în ambele sensuri
tricotaje de pe slrada princi praful s-a depus pe ele Cam Cu treabă şi fără. Esle vineri, RIOARE ŞI BRANŞAMENTE ELECTRICE
pală este închis. Vinerea du- gros. Trebuie schimbate. Prea 2:'> aprilie. Şi... şi promenada DIN LOCALITĂŢILE : ORAŞTIE, GURA
pă-amiază n-are program Ci- mare e contrastul între ceea conlinuă. BARZA, HAŢEG, DEVA.
lim orarul Aflăm că in afara ce găsim în magazin şi ceea PAUL GHEORGKIU