Page 97 - Drumul_socialismului_1969_04

Intîlniri cu tineretul hunedorean
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

Ieri, în sala Casei de cul­ cretar al Comitetului jude­ tice, pentru a întimpina cu
tură a municipiului Hunedoa­ ţean de partid a expus sar­ succese deosebite evenimentul
ra, tineri din combinatul si­ cinile actualei etape a con­ de seamă din viaţa întregului
derurgic, de pe şantierele de strucţiei socialiste în patria popor — cea de-a 25-a aniver­
construcţii, din şcoli, din în­ noastră, preocupările organi­ sare a eliberării patriei de
treprinderile şi instituţiile o­ zaţiilor de partid, ale oameni­ sub jugul fascist.
raşului s-au intilnit cu' tova­ lor muncii din judeţ pentru Vorbitorul s-a referit apoi
răşul loachim Moga, prim- înfăptuirea programului de pe larg la o seamă de aspec­
secretar al Comitetului jude­ dezvoltare a Hunedoarei, a o­ te legate de educaţia politică
ţean Hunedoara al P.C R , pre­ biectivelor ce-i revin în acest şi moral-cetâţeneascâ a tine­
şedintele Comitetului executiv an hotăritor al cincinalului. retului. aducînd preţioase re­
al Consiliului popular jude­ Apreciind activitatea tineri­ comandări şi indicaţii comi­
ţean lor din Hunedoara, preocupă­ tetului municipal U T C
Intr-o atmosferă sărbăto­ rile organizaţiei municipale Asemenea întîlniri au avut
rească, de fierbinte elan tine­ U.T.C., vorbitorul a arătat că loc şi în alte localităţi ale ju­
resc, participanţii la întîlnire există numeroase resurse în deţului, la care au participat
şi-au manifestat bucuria şi re­ educarea prin muncă şi pen­ tovarăşii Aurel Bulgărea, se­
cunoştinţa pentru grija şi tru muncă a tineretului, atît cretar al Comitetului jude­
preocuparea permanentă a or­ prin participarea sa mai in­ ţean de partid — la Deva. Ion
ganelor judeţene de partid şl tensă la îndeplinirea sarcini­ Lungu. secretar al Comitetu­
de stat fată de viaţa şi pro­ lor de producţie, cît şi în rea­ lui judeţean de partid — la
Lupeni, loan Sîrbu. şeful sec­
blemele tineretului. lizarea angajamentelor pe ca­ ţiei de propagandă a Comi­
Adresîndu-se sutelor de ti­ re tinerii şi le-au luai in do­ tetului judeţean de partid —
Q mu m k «5» - mu n ipuLi m I Ht 30 un - IDRQI HIUTItl Di dt. Ir. Mm (tui It 33 In m 2317. 1317 neri hunedoreni, primul se­ meniul muncii voluntar-patrio- la Brad.

ÎN ÎNTÎMPINAREAZILEI DE 1 MAI

Consumuri re­ Minerii din Lupeni Staţia cu
duse de cocs în fruntea întrecerii electrofiltre-în

şi metal probe parţiale NOI TRANZACŢII j
Colectivul minei Lupeni are ca principal obiectiv in
De la începutul anului şi pi- întrecerea socialistă din acest an să obţină o producţie su­ La fabrica nr. 2 de aglo­ COMERCIALE j
n3 acum In sectorul furnale merare a m iercurilor dc I
s-a obţinut o economic dc plimentară dc 25 000 tone de cărbune. In acest scop s au fier de la Hunedoara a in­ Printre noile tranzacţii :
8.27 kg cocs pe tona de fon­ întreprins numeroase măsuri pentru perfecţionarea pro­ trat în probe tehnologice comerciale încheiate de :
tă, iar la oţclârii, consumu­ cesului dc extracţie şi organizarea superioară a muncii. parţiale staţia dc desprâ- întreprinderea de comerţ î
rile dc metal în şarje şi dc Pe această bază, dc la începutul anului pină acum, fuire cu electrofiltrc. Sc ve­ exterior „Maşinexport", se :
utilaj de turnare s-au micşo­ rifică cu atenţie, din mers, numără şi cele privind j
rat prin efort propriu cu s a realizat sporirea productivităţii muncii pe exploatare comportamentul echipamen­ livrarea în Danemqfca a i
electromotoare,
2 090
0,73 şi respectiv 0.50 kg pe cu <10 kilograme de cărbune pe post. Aceasta a condus la tului electric şl mecanic, sc precum şi a unor freze
tona de otel elaborat obţinerea linei producţii suplimentare de 18 000 lone căr­ fac cuvenitele reglări. După universale de sculârie co­ \
Asemenea rezultate s-au bune, ccca ce înseamnă îndeplinirea planului pe patru luni terminarea operaţiunilor de
remarcat şi în alte compar­ cu 4 zlic inainte dc termen. De asemenea, prin extinderea racordare a principalelor mandate de parteneri co­ -
Brazilia şi
din
merciali
timente dc activitate ale locuri dc muncă, instalaţii R.F. a Germaniei. La rin- I
combinatului, l.a laminorul susţinerii metalice, s-a înregistrat reducerea consumului va inlra în rodaj general. dul ei, întreprinderea :
de 800 mm consumul de me­ dc material lemnos cu C metri cubi la 1 000 tone dc căr­ Cele două elcctrofiltre. cu „T eh no im port" a exportat
tal s-a redus cu 1.03 kg, in bune extras. capacitatea de 800 000 mc aer in mai multe ţâri, printre
vreme ce la linia de sîrmâ. Acest buchet dc succese închinat marii sărbători a pc oră, vor reţine circa care Austria, Belgia, Bul­
Şeful de echipa, frezorul Nicolae Negrea, de la Atelierul central Crişcior, este un bun profile mijlocii Şi benzi — 10 000 tone metal anual, ce garia, Cehoslovacia, R.P.D.
meseriaş şi „pedagog". Introducerea în tainele meseriei a elevului din anul III Septimiu Iga, în medie cu 0.20 kg po tona muncii, menţine colectivul minei Lupeni in fruntea între­ va fi apoi valorificat în pro­ Coreeană, Polonia, Uniu­
o face cu multd pasiune. ^oto : V- ONOIU de produs. cerii minerilor din Valea Jiului. cesul de producţie. nea Sovietică şi în R. D.
Vietnam peste 100 000 de
rulment! şi mai mult de \
„Cale liberă" spre noi realizări 3 500 000 de bile pentru i
rulmenţi.
MINA IN MECA­ Duminică — „zi plină" vasttil său jxlienjeniş de linii (inute de economia judeţului | „SALVAMONT”
Triajul de la Simeria,
in
zilei de l
nostru in cinstea
şi instalaţii moderne dc tele­ Mai semnează şi feroviarii
La Predeal, Rişnov, Vie-
comandă, este considerat pe triajului simerian. Angajamen­ i îoria şi Voma Buzăului, \ \
NISMUL ECONOMIC pe ogoarele judeţului bună dreptate unul din locu­ tele privind compunerea şi ; au luat fiinţă puncte „Sal- • \
rile unde munca pulsează vi­
descompunerea a 3-4 trenuri
va mont". Acestea dau a-
guros, continuu. Miile de va­
pe tură peste sarcinile plani­
goane ce se perindă în fiecare ficate au fost îndeplinite la i ! sistenţâ de prim ajutor tu- \ i
riştifor şi alpiniştilor aflaţi
zi prin acest triaj sînt „prelu­
AL CENTRALEI le sînt acum frumoase, deo­ mina şi această lucrare". ratorii de aici au reuşit să in­ crate* opera (iu de către har­ limita maximă — 4 trenuri ; pe piscurile Bucegilor si •
in pericol sau accidentali
pe tură. La obţinerea acestor
cate In cîleva zile vom ter­
Timpul s-a stabilizat. Zile­
nicul colectiv dc ceferişti. Cu
să mînţeze 30 hectare cu po­
succese şi-a adus contribuţia
sebit de favorabile executării La C A.P. Orăştie se desfă­ rumb. Şi pe ogoarele altor o precizie de ceasornic ei dau întregul colectiv de muncă al j Făgăraşului. Ele au echi- I j
pe de ajutor alcătuite din
„cale liberă" trenurilor
spre
lucrărilor agricole Vîntul şi şura o activitate febrilă. Me­ cooperative agricole de pro­ marele combinat hunedorean, triajului şi, in mod special, alpinişti încercaţi, schiori j
CĂRBUNELUI soarele au zvîntat pâmîntul şi canizatorii Gheorghe Jurj şi Bretea Strei, Ruşi, Vîlcele, spre bazinul, carbonifer Valea operatorul programator Vasile şi călăuze care cunosc i
ducţie, printre care cele din
Rodescu Pito au însămînţat în
se poate lucra cu toate for­
bine cărările din
munţi.
Dragomir, şeful de manevră
Sălaşu
de
Haterj, Livadia,
la
ţele la terminarea grabnică a
insâmînţârilor. ziua respectivă 30 ha cu po­ Jos, Sîntâmâria-Orlea, Pul. U­ Jiului, termocentrala dc intre- Ion Poenar, manevranlul Ale­ ; Pentru avertizarea echipe­ )
Mintia şi inspre alte
rumb. .Şi noi — ne-a decla­
lor, cabanele de creastă
Şi duminică, în marea ma­ rat ing. loan Avram — nirea, Ciula Mare, Peşteana prinderi şi şantiere din judeţ xandru Trifian, magazinerul i vor fi dotate cu mijloa- j
Convorbire cu ing. DUMITRU POPEANAŞ, joritate a cooperativelor agri­ în două, trei zile terminăm de şi altele, ziua dc duminică a şi din fără. de tranzit Eugen Vinga şi şe­ ce de comunicaţie opera­
director tehnic cu cercetarea şi dezvoltarea, cole de producţie din judeţul însămînţat întreaga suprafaţă. fost folosită din plin la semă­ La realizările deosebite ob- ful de tură Liviu Chinciu. tivă.
locţiitorul preşedintelui Consiliului de administraţie nostru, datorită măsurilor lua­ Mai avem doar 70 ha, din cele natul porumbului. Duminică
al Centralei cărbunelui Petroşani te de organele de partid şi 190 ha prevăzute în planul de s-au însămînţat în întreg jude­ i MANIFESTĂRI
consiliile de conducere ale producţie". ţul, după cum ne-a informat
C.A.P. s-a lucrat intens la se­ Rodnică a fost ziua de du­ Direcţia agricolă judeţeană, a­ Simpozion cu prilejul împlinirii î CULTURALE
In ansamblul măsurilor promovate consecvent de mănatul porumbului. ! ROMANEŞTI
conducerea partidului şi statului nostru pentru conlinua . In deplasările noastre am minică şi la C A P din To- proximativ 800 hectare cu po­ a 25 de ani de la făurirea
perfecţionare a conducerii şi planificării economiei na­ găsit numeroase exemple care teşti. Mecanizatorii şi coope­ rumb. | IN ITALIA
ţionale. un loc deosebit de important îl ocupă înfiinţa­ demonstrează hărnicia, entu­
rea recentă, cu caracter experimental, a centralelor in­ ziasmul şi holârîrea lucrăto­ Frontului Unic Muncitoresc Duminică a avut loc în
dustriale. Create prin unirea unor întreprinderi cu pro­ rilor de pe ogoare de a exe­ : oraşul Prato — Italia —
fil similar, centralele reprezintă mari ansambluri eco­ cuta în cel mai scurt timp şi Cu prilejul împlinirii a 23 Cuvînlul de deschidere a i inaugurarea unei „Sâptâ- j
nomice, cu vaste competenţe şi răspunderi In domeniile de bună calitate însămînţâ- de ani dc la făurirea Frontu­ fost rostit de tovarăşul Ion : mini româneşti", al cârei ■
cercetării şi proiectării, al aprovizionării, producţiei şi iile. de a nu pierde nici o zi, Alfe unităţi agricole lui Unic Muncitoresc, Juni Popcscu-I’uluri. directorul i scop principal este cu- !
cerii. în vederea obţinerii unei eficienţe economice nici o oră bună de muncă în dupâ-amiazâ a avut loc in Ca­ Institutului dc studii istorico j nooşterea mai amănunţi- \
tâ a unor aspecte privind
maxime. cîmp. pitală un simpozion, organi­ şi social-politice de pe lingă • I viaţa cultural-artistică din i
Pe baza acestor principii, la Petroşani a luat fiinţă Pe ogoarele C.A P din Au­ au terminat însămînţatul zat dc Institutul de studii is­ C.C. al P.C.R.
Centrala cărbunelui, a cărei activitate are ca obiect pro­ rel Vlaicu se aflau mecani­ torico şi social-politîce de pe Despre „Realizarea Frontu­ j Republica S o c i a l i s t ă :
ducţia de huilă şi cărbune brun, executarea de lucrări zatorii Sabin Socaci şl loan Ungă CC. al P.C.R. şi Aca­ lui Unic Muncitoresc — cuce­ i România, dezvoltarea re­
geologice şi deschideri miniere, construcţia şi reparaţia Herţa care discuiau terenul, porumbului demia de ştiinţe social-polilice rire istorică a clasei munci­ laţiilor tradiţionale de
de utilaje miniere, precum şi cercetări, proiectări şi pre­ iar losif Herţa semăna «Ştefan Gheorghiu". I prietenie dintre popoare- ;
stări de servicii în legătură cu aceste activităţi. Din punct porumb. Lucrările se desfăşu­ Au participat membri ai toare". a vorbit tovarăşul Con­ : le italian şi român.
de vedere organizatoric, verigile de bază ale centralei rau sub supravegherea ing Duminică — ne a comuni­ dc 27 aprilie au terminat dc stantin Pirvulcscu. preşedin­ In timpul „Sâotâ-
sint cele 8 exploatări miniere din Valea .Ţiului, unităţi cu Pavel Codreanu şi a preşedin cat telefonie tovarăşul Sabin insâminţat ultimele hectare CC. al P.C.R., vechi militanţi tele Comisiei Centrale dc Re­ mănii româneşti", Tea- j
gestiune economică internă, care concentrează numai în tel ui C.A.P., Aurel Mareş. Ei Suba, preşedintele Consiliu­ cu porumb şi cooperatorii al mişcării muncitoreşti, ca­ vizie a Partidului Comunist trul Naţional din Cluj ;
acest an extracţia unui volum de peste 7 milioane tone apreciau că mecanizatorii lui popular comunal Gura- din Strei-SâccI. Pină la 1 dre didactice şi cercetători Român va prezenta o serie de i :
spectacole, iar
formaţia
de cărbune energetic şi cocsificabil. muncesc bine. că îşi dau tot sada — mecanizatorii de la Mai — nc-a spus dinsul — ştiinţifici, activişti de partid, de dansuri şi orchestra !
Pentru a vedea care este locul şi rolul minelor în interesul pentru a face lucrări I.M.A. Dobra. au insăminjal şi celelalte cooperative agri­ studenţi. (Agerpres)
mecanismul economic al centralei, modul dc soluţionare de bună calitate şi a încheia ultimele 20 hectare cu po­ cole de pc raza oraşului Că­ de muzica pooularâ a •
a complexului de probleme impuse de noua formă or­ cît mai curînd actuala cam­ rumb din cele 200 planirica lan vor termina de insătţiin- Centrului universitar din I
ganizatorică şi măsurile ce se preconizează în acest con­ panie. Nc-am convins la faţa tc la cooperativa agricolă ţat porumbul. Cluj va face cunoscut cîn- j
text pentru asigurarea sporirii eficientei activităţii eco­ locului că lucrurile stau aşa din comuna noastră. Este O veste asemănătoare am Programul unităţilor agricole pentru ■ tecul şi jocul popular ro- 1
nomice, un redactor al ziarului nostru a avut o con­ cum spuneau inginerul si pre­ meritul mecanizatorilor Vio- primit şi dc la C.A.P. Mâr- ’ mânesc. I
vorbire cu tovarăşul ing. Dumitru Popeanâş, director teh­ şedintele cooperativei. Ziua a rd Cerci. Miron Costca. fra­ tineşti. Inginerul Sever Mis- zilele de 1-4 mai Tot în cadrul „Săpâmi- :
nic cu cercetarea şi dezvoltarea, locţiitorul preşedintelui fost rodnică : s-au discuit 30 ţii Bolea Romi şi Rcmus, ca­ chic nc-a comunicat că me­ nii româneşti", în holul î
Consiliului de administraţie al Centralei cărbunelui Pe­ hectare şi s-au însâniinţat 8 re, folosind din plin capaci­ canizatorii Emil Trosan. Ra­ Consiliul de Miniştri a emis vorabil din prezent. Intensifi- i Teatrului „Mefasfasio" s-a i j
deschis o exoozitie a căr-
troşani Aceeaşi activitate suslinută tatea maşinilor şi tractoare­ du Stancu, Iloria Bogdânes- o hotârîre cu privire la pro­ cînd ritmul lucrărilor • ţii româneşti contempo- !
— Cadrul organizatoric creat conferă centralei o sca­ lor. au reuşit să execute lu­ cu, Gheorghe Totol. Ihe Dâ- gramul dc lucru al unităţilor
mă dc atribuţii esenţiale. calUaliv noi faţă dc vechiul se desfăşura şi pe ogoarele crări dc bună calitate şl să nilâ, Antonie Trosan şi An­ In scopul recuperării lucră­ • rone, precum şi o exoo- \
combinat carbonifer, in conducerea şi coordonarea acti­ C A P. Geoagiu. Aici, încă de încheie cu succes însâmînţă- tonie Muntcanu, ajutaţi dc agricole în zilele de 1—4 mai rilor întirziate şi pentru ca ■ ziţie cu fotografii cu as- :
1909
vităţii economice. Acestea permit lărgirea sferei dc ac­ dimineaţă, mecanizatorii loan rilc. Dinsul a ţinut să evi­ cooperatorii Lcnuţa Tirâncs- timpul rămas să fie folosit în Dorin Hin activitatea Tea- ;
ţiune şi dc manifestare efectivă a iniţiativei şl spiritului Buda, loan Rusu şi Gheorghe denţieze pe cooperatorii Da- cu. Eugenia Colccrn şi Mi- In hotârîre se subliniază că inlregime de râlnî toate uni­ tailui National din Cluj. :
creator în perfecţionarea tehnică şi organizatorică a pro­ Zapodean, discuiau terenul, vid Biriş. David Costea. Emi­ nerva Bunea au terminat condiţiile dc ciimâ neprielni­ tăţile agricole. Consiliul de De*asemenea, vor avea i
ducţiei şl sporirea eficienţei acesteia. In cc măsură aceste, pregătind «front de lucru“ lia Burza, Ana Nicula, Ana duminică de insâminţat toa­ ce din această primăvară au Miniştri a hotărit ea în toate loc două gole de filme ;
atribute sc răsteîng asupra activită(U minelor ? pentru mecanizatorii Petru Ciurlca şi loan Pop, care au te cele 210 hectare cu po­ intîrziat efectuarea la timp a unităţile agricole să sc lucre­ i româneşti. orecum şi o i
— Fără îndoială, minele noastre beneficiază în pre­ Perla. Aurel Lai şi Cornel lucrat alături de mecaniza­ rumb prevăzute în pianul de lucrărilor agricole, care sînt ze zilele de 1—4 mai 1909. A- conferinţă desor» Romă- |
zent de competenţe care înlătură definitiv barierele or­ Coslea. care însămînţau po­ tori. producţie al cooperativei. O hotârîloare pentru asigurarea eclaşi program îl vor avea şi - nia contemporană. j
ganizatorice şi îngrădirile generate de raporturile exis­ rumbul. Bilanţul zilei : 22 hec­ Am fost informaţi, dc ase­ veste asemănătoare ain pri­ producţiei agricole Ţinind instituţiile care indrumâ şi
tente pînâ acum între direcţia generală din minister — tare însâmînţate cu porumb menea. dc către tovarăşul mit şi dc la C.A.P. Tclîuc. scama de importanţa pe caic coordonează aceste unităţi.
combinat — exploatare minieră, împtinindu-se astfel .Noi am însămînţat cu po­ Gheorghe Oprincscu. secre­ Toată suprafaţa planificată o are perioada optimă de în- Totodată sc precizează că zi­
vechi deziderale ale îmbunătăţirii activităţii minelor. rumb — nc spuneau ing. loan tarul Comitetului orăşenesc pentru cultura porumbului săinînlare a culturilor aqrico-
In primul rînd trebuie remarcat faptul că la exploa­ Gheorghiu şi Aurel Pera, pre­ dc partid Călan, că in ziua a fost insăminţatâ. le. se impune ca ţoale unită­ lele nelucrătoarc vor fi recu­
tări, conducerea şi coordonarea a încetat să mai fie şedintele C A P. — peste 200 ţile dîn agricultură să folo­ perate în cursul trimestrului ; Cu prilejul
exercitată de o persoană unică — şeful exploatării Acest hectare din cele 300 planifi­ sească la maximum timpul fa- 11/1969.
atribut de însemnătate hotârîloare pentru bunul mers al
oricărei unităţi economice revine acum comitetelor de i aniversării
direcţie, organe de gindire. conducere şi decizie colectivă,
alcătuite din directorii minelor, specialişti şi reprezen­
tanţi ai minerilor. La noi. acţiunea de constituire a noi­ | statisticii
lor organe s-a încheiat şi nădăjduim că acestea se vor 0 reuşită afirmare Un colocviu
angaja cu toate forţele şi mijloacele de care dispun la
rezolvarea problemelor actuale şi de perspectivă ale | romaneşti
producţiei.
— Noului organ dc conducere a minei trebuie sâ-i Cu prilejul sărbătoririi
corespunda logic o sumă de noi atribuţii şi competenţe. a tinerelor talente promovat cu (şi i a 110 ani de la Inflln-
Care sint acestea ? ; tarea primului organ al
— Elaborarea proiectului planului anual de produc­ j statisticii româneşti. Ieri
ţie şi de dezvoltare în perspectivă a unităţii şi a pre­ i a avut loc la Deva un
liminarului anual este neîndoielnic atribuţia esenţială Duminică dimineaţa, locui­ re. Apariţia grupului vocal fără!) aprecieri : simpozion de comunicări
a comitetului de direcţie. Pe acest fond sînt grefate nu­ torii oraşului Deva au fost cu doina „Foaie verde a bo­ ; ştiinţifice organizat de
meroase alte competente care au menirea să concure la martorii unei neobişnuite ma­ al liceului din Vulcan a con­ bului" şi pe colega ei, Ana ; Direcţia judeţeană de
perfecţionarea muncii Intre acestea pot aminti defalra- stituit o surpriză plăcută Cin- Dehclcanu, care cu multă gin­ : statistică. A ii participat
rea planului de producţie pe zone productive şi sectoare nifestaţii : avea loc parada tccul „Firicel dc cinepă~ a fost găşie a interpretat „Pe sub
stabilirea celor mai corespunzătoare măsuri tehnice şi elevilor veni fi din toate col­ interpretat cu multă vervă. deal, pc sud pădure“. Amin- Al IX-lea Concurs al amatorilor : cadre din aparatul Direc-
organizatorice în vederea îndeplinirii exemplare a sar­ turile judcfului pentru a par- lim şi pc Valeria Grccu — i lîei judeţene de statlstl-
cinilor economice. De asemenea, comitetul de direcţie licipa la faza judeţeană a con­ Liceul Uricani — Mariana j că, conducători al insti
hotărăşte execuţia unor lucrări de mică mecanizare, cursului cullural-artistic al e­ Lungu, — Liceul din Vulcan In viaţa cultural-artistică a ricani, de la căminele cultu­ luţiilor financiare şl do
aprobă execuţia investiţiilor nenominalizate în planul levilor din licee şi şcoli profe­ Faza judeţeană a — Fin ta Dan — Liceul peda­ Văii Jiului s-a produs, sîmbă- rale din Cimpa şi Cîmpu lui î credit, ai unor Intreprln-
centralei şi realizate din resurse proprii şi stabileşte sionale, organizat de Comite­ gogic Deva, O menţiune pen­ tă şi duminică, un eveniment Neag. ori de la Casa de cul­ ! deri economice din
măsuri pentru punerea în funcţiune a noilor capacităţi tul judeţean U.T.C. şi Inspec­ Concursului cultural- tru Marin Moldovan de la Li­ care a demonstrat (pentru a tură din reşedinţa municipiu­ i judeţ, activişti dc
de producţie executate în regie proprie. toratul şcolar judefean. ceul din Lupeni, care, cu m e­ citea oară 1), că atunci cînd, lui — ci doar să definească j partid şl dc stal. In
Pe baza dreptului de a analiza periodic întreaga începutul a fost semnifică lodia „Bade-al meu harnic alături de talent, există şi o cîteva din reuşitele acestui | cadrul simpozionului au
activitate a minei şi dc a stabili măsuri corespunzătoare, tiv : concursul a fost deschis artistic al elevilor m iner a cucerit sala. totală mobilizare, nu se poate mare spectacol * fost prezentate 8 refera
comitetele de direcţie stabilesc programul de pregătire cu cinlecul „Pui dc •*. in­ Curajul fiind un atribut al ajunge decît la favorizarea ! le care au sintetizai dl­
şi perfecţionare a cadrelor, hotărăsc modul de folosire a terpretat de corul lĂcculijij nA- degajament scenic şi siguran tinerilor, elevii nu s-au ferit deplină a afirmării frumosu­ Pentru o mai deplină edifi­ ! ferite aspecte din munca
cotei de beneficii repartizate de centrală, încheie con­ vram lancu" din Brad. Apoi. fu. Acelaşi lucru se poate spu lui. Despre ce este vorba ? Pe care. vom încerca însă şi une­ : statisticienilor, au fost
tractele colective, răspund de aplicarea corespunzătoare orc in şir. pe scena teatrului să abordeze şi domeniul greu scena Casei de cultură a sin­ le comparaţii sau trimiteri î purtate discuţii valoroa-
a noului sistem de salarizare şi de repartizarea spaţiului dc vară şi pe scena sălii . Ar­ ne şi despre grupul vocal ai nL . muzicii uşoare. Dar. din­ dicatelor din Petroşani au a ­ înspre trecut. j se asupra problemelor
locativ atribuit minei ta", elevii-artişti şi-au etalat elevilor de la Liceul din Ha tre cele peste 15 formaţii de vut loc întrecerile din cadrul .. In primul rînd, ceea ce s-a ; ridicate
— Aţi arătat că cele 8 exploatări miniere din Valea teg, care, cu „Vin bădiţă", a muzică uşoară şi cei 50 de fazei judeţene a celei mal am­ văzut din plin în acest spec- După încheierea lucră
Jiului sini unităţi cu gestiune economică internă. Este talentul şi au dat o aprigă adus pc scenă autenticitatea concurcnfi, am remarcat doar ple competiţii artistice de a­ tacol-concurs a fost ceea ce j rilor simpozionului, parii
vorba numai dc o simplă schimbare dc denumire sau luptă pentru intiietate. Coru­ folclorului haţegan.* pe elevul A. Muntcanu. de matori din acest an — con­ ştiam de mult — că fanfara | cipanţll au vizitat expo-
dc o noţiune calitativ nouă. cu profunde semnificaţii rile liceelor pedagogic şi Un număr impresionant de ta liceul .Decebal" din Deva. cursul al IX-lea. Aceste no­ clubului din Petrila, condusă ; zlţia organizată în holul
pentru activitatea minelor ? „Decebal" din Deva nu au concurenţi s-au prezentat la taţii nu-şi propun sâ grăiască j clădirii Direcţiei judeţe­
Convorbire reali iată de concursul de muzică popu­ CAROl DROZD analitic despre combatanţii V. TEODORESCU
LAURENŢIU VISKI dezminţit nici de dala aceasta lară. Aici ropotele de aplauze scenei petroşănene — artişti ; [ ne de statistică, care prin
grafice şi folomonfajc o-
aşteptările. Ele s-au remarcat ale publicului au răsplătit amatori de la cluburile sin­ • glindeşte realizări ale
in special prin varietatea re­ reprezentantele Liceului din (CoMihuare in pag. a 3-o) dicatelor din Lonea, Petrila, (Continuare in pag. a 3-a ; statisticii din judelui
fv«rfiinuore. pag, o Io )
pertoriului şi prin armoniza­ Simeria, Mariana Stanca — I Vulcan, Lupeni, Aninoasa, U- : nostru.
4