Page 1 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 1
TRAIASGÂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNATIONALE A CELOR CE MUNCESC
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
mui UI m. «56 - JOI I mal 1969 - l PIG. 30 BAtll — «GREŞI REDACŢIEI; Deva, Sil. Ot. Delta Grota Ut. 35 - (ei. 1275. 2317 8317
)
Sărbătoarea solidarităţii Vizita conducătorilor
si frăţiei oamenilor muncii de partid şi de stat
la Expoziţia industria
Pe toate meridianele pâmîiv Poporul nostru, care ocupă pnntre cele moi inolte din lume.
tuIui, sule de milioane de fău un loc demn în morea fo- producţia agricolă o sporit cu
ritori ai bunurilor moteriole si milic o popoorelor lumii, circo 12 lo sută. venitul nolio-
noi capacităţi do lă a R.S. C eho
spirituale pc care se sprijină sărbătoreşte anul ocesto 1 noi cu 8 lo sută ; 700 de în
progresul şi civilizoţia contem Moi in condiţii deosebite. treprinderi şi
porană îşi manifestă astăzi, in Implinîreo unui slert de secol producţie au îmbogăţit patri
cele moi felurite chipuri, bucu de Io eliberarea României dc moniul tehnico-moteriol ol pa
ria şi speranţa în viitor, soli sub jugul fascist, puternica e triei. Succesele mori obţinute slovace
daritatea de clasă, hotărîrea fervescenţă politică şi de mun în industrializarea socialistă, în
nestrămutată şi mereu moi vi co determinată dc transpunerea dezvoltarea agriculturii, ştiinţei
guroasă dc luptă pentru drep- neabătută în vioţâ a hotăriri- şi culturii. în perfecţionoreo în- Tovarăşii Nicolae ( Vmişoscu. poziţiei : „Kx poziţia ceho
tote şi echitate, pentru demo lor Congresului ol IX-lea şi o- voţămintului de toate grodele şi Ion Chcorgho Mamvr. Kmil slovacă ne-a oferit o grăitoa
craţie. socialism şi pocc, împo- le Conferinţei Naţionale pri ridicoreo nivelului dc trai ol ce liodnaruş. Virgil Troliu. Mic
trivo războiului, asupririi na- vind perfecţionarea economiei lor ce muncesc confirmă realis Vordeţ. Jauos Fa zok as. Munca re imagine a progreselor ob
ţinute de poporul cehoslovac
ţionole şi sociale, o subdezvol şi o întregii vieţi sociale, mote- mul progromului adoptat de Mânoscn, l'.nnl Diugânescu. in organizarea şi dezvoltarea
riolizareo măsurilor luate dc Congresul ol IX-leo, constituie
tării şi altor tore caracteristice Dumitru Popa. Mihai Dalcu, unei industrii de înalt nivel
Comitetul Central al partidului dovada vie o hotăririi şi abne
regimurilor unde moi domină şi de guvern pentru ridicarea gaţiei cu core întregul popor precum şi Mihai Marinescu şi tehnic. I'.a constituie o semni
rinduielile copitolistc. continuă a bunăstării oamenilor munceşte pentru înfăptuirea so. Ion Puţau. vicepreşedinţi oi ficativă expresie a talentului,
muncii, înflăcărată întrecere Pentru oamenii muncii din ju Consiliului do Miniştri, pregătirii tehnice şi capacită
pentru indeplînireo exemplară a deţul Hunedoara — mineri, sl- au făcut miercuri o vizită la ţii de creaţie a muncitorilor
sarcinilor celui de-ol patrulea derurgişti, energeticieni, chi- Expoziţia industrială a Repu şi tehnicienilor, a inginerilor
on ol cincinalului — iotă ca mîşti, forestieri, constructori şi blicii Socialiste Cehoslovace. şi specialiştilor clin industria
Ciocoi in mai drul în care sărbătorim ziua de de alte profesiuni — o devenit conducătorii de partid şi dc socialistă a Cehoslovaciei.
în expoziţie,
La intrarea
o tradiţie scumpo întimpinarea
I'elicilind din inimă pe or
1 Moi 1969.
zilei de 1 Mai cu nobile fapte
expoziţiei, urâm
ganizatorii
In cel de-ol 25-leo an dc Io
stat au fost inlinipiuaţi
(Ic
pe verticala eliberarea patriei, orinduireo dc muncâ. In cadrul morii in- al guvernului federal al R.S poporului Cehoslovaciei fră
Vaclav Valcs.
vicepreşedinta
treceri desfăşurate în cinstea e-
ţeşti noi şi ntari succese
în
noastră socialistă —
cucerirea
Inliiul moi descinde tulburător in fapte
şî imnul muncii-l urcă omeţitor spre stele ceo moi de preţ o poporului liberârii potriei şi a Congresu Cehoslovace, conducătorul de dezvoltarea economiei şî în
lui ol X-leo al P.C.R., numeroase
român — este mai
puternică
ridicarea nivelului de trai. in
legaţiei guvernamentale ceho
tribunele din pieţe sărbătoresc de-nolte, decît aricind. S-o cîmentot şi colective de muncitori, ingineri slovace, şi membrii acesteia. edificarea socialistă a patriei
construcţiei Noi trecem viguroşi, în cadenţate rînduri, mai mult olionţo dintre clasa şi tehnicieni au raportat îndepli Karcl Kurka, la ambasadorul federal al R. S Cehoslovace,
clocotul din inimi, culoarea din drapele.
sale".
planului
nirea mai devreme o
şi ţărănime, unita
muncitoare
Vicepreşedintele guvernului
Cehoslovaciei
bucureşti,
pe 4 luni. Co şi cu alte prilejuri
şi
tea dintre muncitori, ţărani
precum păduri inaintind in primăvară
occostâ
poziţiei
şi zîmbetul pe buze ni-e ca nişte muguri intelectuali, prietenia frăţească s-ou evidenţiat şi de hunedoreni, Alfred Lcnard. directorul ex Vaclav Vales. a mulţumit con
dotă
siderurgicii
dintre poporul român şi naţio
deprinşi in zori să înfrunzească şi sâ-nfloarâ nalităţile conlocuitoare, coeziu minerii dc lo Lupeni şi I. M Erau dc faţă CorncTni Mă- ducătorilor dc partid şi dc stat
socialiste şi tot atitea frunze cit ale noastre-ncrederi ; nea noţiunii noostre socialiste. Deva, energeticienii de lo Poro- ncseu. Bujor Almâşan. Ale cuvintele de caldă apreciere
pentru vizita făcută şi pentru
Ion Avram,
In lume-s flori alitea cit tinereţea noastră
xandru Boabă,
şeni, colectivul I.F. Devo. Lo re-
de la 2 martie
au
Alegerile
la adresa expoziţiei şi a pro
constituit
expresia
ne limpeiim în zare ca pasărea măiastră depline şi o înaltei aprobării olizările bune din industrie se Nieolac Uozdog, miniştri, Du duselor prezentate.
al
mitru Bcjan, pum-mljunct
odougâ şi succesele constructo
oprecieri
şi nu cunoaştem fringeri, nici de cădere temeri. date dc întregul popor politicii rilor noilor obiective de Io De ministrului comerţului exteri (Agerpres)
In peisajul înnoitor al marilor biruinţe econo interne şi externe marxist-leni- vo, Bircea. Crăcîuneasa şi de or. Victor lonescu. preşedinte
mice şi sociale, intilnitc pe întreg cuprinsul patriei Cu umeri — diamante, ferestre de lumină niste o Partidului Comunist Ro pe alte şantiere, precum şi re le Camerei de Comerţ. ★
in cei 25 de ani de muncă şi viaţă liberă, Hunedoa croim în ochiul nopţii şi braţul ni se-avintâ, mân. politică pusă în slujba în zultatele meritorii obţinute de Conducătorii do partid şi dc Miercuri dimineaţa, in pavi
ra înscrie imaginea elocventă a entuziasmului şi nemăsurat să scoată caratele din mină, floririi continue o potriei, o tri mecanizatorii şi cooperatorii din stat au vizitat ştandurile ex lionul R din Parcul Herăstrău
avintului creator, care o situează pe un loc de frun grîu şi oţel cit zarea, cit culmea-n munţi căruntă, umfului socialismului şi păcii. numeroase C.A P în camponio poziţiei în care este prezen din Capitală, s-a deschis Ex
te în ierarhia dezvoltării industriale şi social-eultu- Edîfîcînd societatea ceo moi agricolă de primâvoro. tată o mare diversiune de pro poziţia industrială cehoslovacă.
rale a României. Tot ce se numeşte trudă, noi spunem câ-i mindrie ; înoîntotă, poporul nostru o re De 1 Mai, ziarul nostru adre duse cc oglindesc nivelul af După intonarea imnurilor
Nu intenţionăm — ar fi de altfel greu şi ar ne sudoarea ne e dreptul anume consfinţit purtat. sub conducerea înţe- sează calde felicitări tuturor inai de dezvoltare al econo de stat ale Republicii Socia
cesita multe pagini — să facem o comparaţie ex ca să zidim din temelii obşteasca ctitorie — leoptă a partidului, victorii is oamenilor muncii din judeţ miei R.S. Cehoslovace. listo Cehoslovace şi Republi
haustivă între trecut şi prezent. Subliniem doar fap pacea noastră, a lumii, cu piatră de granit. torice în făurirea României mo pentru realizările remarcabile cii Socialiste România. Alfred
tul câ.— de la condiţia anonimă de provincie roasă derne, socialiste. In anii actua cu core ou contribuit, cu abne Tovarăşii Nicolac Ccauşescu, Lcnard. directorul expoziţiei,
de tarele subdezvoltării — Hunedoara de astăzi are Se-ntrupeoiâ iotă-n această armonie lului cincinal, ritmurile de creş gaţie şi dăruire, Io inflorirea Ton Gheorghe Maurei* şi cei a rostit cuvîntul de deschi
ambiţia — şi realităţile ci îi oferă tot dreptul — să elanurile noastre-acum in mai zbucnite tere a producţiei industriale — şi prosperitatea patriei socialis lalţi conducători de partid şi dere.
se situeze, in multe domenii, în vîrful ierarhiei na Republică Socialistă Românie indicotoru) cel moi reprezenta te şi le urează noi victorii de şl de stat au aprccial nivelul teu- In continuare, au luat ru-
ţionale. Economia puternică a judeţului, bazată în pe verticale comuniste — înainte I tiv al vitalităţii şi dinamismului moi mare prestigiu în înfăptui nic la care sînt realizate pro vintui Vaclav Vales. v irepre-
principal pe dezvoltarea siderurgiei şi energeticii, unei economii — ou fost de rea politicii Partidului Comunist dusele, precum şi modul de şedinte al guvernului federal
realizează astăzi aproape 6 la sută din producţia to CONSTANTIN GHEORGHE-NAIDIN peste 12 Io sută, situîndu-se Român. organizare a expoziţiei. Pre al Cehoslovaciei, şi Ton Pă
tală a patriei, fiind în acest sens al patrulea judeţ şedintele Consiliului dc Slat tau. vicepreşedinte al Consi
al ţării. Hunedoara, care obţine 60 La sută din pro şi-a exprimat convingerea ca liului de Miniştri al României.
ducţia de oţel, 05 din cea de fontă. *10 la sută din expoziţia va contribui la dez Cei prezenţi au vizitat apoi
extracţia de cărbune a patriei, cunoaşte o puternică voltarea şi adincirca în con expoziţia. Pe o suprafaţă de
urbanizare. tinuare a colaborării econo 5 400 mp, 22 de întreprinderi
...Prima zi de mai a celui de-al 25-lea an de la eli COTE ALE ÎNFLĂCĂRATE! ÎNTRECERI mice româno-cohoslovace. de comerţ exterior prezintă
berare găseşte ţinutul hunedorean puternic angre înainte dc plcruro, tovarăşii produse din majoritatea ramu
nat in vasta operă de edificare socialistă a patriei. Nicolac Ccauşescu şi Ion
rilor industriale
— Mai mult poate decît oricare localitate a ju Gheorghe Mnurcr au consem slovaciei. ale Ceho
deţului. oraşul siderurgiştilor de pe malul Cernei Hunedoara industrială, va marfă. 12 000 tonefohtă, 25 000 vindută şi încasată, aproape bune peste prevederi, din cele nat In cartea dc onoare a ex
constituie el însuşi o mărturie elocventă a dezvoltării tră a marilor furnale şi cup tone oţel. 12 000 tone lamina 112 milioane leî. Pe ansam 25 000 tone cit s-au angajat (Agerpres)
dinamice in anii noştri — ne relatează tovarăşul toare, a vastelor uzine sub- te şi 150 milioane kilowaţi-orâ blul judeţului, munca avînta- pentru întregul an. Pricepere
Ghoorghc Ordeanu. secretar al Comitetului munici pămîntene şi a schelelor avin- energie electrică. Prin măsuri tâ a constructorilor se concre şi hărnicie dovedeşte tinârul
pal Hunedoara al P.C.R. Să amintim numai faptul că tate spre înălţimi, este conec le de organizare superioar.'W' tizează în realizarea unui pro colectiv al minei Taroşcni,
astăzi în oraşul nostru avem mai mulţi elevi decît tată în acest an, cu întregul producţiei, industria judeţului cent de 32,9 Ia sută din pla unde brigăzile minereşti au Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
întreaga populaţie dinainte de 23 August. său potenţial economic şi u nostru s-a angajat să sporeas nul anual dc investiţii. trimis la ziuă peste 2 400 tone
— Cum vă explicaţi această «explozie demo man, la generatorul marilor că eficienţa economică a pro Numeroase sînt colectivele dc cărbune. Aceleaşi merite
grafică" — să-i zicem aşa ? energii creatoare ale poporu ducţiei şi a investiţiilor, rea- care îşi înscriu cu majuscule deosebite revin şi colectivelor a primit pe vicepreşedintele
— E un lucru firesc. Aici s-a înălţat combinatul lui, la pulsul viguros al mun lizlnd beneficii suplimentare numele în rîndurile cele mai Uzinei „Victoria" Călan. F.C.
siderurgic care, pînă la intrarea completă în pro cii entuziaste pentru accelera de 40 milioane lei. avansate ale întrecerii. La loc Orăştic, I.F. Deva. Fabricii dc
ducţie a celui de la Galaţi, rămine încă ccl mai pu rea progresului economic al Pornind cu hotărîre la în de frunte stau furnaliştii hu conserve Haţeg, constructori guvernului federal cehoslovac
ternic centru siderurgic al ţării. Biografia lui a în ţării. Marea întrecere declan făptuirea acestor obiective, nedoreni. care au depăşit an lor dc pe şantierele dc la Min
ceput cu şantierele de muncă patriotică şi se afirmă şată în cinstea jubileului îm încă din primele zile ale a- gajamentul pc întregul an cu tia. Hunedoara, Valea Jiului
în prezent prin.. exigenţele calculatorului electronic. plinirii unui sfert de veac de nulut. muncitorii, tehnicienii, mai bine de 10 000 tone dc şi Deva. Tovarăşul Nicolae Ccauşescu. Karel Kurka, ambasadorul
Rodul principal al strădaniilor şi a! competenţei de la eliberarea patriei a deve inginerii din industria hune- fontă, oţclarii care au elabo Succesele dc seamă înregis împreună cu tovarăşul Ion Cehoslovaciei la Bucureşti.
puse de-a lungul anilor se concretizează în aceea câ nit pentru oamenii muncii din doreanâ au înscris pe grafi rat peste jumătate din canti trate pină în ajunul sărbăto Ghoorghc Mauror, a primit, In timpul întrevederii au fost
uriaşul combinat se prezintă astăzi cu un proces de judeţul nostru un puternic cul întrecerii succese de pres tatea dc oţel înscrisă in an rii oamenilor muncii in dez miercuri la amiază, pe tovară abordate probleme privind dez
producţie bine integrat. prilej de manifestare a liotă* tigiu în îndeplinirea prevede gajament, precum şi colecti voltarea economici judeţului şul Vaclav Vales. vicepreşe voltarea relaţiilor economice
— Cum caracterizaţi preocupările şi eforturile rîrii nestrămutate de a înde rilor planului şi angajamen vele dc laminatori şi cocsari. constituie premisa sigură a u dinte al guvernului lederal româno-cchoslov ace. in avan
siderurgiştilor, minerilor şi constructorilor hunedo- plini exemplar sarcinile tra telor Cuvinte de laudă se cuvin nor noi şi importante reali cehoslovac, aflat în România tajul ambelor ţări. In numele
reni ? sate de partid Fâcîndu-sc e Organizaţiile noastre dc minerilor dc la Lupeni. Pri zări în marca întrecere a co cu prilejul deschiderii Expo
— Se ponte afirma câ cel de-al 25-lea an de la coul acestei holăriri, organi partid, comuniştii, s-au dove mind în acest an titlul dc în lectivelor muncitoreşti ale ţă ziţiei industriale cehoslovace. guvernului federal cehoslovac,
eliberare constituie un apogeu al dăruirii în muncâ. zaţia judeţeană de partid a dit la înălţimea misiunii lor treprindere fruntaşă pc ramu rii. în contribuţii de presti oaspetele a exprimat calde
al abnegaţiei şi elanuţui patriotic, materializate in stabilit obiective mobilizatoa dc animatori ai întrecerii. în ră. ei continuă statornic seria giu ale industriei judeţului Ea primire a participat to mulţumiri guvernului român
depăşirea planului de producţie de fontă cu peste re în întrecere. sufleţind colectivele în stră neîntreruptă a succeselor. Prin Hunedoara la progresul între varăşul Ion Palan, viţ-epreşo- pentru sprijinul acordat orga
22 000 tone. oţel cu 8 500 tone. laminate finite cu 2 800 Pentru acest an. colectivele daniile depuse pentru desfăşu sporirea continuă a randamen gii economii naţionale. (tinle al Consiliului de Miniş nizării Expoziţiei industriale
tone şi fier in minereu cu 918 tone. noastre de muncă, evaluind rarea in condiţii optime ă telor, avi extras în acest an a- tri. cehoslovace.
Asemenea realizări, asemenea biografii sint pro cu răspundere rezervele si proceselor de producţie. proapc 20 000 de tone dc căr AL. VALERIU întrevederea s-a desfăşurat
prii nu numai siderurgiştilor hunedoreni. ci tuturor posibilităţile de care dis Spre cinstea zecilor de mii Oaspetele a fost însoţit de într-o atmosferă prietenească.
unităţilor industriale ale judeţului. In minele Văii pun întreprinderile pentru de mineri, sidcrurgişli, con
Jiului, în care slaba dotare tehnică şi condiţiile grele perfecţionarea activităţii eco structori. a tuturor oamenilor
de viaţă şi muncă ale minerilor din trecut au fost nomice. s-au angajat să rea muncii din judeţul nostru, bi
atît de plastic descrise de Geo Bogza, pulsează astăzi lizeze suplimentar o producţie lanţul întrecerii pină în aju m z.
ritmurile modernizării extracţiei, ale unei vieţi noi. industrială globală în valoa nul zilei de l Mai se prezin
rodnice şi îmbelşugate. «Valea plângerii" de odinioa re de 150 milioane lei. o creş tă deosebit de bogat In pri % m z ~ m \ iiil W îl fl OT T
ră a devenit citadela cărbunelui românesc tere a productivităţii muncii mele palru luni ale anului, in tu m g a m s OT * “ W &
Valea Jiului, care a cunoscut în trecui puternice de cel puţin 1 la sută şi. pe dustria huncdorcană a reali i c w r ' M r ca m ® m
lupte revoluţionari* pentru drepturi sociale şi liber această bază. să se obţină pes zat un spor de producţie su — i Ei 5$ | N 3 m m n Bll OT s e OT 8»
tăţi democratice, trăieşte astăzi vîrstele înfloririi. In te plan 57 000 tone cărbune, plimentară dc 43,3 milioane 5T Bffir ţ f S8? r» w ini m * • w i w* m n o r it
acest an. cînd se comemorează 40 de ani dc la eroi IU 000 tone fier în minereul Ici, iar la producţia marfă • - w*- m m ? m o t m
cele lupte greviste din Lupeni — 1929. avem posibi m m m r o • j ot m vi
litatea, dar şi îndatorirea patriotică, să constatăm ui » m » * m
mitoarele prefaceri înfăptuite în anii noştri. O ade % «i S ! e C * $ T-'î m ^ ' i r n &
vărată reţea de oraşe a impinzit depresiunea Jiu Alte 23 de cooperative
lui
— Pentru a asigura cele mal bune condiţii de
viaţă şi muncă minerilor — ne relatează lovarăşul au terminat tnsâmlnfalul
Traian Blaj, prim-vicepreşedinte al consiliului popu
lar municipal — in acest an se mai construiesc în
Valea Jiului I 285 apartamente, noi suprafeţe co porumbului
merciale, numeroase aşezăminte social-culturale pen
tru care consiliul popular municipal cheltuieşte suma
de 113 000 000 lei
De la C.A.P. Pricaz tova ner Vtorel Balotă, şeful Cen
. .Biografii contemporane, biografiile celui de al răşul Ion Drăqan, secretarul trului teritorial de protecţia
25-lea an a) eliberării. Cu aceeaşi îndreptăţită min- organizaţiei de bază P.C.R. plantelor din Orăşlie, care
drie putem relata fapte impresionante despre mun ne-a comunicat telefonic că ne-a informat că membrii co
ca şi viaţa constructorilor, cei care înalţă obiective membrii cooperatori de aici operatori din Dineu Mare,
industriale şi oraşe noi. despre miile de lucrători din au terminat insămînţatul po Pişchinţi, Cigmău şi Căstău
industria forestieră, transporturi, din unităţile de in rumbului pe cele 137 de hec au terminat Ieri insămînţatul
dustrie locală, din toate întreprinderile şi inslituţiile tare planificate In această porumbului pe ţoale suprafe
judeţului. acţiune un aport substanţial ţele planificate
Dar. răspunzînd chemării anotimpului, să urmăm l-au avut mecanizatorii Şi cooperativele agricole
această primăvară de mai pe mănoasa Vale a Mure Ghcorghe Condor şi Cornel din Dobra, I ăpiişnir, Cim-
şului, unde în pămînlul reavăn, brăzdat de tractoare,
Stănculescu, iar dintre mem puri, Blrsău, Hărău, Lăpuglu,
A. NAGY brii cooperatori Floarea Ma- Veţel, Brîznic, 7am. Nâdăştia
T. ISTRATE 1 Iţa, Ludovica Voinca, l.lvia de Sus. Nădăşlta de Jos.
Georgescu şl Dumitru Cos Hăşdal, Zlaştl, Mîncrău, Bui-
ta. luri, Peştişu Mare şi Boj au Perspectiva bulevardului Dacia, surprinsă la o oră and Hunedoara siderurgică „respiră*1 forţă, stă mărturie simţului pen-
Veşti asemănătoare am pri terminal insămînţatul porum
ijCenlinuore {in pag. o 2-a) .tru frumos.
mit şi de la tovarăşul ingi bului.
Foto : V. ONOIU