Page 10 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 10

m m n m






                                     DIAPOZITIVE,  DIA...  NEGATIVE

                                                                                                                                                                                                                                    m m m
          valoroasă                                                vut  nici  o  importanţă.  Juonul
                                     „Amiralul1'                   nostru,  departe  de  a-şî  asuma
                                                                   niscaiva  prerogative  de  sublim,
          descoperire                  Ne  râmîn  în  memorie  multe   de  transfigurare  emotivă,  ac-
                                                                   ţioneoză  cvi...  nevinovăţie.  Ale­
                                     din  episoadele  entuzîostei  de­
                                     monstraţii  de  1  Mai  din  oraşul   ge,  probabh  după  criterii  olfac­
                                     Deva.  Bucuria  primăverii  ani­  tive,  persoanele  drăguţe,  întot­
                                     lor  noştri  o  străbătut  ca  un  fir   deauna  de  sex  feminin,  core-I
                                     roşu  întreaga  manifestaţie.
                                                                   interesează.  Scoate  de  la  arhi­
          Evan­                      copil,  într-un  splendid  costum   vă  un  zîmbet  —  clişeu,  potrivit
                                       Să  reţinem  un  amănunt  :  un
                                     de...  amiral,  păşeşte  în  riadul   situoţiei  şî  persooneî,  priveşte,   A F O R IS M E
                                     demonstranţilor,  olături  de  ma­  după  ocazie,   ferm.  timid  sau                        Noi  soiuri  de                                           Excavator  gigant  în
                                                                                                     Fii  amic  a)  adevărului  pi­
                                     ma  so.  Micul  amiral  o  fost  un   sfidător,  iar  docă  condiţiile  îi   ni  la  martiriu,  dar  să  nu  fii
                                     succes.  Dincolo  de  frumuseţeo
          gheliarul                  costumului,  core  o  olros  privi­  permit,  moi  troge  şi  cu  ochiul.   apărătorul  său  pînă  la  into­  culturi  agricole                        exploatările  de  căr­
                                                                   Urmează  apoi  o  propunere  in­
                                                                                                   leranţă.
                                     rile  tuturor,  intuim  o  stare  de
                                     fapt  generală  —  Io  sărbătoa-   sinuantă,   şoptită  cu  discreţie,      P1TAGORA
                                                                                                     Şî  argunienlele  bune  tre­
                                                                   iar  docă  persoana  vizată  nu  dă
                                     reo  de  moi  oamenii  ou  adus   semne  de  acceptare  a  „com­  buie  să  cedeze  In  faţa  altora   Diferite  institute  bulgare  de  cercetări  ştiinţifice  au   bune  la  zi
                                                      mai  frumos
                                     cu  ei  tot  ce  ou
          fus                        Toţi  cei  core  ou  Inoversot  bu­  dură.  oruncotă  cu   voce  lore,   mal  bune.  SHAKESPEARE   creat  48  soiuri  de  culturi  agricole,  care  au  fost  a­
                                                                              urmează  o  replică
                                                                   binaţiei",
                                                                                                                                  probate  de  Comisia  de  stat  pentru  încercarea  soiuri­
                                     levardele  să/botorn  ou  arborat
                                                                                                                                   lor.  Printre  acestea  se  numără  noile  soiuri  de  gnu
                                     frumuseţea  supremă  —  bucuria
                                                                                                     Cind  ftl  dai  seama  că  a d ­
                                                                                                                                                                                               La  uzina  constructoare  de  maşini  grele  din  Sverd-
                                     muncii  implinite  !          „să  audă  toţi".               versarul  lâu  începe  să-şl  la­  moale  de  toamnă   „Eritrospermum",  „Ferugineum",    Iovslc  (Ural)  a  fost  construit  un  excavator  păşitor  cu
                                                                                                                                   „Kaliakra",  ..Albena"  şi  „Dobrogea",  care  dau  re­
                                                                     Cu  odevărat  sublimă  la  Jua-   să  din  fire,  pune  capăt  dis­  colte  cu  6-12  la  sută  mai  mari  decît  „Bezostaia-1",  se   cupe,  destinat  exploatărilor  de  cărbune  la  zi.  Excava­
                                                                                                                                                                                             torul,  înalt  de  20  metri  şi  cu  o  lungime  de  125  metri,
                                                                                                   cuţiei  printr-o  glumă
          Ooresi                      , Don  Morte"                vingere  că  întregul  său  arsenal   A  da  dovadă  de  fndărăloi-   maturizează  mai  repede  şi  sînt  mai  rezistente  la  că­  va  putea  extrage  anual  peste  30  milioane  tone  cărbu­
                                                                   nul  nostru  e  profunda  sa  con­
                                                                                                           F.  CHESTERFIELD
                                                                                                                                  dere  Soiurile  de  grîu  dur  „Leukurum-1131"  şi  „Leulcu-
                                                                                                                                                                                             ne.  Cupele  lui  au  o  capacitate  de  80  şi  100  metri  cubi.
                                                                                                                                  rum-1135",  secara  de  toamnă  „Vladimirovka-l-B",  ovă­
                                                                   e  „mortal"  pentru  „tipele"  din
                                                                                                                                                                                             Noul  excavator  va  putea  scoate  cărbunele  de  Ia  o
                                                                   jur.  Ceea  ce  incă  medicina  n-o   cie  în  privinţa  unor  opinii   zul  „Obrazţov  Ciflik-1"  şi  „Obrazţov  Ciflik-2\  hibrizii   adîncime  de  50  metri,  îl  va  putea  ridica  la  40  metri şi
                                                                                                   înseamnă  a  da  dovadă
                                                                                                                         de
                                                                                                                                  de  porumb  „Kneja-22,  25.  33  şi  35"  şi  „Sofia-l"  au,  de
                                       N-a  văzut,  cu  certitudine,  pie­                         prostie   la  fel  ca  şl  atunci                                                         transporta  la  o  distanţă  de  200  metri,  întreaga  ope­
                                                                   reuşit  să  demonstreze...                                     asemenea,  o  productivitate  cu  mult  mai  mare.  Noile
           Existe  un  mânunchi  de  oa­  sa  lui  Radu  Slonco.  şi  chiar                        cind  fţl  Ieşi  din  fire     soiuri  de  mazăre  şî  sfeclă  de  zahăr  se  caracterizează   raţiune  efectuîndu-se  într-un  minut.  Viteza  de  depla­
         meni  care  işi  dedica  zi  de  zi   dacă  or  fi  văzut-o,  n-or  fi  o-  T.  IONIJA               H.  DE  BALZAC      prin  calităţi  bune  şi  proprietăţi  nutritive  sporite.  sare  a  excavatorului  este  de  60  metri  pe  oră.
         eforturile  pentru  a  descoperi,
         pentru  o  aduce  ia  lumina  zi­
         lei  ceea  ce  au  fâcut  moşii
         şi  strămoşii  noştri,  necazuri­     U m or ® U m or • U m or                                                                                                                    Q  4  MAI
         le  şi  bucuriile  lor,  infringerile                                                                               ŞTIATI  C Ă ...                                               România :  în  1955  a   murit
         si  biruinţele,  lupta  pentru  o                                                                                                                                               compozitorul   Georgc  Eneseu,
         viaţă  mai  bună,  pentru  afir­                                                                                                                                                cca  mai  dc  seama  personali-
         marea  fiinţei  lor  individuale   CUMPĂRĂTORUL:  —  A­    —  Este  mai  greu  să  nime­  casă,  se  aruncă  de  gîtul  so­  FURNICA  poate  fi  conside­  UN  INGINER   SUEDEZ  a   late  a  muzicii  romaneşti   (n
         sau  colective   mai  ales.  A­  veţi  cartea   ..Superioritatea   reşti  ţinta  în  mişcare  !  ţiei,  o  sărută  iar  ea  îi  răspun­  rată  cca  mai  puternică  vie­  construit  o  coasă  in  care  lama   1881  ).
         ceşti  oameni  sint  ar h i vi şti i.  bărbaţilor  asupra  femeilor"  ?               de  printr-un  sărut  la  fel  de   tate ?  Ea  poate  căra  in  spa­  dc  oţel  este  înlocuită  cu  un
           Recent,   urmind  un  şir  de   LIBRARUL  :  —  Nu  vindem   SOCRATE,   fiind  întrebat   înflăcărat.    Pierre,   te  zece  furnici.          fir  dc  nailon  ce  sc  invirteşte   ®  5  MAI               c&lendAr
                                                                                                 —  Acum,  întreabă
         cercetări,  tovarăşul  Ion  Fră-   literatură  fantastică.  dacă  recomandă  căsătoria,  a   spune-mi  cum  mă  găseşti  fără   ★                cu  o  viteză  dc  18 000  turaţii
         ţilâ,  directorul  Filialei  jude­                       răspuns  :                                                  ŞARPELE  se  tîrăştc  foarte   pe  minut  ?                 Alte  ţâri  :  Cehoslovacia   —
         ţene  Hunedoara—Deva  a  Ar­  IX  TEXAS   FIUL  IŞI   ÎN­  —  Dacă  ai  noroc  să  dai  de   mustaţă  ?             repede  pe  pămînt ?  In  felul                             în  1945  a  început  răscoala  im-
                                                                                                 —  Ah,  tu  eşti  ?  —  răspun­
         hivelor  statului,  a   descoperit   TREABĂ  TATAL:      o  femeie  bună,  vei  fi  fericit.   de  ea  dezamăgită.  acesta  el  se  poate  deplasa  mai                        potriva  ocupanţilor   hilleri.şii,
         un  exemplar  din  Evanghelia­                           In  caz  contrar,  vei  deveni  fi­                        repede  decît   aleargă  omul.                             pentru  eliberarea  ţării  ;   Da­
         rul  lui  Coresi  (1561),  una  din­  —  Tată,  de  ce  se  leagănă   lozof.            MEDICUL  :  Trebuie  să  re­  Dar  pe  sticlă  sau  marmură                            nemarca  —  a  fosl  eliberata,
         tre  primele  tipărituri  in  limbo   cîntăreţul  acela  în  timp  ce                 nunţaţi  la  cafea.           nu  se  poate  deplasa  nici  un                           fn  1945  de  sub  ocupaţia  Ger­
         română.                     cînlâ  ?                       PIERRE  merge  in  grabă  a-  PACIENTUL  :  Nu  beau  ni­  şarpe.                                                   maniei  fasciste  ;  Etiopia   —
           Incepindu-şi  activitatea  de                                                       ciodată  cafea,  doctore                  ★                                              sărbătoare  naţională  (eliberarea
         tipograf  Io  Tirgovişte,  diaco­                                                       MEDICUL :  Renunţaţi  şi  la   LA  ROMA  funcţionează  cca                             ţarii  în  1941);  Germania  —  s-a   $   8  MAI
         nul  Coresî  vine  (a  Braşov  un­                                                    fumat.                        mai  veche  farmacie  dîn  lu­                             născut,  în  1818,  KARl.  MARX   România  :  IN  1921  A  FOST
         de  începe  marea  şi  dificila                                                         PACIENTUL  :  Nu  pun  ţi­  me ?  Ea  există  din  anul  1070.                         (m.  1883);  Libia  —  „Ziua  pro­  CREAT  PARTIDUL  COMUNIST
         misiune  de  a   tipări  intr-o                                                        gară  în  gură                           ★                                              clamării  nnilăţii''  ;  Olanda   —   ROMÂN  ;  in  1885  a  fost  fon­
         limbă  in  care  nu  se  mai  ti­                                                       MEDICUL  :  Asta  este  foar­  IN  ORAŞUL   LEEDS   din                                sărbătoare  oficială  (eliberarea
         părise,  într-o  limbă  larg  în­                                                      te  râu.  Dacă  nu  aveţi  la  ce   Anglia  s-a  construit  şi  utilat                  dc   sub  ocupaţia  hitlerislă);   dată  Opera  româna.
         trebuinţată,   dar  mai  puţin                                                         renunţa,  nu  am  cum  să  vă  a ­  o  scctic  experimentală  de  cro­                  U  R  S S.  —  „Ziua  presei1'.  Alte  ţări  :  Franţa  —  In  1794
         scrisă  datorită  unor  concepţii                                                     jut.                          itorie  complet   modernizată  ?                             Internaţionale:  in  1919  a  fost   a  murit  savanlul  Antonie  Lau-
         şi  canoane  ale  epocii.  In  ma­                                                                                  O  stercocamcră  ia  într-o  cli­                          creată   Liga  societăţilor   dc   reni  Lavoisier  (n  1743).
         rea  sa  operă,  Coresi  se  dove­                                      —  De   unde    MEDICUL  :  Cîţi  morţi  a­  pă  măsurile  clientului,  o  ma­                         Cruce  roşie  ;  hi  Lusaica  (Zam-   Internaţionale :  „Ziua   inter­
         deşte  a  fi  nu  numai  un  meş­                                      $ă   moi  oi  lu   vem  ?                    şină  electronică  dc   calculat                           bia)  are  loc  reuniunea  Comite­  naţională  dc  luptă  a  tinerelu­
         ter,  ci  şi  un  om  conştient  de                                    timp  să  vezî  un   SORA:  Nouă.  domnule  doc­  prelucrează  dalele,  iar  un  dis­                   tului  O.NU.  pentru  decoloni­  lui  împotriva  revanşismutui" ;
         sarcina  ce  şi-o  asumă.  El  ti­                                     spectacol,   un   tor.                       pozitiv  cu  laser  croieşte  ţesă­                                                       la  Canncs  are  loc  Festivalul
         păreşte  nu  pentru  o  regiune                                        film...          MEDICUL:  Parcă  am  pre­   tura  aleasa.  Cind  va  intra                             zare.                         internaţional  al  Ulmului.
         sau  alto  locuitâ  de  români,                                                        scris  medicamente  pentru  ze­  in  funcţiune  această  scc(ic,  o
         ci  pentru  toţi  românii  ŞÎ  în                                      desen  de  V.  M.  ce  ?                     comandă,  de  exemplu,  pentru                               9   6  MAI                    O  9  MAI
         acest  sens,  chiar  dacă  folo­                                                                                    confecţionarea  unui   costum,                               România:  in  1913  a  avut  loc
         seşte  traduceri anterioare pro­                                                        SORA  :  Da,  dar  unul  a  re­  va  fi  executată  în  30  dc  se­                    la  Brăila   o  grevă  generală,   România  :  în  187'/
         venite  din  diferite  părţi  locui­                                                   fuzat  să  le  ia...         cunde.                                                     la  care   au  participat  12 000   clamată  independent
         te  de  români  (mai  des  din                                                                                                                                                 de  muncitori  ;  in  1961  a  murit   a  ţării  noastre ;  in
         nord)  el  corectează  şi  adoptă                                                                                                                                              poetul  Lucian  Blaga  (n.  I89j ).  născut  podul  Lucian   u..
         o  astfel  de  limbă  care  să  fie                                                                                                                                              Alic  ţări  :  Franţa  —  in  1758   (m.  1961);  a  murit.  în   1918,
         înţeleasă  de  toti,  indiferent                                                                                                                                               s-a  născut  Max-imilian  Robcs-   poetul   George   Cosbuc   (n
         unde  îşi  au  locul  de  baştină.                                                                                                                                             pierre,  conducător  al  revoluţiei   1366);  in  1966  a  murit  compo­
         Din  acest  punct  de  vedere  ti­            PATRU  ZILE  DE  NEUITAT                                                                                                                                       zitorul  Alfred  Mcndclsohn  (n.
         păritura  (ui  Coresi  depăşeşte                                                                                                                                               burgheze  din  1789  (m  1794);   1910).
         in  valoare  multe  tipărituri  ul­                                                                                                                                             India  —  s-a  născut,  in  1861,   Alte  ţări  :  Cehoslovacia   —
                                                                                                                                                                                        poelul  şi  filozoful  Rabindranath
         terioare.                                                                                                                                                                      Taqore  (m.  1941).           sărbătoare  naţională  (în  1945  a
           Cartea  descoperită  este  re­                          riaşă  comoară  de  frumuseţi   Virfului  Marc  şi  pînă  în  cea   pereţii  de  btrnc  ai  refugiului                                              fosl  eliberată  de  sub  ocupaţia
         lativ  bine  păstrată  (unele  file                       ne-a  chemat  în  vara  anului   a  Lolăii,  ne  primeşte  in  jurul   din  Poiana  cu  Tirsă.   Acest                                              hitlcristă);   Germania  —   în
         lipsesc)  legată  în  piele,  avînd                       trecut  să-i  descoperim  taine­  amiezii,  plină  de  forfota  ze­                                                    0 ,   7  MAI                 1305  a  murit  poetul  Fricd-*eh‘
         coperţile  din  lemn  învelite  tot   ITINERAR                                                                    refugiu  a  fost  construit   nu                               România  :  în  1920  a   murit   Sctuller  (n.  1759).
         in  piele  pe  care  sint  incrus­                        le.  străbătând  munţii  dintre   cilor  de  turişti  care  sosesc   de mult, la jumătatea  drumu­                   Constau lin  Dnbrocjeanu-Gberea   Internaţionale  ;  „Ziua
         tate  diferite   motive  florale.                         valea  Strciului  şi  rea  a  Cer-   sau  pleacă  pe  cărările  bătă­  lui  dintre  cabana  Pietrele                 (n  1855);  în  1937  a  murii  poe­  rici  '  —  capitularea   m
         Fiecare  capitol  are  la  început   TURISTIC             nci.                        torite  ce  se  răsfiră  din  preaj­  şi  Lacul  Bucura.                                 tul  Goorqc   Topîrceanu   (n.   ţionotij  a  Germaniei  na
         o  bogată  ornamentaţie,  o  îm­                           Filele  jurnalului  de  drum   ma  cabanei  in  toate  direc­  AjutîŞi  la  loc  de  popas.  lă­                                                  re)  de-a)  ll-lea  război
         binare  de   motive  liniare  şi                          păstrează  cu  fidelitate  mo­  ţii le.                 săm  bagajele  pe  terasa  refu­                             1886);  a  murii,  în  1988,  poe­  la   Frcdcriclishaicn
         florale.  Literele  de   început                          mentele  de  mare  satisfacţie   Am   ajuns   aici,  strubn-   giului  şi  in  timp  ce  ne  odih­                   lul  Oclavian  Goga  (n.  1881).  Germaniei)  şi  Gol eh
         sint  tipărite  cu  reşu,  mai  mari                      pe  care  le-am  cunoscut   in   lînd  cu  o  maşină  de  ocazie   nim,  privim   cu  mulţumim                         Alte  ţări  :  U.R S S  —   în   dia)  au  loc  lîrquri
         şi  stilizate.  Caracterele  folo­  Minunate  sînt  frumuseţile   cele  citeva  zile  de  drumeţie.  drumul  ce  leagă  halta  Oha­  spre  locurile  de  unde  am  ve­         1895  are  loc  prima  transmisie   ralc  de  mo.slre.  la
         site  sint  cele  chirilice,  frumos   dc  piatră   ale  Retezatului   10  IULIE      ba  de  sub  Piatră  (calea  fe   nit.  Spre  nord,  in  depărta­                                                      ţipă  şi  România
         lucrate  şi  foarte  clar  impri­  Şiragul  de  custuri  invăluite   Cabana  Pielrelc  —   una   i'ntii   Simeria  —  Petroşani;   re,  holdele  şi  aşezările  d>n   In  oraşul  Koln  din  R.F.  o   fără  fir,  realizată  dc  fizicianul
         mate.                        in  piclă.  apele  numeroaselor   din  porţile  de  intrare  in  îm ­  cu  exploatarea  forbstieră  Cil-   Ţara  Haţegului  abia  sc  des­  Germaniei,  se  va   construi   A.  S  Popov ;  s-a  născut,   in   C>  10  MAI
           Exemplarul  achiziţionat  de   lacuri  glaciare  vălurile  uşor   părăţia  glaciară  a  Retezatu­  n ic ;  el  trece   pe  teritoriul   luşesc   prin  picla  cenuşie.   cel  mai  înalt  bloc  turn  din   1840,  compozitorul  P  I  Ceai-
         Arhivele  statului  de  la  Popo-   sub  adierea  domoalâ  a  vio­  lui  —  nşcrafn  în  apropiere   unor  vechi  cnezate  româneşti   Spre  sud,  observăm  forma   Europa.  In  fotografie,  mache­  kovski  (m.  1893);  In  1958   a   România:  in  1944  a  murit
         vici  Sabina  din  Orolişu  Mic   iului,  văile  înveşmîntate  în   de  confluenţa  pirîurilor  Stî-   unde  se  pot  vizita   ruinele   clară  dc  ,,U"  a  văii  glaciare   ta  acestui  bloc.              hiptăloarca  antifascistă   Olqa
         prezintă  o  mare  valoare  da­  c.ctinâ  de  brad.  sub  care  se   nişoarci  şi  Pietrele,  in  mij­  cetăţii  feudale  de  la  Sulaşu   in  care  ne  aflăm,  proiectată    fosl  crcală  Asociaţia  de  prici   Ilancic   (n.  1912);  în  1946   a
         torită   faptului  că  este  unul   zbenguie  tumultuoase  şuvoa­  locul  uriaşului  covor  dc  ce­  de  Sus,  turnul  medieval  dc   pe  custura  cenuşie  a  Bucu-           tenie  sovicto-romănâ ;  Germa­  murit  criticul  literar  Pomplliu
         din  putinele  care  au   ajuns   ie  inspumalc  —  această  u-  tină  ce  se  întinde  din  culmea  la  Mălăoşti,  bisericuţa   din   rei,  ce  uneşte  asemenea  unei   Somnul  pitic   nia  —  s-a  născut,  in  1833,  com­  Constnntincsc ti  (n.  1901)
          pinâ  în  zilele  noastre.  Prin                                                     Nucşoara  —  monument  datat   punţi,   virfurile   Peleaga                                                              Alte  ţâri  :  U H.S.S.  —   s-a
         achiziţionarea  lui  s-a  facilitat                                                   dc  la  începutul   secolului   (2 500  m)  şi  Bucura   (2 458                          pozitorul  Johannes  Brahms  (m.   născut,  în  1889,  scriitorul  M.E.
          posibilitatea  folosirii  sole  în                                                   al  XlV-lca.                m),  custură  pe  care  o  vom    hibernează                  IC97).                       Saltîkov-Scednn  (n.  1826).
                                                                                                 De  la  Cilnic,  după  ce-am   escalada  în  continuare.
         scopurile  cercetării  ştiinţifice.
                                                                                               făcut  o  mică  deviere   din   La  ora  cinci  după-amiază,   Peşti  care  hibernează ?  Ia­
                                                                                               traseu  mai  sus  de  cabana  fo­  simţim  deja  in  spinare  ră­  tă  o  curiozitate  ştiinţifică  pu­
               Prol.  M.  CERGHEDEAN
                                                                                               restieră,  pentru  a  admira  to­  coarea  inserării,  cuci  soare­  să  in  evidenţă  dc  cercetătorii
                                                                                               rentul  de  spume  al  cascadei   le  a  trecut  după  culmea  Sti-   loan  Oros  şi  Soare  Stâncioiu
                                                                                               Lolaia,  (din  traseul  marcat   nişoarei  (2 187  m),  Insind  în   de  la  catedra  dc  fiziologic  a­  coltul muxnui
                                                                                               cu  bandă  albastra  —   de­  umbră  refugiul.  Pe  fundalul   nimală  a  Universităţii  Cabcş-
                                                                                               viere  la  stingă  cinci  minu­  de  azur  al  cerului,   virful   Bolyai  din  Cluj.  Studiind  me­
                                                                                                                                                         tabolismul
                                                                                                                                                                               pitic,
                                                                                                                                                                    somnului
                                                                                                                           Pietrele  işi  profilează
        Ce  importanţă                                                                         te  pe  marcaj  punct  roşu)  am   meţ  ascuţişul.  se­  comparativ  cu  al  altor  specii
                                                                                               continuat  mersul  pe  potecă
                                                                                               contemplind  în  voie  printre   După  cină  sorbim  cu  ne­  dc  peşti  dulcicoli  sau  marini,   1  2  3  4  5  6  7  $ 9  40  g   =
               #   i   n                                                                       crengi  de  brad,  frumuseţea   saţ  din  undele  zglobii   ale   ci  au  stabilit  că  in  anotim­
        au  visele  f                                                                          văilor  Galeşului  şt  Pietrelor,   ftrişorului  de  apa,  ce  saltă   pul  rece   acesta  îşi  reduce
                                                                                               pintenul   uriaş  al  Virfului   printre  bolovani,  in  apropie­  foarte  mult  funcţiile  biologi­
                                                                                               Mare  (2 455  m).  Pe  nesimţi­  re.                     ce.  Spre  deosebire  dc   caras,
          Savantul  britanic  dr.  Chris-                                                      te,   după  un  ceas,   ială-nc   Caii  de  la  cabana  Pietrele   dc  pildă,  somnul  pitic  consu­
                                                                                                                                                        mă  in  timpul  iernii  dc  aproa­
        lopher  Evans  a  declarat  că                                                         ajunşi  la  capătul  primei  părţi   care  au  adus  un  tarhat*J  de   pe  patru ori  mai  puţin  oxigen,
        visele  sint  mai   importante                                                         a  etapei  de  astăzi.      saltele  pentru  cortul  ce   se   căzînd  într-o  stare  dc  relati­
        pentru  om  decît  mîncarea  şi                                                          După  o  gustare  frugală  şt   instalează  Ungă  refugiu,   se   vă  imobilitate,  asemănătoare
        băutura                                                                                puţină  odihnă,  săltăm   din   hirjonesc  prin  ierburile  înal­  hibernării.   In  acelaşi  timp,
          Evans.,  psiholog  la  Departa­                                                      nou  rucsacurile  pe  umeri  şi   te.  In  afară  de  tălăngile  lor   bronhiile  sale  capătă  un  rol
        mentul  pentru  ştiinţa  maşini­                                                       trecind  podeţul  de  brad  aşe­  şi  murmurul  ftrişorului   de   accentuat  dc  filtre  protectoare
        lor  de  calcul  al  Laboratorului                                                     zat  în  faţa  cabanei  peste  apa   apă,  nimic  nu  tulbură  marea   ale  întregului  organism.  Cu­  â
        naţional  de  fizică  din  Anglia,                                                     SUnişoarei,  ne  afundăm   in   linişte  ce  domneşte   peste   noaşterea  metabolismului som­
        afirmă  că  visele   reprezintă                                                        pădure  spre  est,  urmind  in   aceste  locuri.         nului  pitic,  a   posibilităţilor   p
        reprogramarea  regulată   ne­                                                          continuare  marcajul   bandă   Hărţuiţi  de  ţinţari,  care   sale  dc  adaptare  Ia  mediu  nu   10
        cesară  creierului  uman,  care      ^■ S   i  g                                       albastră  care  duce  la  lacul   sub  geana  înserării  atacă  cu   satisface  numai  o  curiozitate
        poate  fi  comparată  cu  repro-      H i  I                                           Bucura.                     înverşunare,  ne  pregătim  de   pur  ştiinţifică,  ci  prezintă  o   11
        gramarea  unei  maşini  de  cal­                Wm                                       Poteca  se  furişează  printre   culca re.             reală  importanţă  practică.  Se
        cul.  Si   creierul  trebuie,  la   I  n r                                             trunchiuri  groase  de   brad.                           ştie  că  acest  peşte,  care  popu­
        perioade  regulate,  să  ,,evacue­                                                     saltă  peste  praguri  de  stin-          (Va  urma)     lează  apele  din  zona  sud-ves-
        ze"  informaţiile  vechi  pentru                                                       că  tocite  de  vreme,  scoţin-         Text  şi  foto   liră  a  ţării,  este  nccconomicos   ORIZONTAL  .*  1)  Cartier  bucu-   —  Luat  la  căptuşeală  ;  2)  Scoate
        a  face  loc   celor  noi.  Acest                                                      du-ne  la  limita  superioară  a          I.  PIRVA      sub  raport  alimentar,  iar  ca­  reştean  —  Darabana  grlndinci  ;  2)   fum  pe  nas  —  Complice  ;  3)  Cu­
                                                                                                                                                                                      Pierduta  fn  Anina  —  Circa  —  In
        proces  are  loc.  după  părerea                                                       pădurii,  unde  printre  crengi   V  Tarhat  —  legătură,  sar­  racterul  său  dc  răpitor  pro­  sare  şi  in  mare  ;  3)  Tub  gol   —   tie  —  E  centrată  mira  —  in  sc­
                                                                                                                                                                                                                    rie  —  Ajunse  Ja  covrigi  ;  4)  Ar­
        lui  Evans,  cu  ajutorul  viselor.   Cabana  Pietrele  —  una  din  porţile  de  intra­  arcuite  de  jnepeni  observăm  cină.                 duce  mari  daune  economici   TUînă  (pop.)  —  Subiect  de  ceartA  :   hivă  dc  calendare  —  Luat  în  pri­
                                            re  in  impârâţio  glaciară  a  Retezatului.                                                                piscicole.                    4)  Lipsită  de  caliiilp  —  Aseme­  mire  de  URZICA  (pl.)  —  Grădina
                                                                                                                                                                                      nea  :  S)  Dumnealor  —  Antera  —   cu...  meri  :  5)  Spire  dc  filet   —
                                                                                                                                                                                      Picior   de  lemn  ;  C)  Coordonează   Cicâtitoarc  ;  6)  Sferă  dc  activita­
                                                                                                                                                                                      caramboluri  —  E  plin  cu  lacrimi   te  —  Cind  cu  cioc,  cind  cu  guler,
                                                                                                                                                                                      de  crocodil  ;  7)   Slîlpul  *Aga?ulu!  cînd  ras  ;  7)  A   dat  chix  —  Rela­
                                                                                                                                                                                      .—
                                                                                                                                                                                         Text  Intre  ghilimele  ;  fi)
                                                                                                                                                                                                              A­
                                                                                                                                                                                                                    tat  ;  8)  In  orice  combinaţie
                                                                                                                                                                                                                                             —
                    D I V E R S E                                                               Oameni  care  au  devenit...  lucruri                                                 proape  etanş  —  Crupa  Iul  Fury  —   Complex  de  plute  mici  —  In  frun­
                                                                       Vaccin  contra                                                                                                 In  cameră  ;  fi)  Stau  fn  Urlau  —   te  ;  9)  senior...  fn  devenire  —  Ul­
                                                                                                                                                                                      IndAnUnic  (pl.)  —  Tras  pc  ron-
                                                                                                                                                                                                                    timul  perdaf  :  10)  Trei  buline  în
                                                                                                  £   CALAMBUR,  joc  de  cuvinte  practi­  flat,  îşi  are  originea  în  cuvîntul  Sax  -   nu­  :  10)  Uzurpator  fn  lumea  peşti­  carou  —  Plasă  subdimensionată  ;
          Aplicînd  pentru  pnma  oară  principiile   eleetrolumînis-                           cai  încă  din   antichitate,  a  primit  acest   mele   constructorului  (1840)  şi   cuvîntul   lor  —  Sc  lipeşte  ca  marca   de   li)  Portbagaj  —  Fără  esenţial.
         cenţei  în  construcţia  televizoarelor,  specialiştii  de  la  firma   cariei  dentare  nume  abia  în  secolul  al  XVlII-lea,  după   grecesc  phone  —  sunet,  voce.    scrisoare  ;  )l )  A  trage-n  barA  —   LIVIU  COVACI  şî
         japoneză  „Mitsubishi"  au  pus  la  punct  primul  aparat  fără                       ambasadorul  german  Kalenberg.  Trimis  la   Q  ACADEMIA.  In  limba  greacă  însem­  Oraş  simnt  fn  nord-estul  Franţei.  GHEORGHE  NICOLAU
                                                                                                                                                                                       VERTICAL  :  1)  E  gras  curcanul
         tub  catodic,  el  fiind  înlocuit  printr-o  placă   luminoasă  ce   In  cadrul   unui  congres   Pans,  acesta  stilcea  în  aşa  hai  cuvintele   na  „grădina  Iui  Akademos",  in  grădina  a­
         sei-veşte  drept  ecran.  Reprezentanţii  firmei  japoneze  afirmă   internaţional  pentru  terapie   franţuzeşti,  îneît  parizienii,  amuzaţi,  au   cestui  personaj  din  Atena  fiind  instalată
         că  vor  trebui  însă  depuse  în  continuare  eforturi  pentru  îm­  dentară,  care  a  avut  loc  la   dat  numele  de   calembour  felului  de  a   şcoala  întemeiată  de  filozoful  Platon  în
         bunătăţirea  noului  tip  de  televizor  în  vederea  obţinerii  unei   Madrid,  un  grup  de  oameni   vorbi  al  ambasadorului  german  Cuvîntul   jurul  anului  387  î.e n  Numele  lui  Aka-
         imagini  cît  mai  clare.                                 de  ştiinţă  britanici  au  pre­  a  devenit  ulterior  sinonim  cu  jocul  de  cu­  demos  a  fost  împrumutat  apoi  de  asocia­  S C Ă D E R E  Dezlegarea  jocului
                                  ie
                                                                   zentai  o  comunicare  asupra   vinte.                                  ţiile  de  oameni  de  ştiinţă,  literaţi,  artişti,
                                                                   unui  vaccin  contra   cariei   £   JOFRE,  prăjitura  de   ciocolată  cu   care  constituiau  nuclee  ale  activităţii  cul­
           Dr  Reiner  Berger,  de  la  Universitatea  din  Los  Angeles                        cremă,  îşi  trage  numele  de  la  un  mareşal   turale  din  ţările  respective           C IF R A T Ă
         apreciază  că,  în  prezent,  globul  pămintesc  trece  prin   una   dentare           francez  :  Joseph  Joffre  (1852—1931),  care                                                                            „Pe  mări
         din  cele  mai  aride  perioade  din  ultimii  40 000  de  ani  ai  is­  Vaccinul,  care  a  fost  ex­  a  râspîndit-o  în  cercurile  aristocratice.  Q  BISMARCK.   scrumbia  marinată  şi                                  a
         toriei  sale.  Perioada  aridă  precedentă  a  fost  consemnată  cu   perimentat  cu  succes   asu­                               preparată  cu  maioneză,  a  fost,  probabil,  a­  9350­                      şi  oceane
         cca.  5 000  de  ani  în  urmă  dar  dr.  Berger  subliniază  că  ea  nu   pra  maimuţelor,  este  de  na­  •   MANSARDA,  folosită  frecvent  în  ar­  peritivul  preferat  de  „Cancelarul  de  Fier”,
         a  fost  atit  de  uscată  ca  cea  actuală.  Omul de  ştiinţă  preci­  tură  să  determine  o  cotitu­  hitectura   epocii  de   arhitectul  francez   Otto  Bismarck  (1815-1898).  care  a  lăsat  a­  1264  ORIZONTAL  :  1)  Căpitani   —
         zează  câ,  pe  scara  geologică  a  timpului.   modificările  sub­  ră  importantă  în  dentistl-   Franqois  Mansart  (1598—ItîRb),  a  fost  apoi   ceastă  amintire  banală  în  gastronomie           Vamă  ;  2)  Amara  —  M onitor  :  3)
         stanţiale  ale  climei  se  pot  produce  destul  de  repede.  In  de­  că.  a  declarat  conducătorul   preluată  de  constructori  sub  numele  aces­  $   BOICOT  işi  trage  numele  de  la  căpi­
                                                                                                                                           tanul  englez  Charles  Boycott  din  Irlan­
                                                                                                                                                                                                                    Ridata  —  Luneta  ;  4)  Arena  —  Mn-
         curs  de  citeva  sute  de  ani,  clima  se  poate  transforma,  deve­  grupului  de  specialişti,  prol.   tuia                  da.  Termenul  de   boicot  a  fost  folosit       8086                  tclot  ;  5)  Val  —  Rea  —  A  —  Ena  ;
                                                                                                  10  SANDVIŞUL  are  o  geneză  ciudată.
         nind  din  umedă  —  aridă.                               Cohen  Procedeul  de  fabri­  Lordul  englez  Sandvvich  era  atît  de  pasio­  pentru  pumn  oară  în  1880  de  către  un                      fi)  Elan  —  Tra  —  A  —  A r  ;  7)  Li
                                                                   caţie   a  vaccinului  a  iost   nat  cartolor.  îneît  nu  mergea  nici  măcar   ziar  irlandez  pentru  a  caracteriza  metoda   înlocuind   cifrele  prin  literele
                                                                   deîinilivat,  iar  o  firmă  ame­                                                                                  corespunzătoare,  veţi  găsi  o  aliA   —  Aici  —  Epave  ;  «)  E  —  Avo  —
           In  Irak  s-au  descoperit  nişte  morminte  a   căror  vîrstă   ricană  s-a  declarat  dispusă   să  mânince.  îmbucînd  în  timpul  partidelor   de  luptă  folosită  de  ..Liga  agrară"  împo­  scădere.   aritmetică.  Navale  t  9)  Ev?*.n  —  Port  —  A  ;  10)
         este  apreciată  la  40 000-60 000  de  am.  In  ele  s-a  găsit  polen   să  finanţeze,   producă   şl   cile  o  bucală  de  carne  pusă  între  două  fe­  triva  căpitanului,   administratorul   unei   VASILE  MOLODEŢ   Uragane  —  Caiac  ;  II)  Rata   —
         colorat  şi  alte  rămăşiţe  de  flori  de  cîmp.  fapt  care  permite   comercializeze  noul  vaccin.  lii  de  pîine,  adică  un.,  sandviş.  moşii.  Din  Irlanda,  termenul  a  trecut  în   Petroşani  Acvatice.
         să  se  presupună  câ  oamenii  din  acele  vremuri  îşi  îngropau                       £   SAXOFONUL    In  limba   germană,    Anglia,  iar  de  acolo  în  ţările  europene  şi
         morţii  peste  un  strat  de  flori,  aşa  cum  procedează  indienii.                  saxofonul,  cunoscutul  instrument  de  su-  în  întreaga  lume.
                                                                                                                                              ...
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15