Page 100 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 100
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 30 MAI 1969 m
INTERNATIONALE- S
Conferinţa de la
Paris în problema
Vietnamului
PARIS 29 (Agerpres). Joi o condiţie prealabilă a orică
s-a întrunit cea de-a 10-a şe rei discuţii asupra viitorului
dinţă plenară a Conferinţei politic al Vietnamului. Am
în patru de la Paris în pro basadorul S.U.A., Henry Ca-
blema Vietnamului. In cadrul bot Lodge, a reluat propune
dezbaterilor, reprezentantul rile americane privitoare la
administraţiei saigoneze, Pham .o abordare cu supleţe" a pro
Dang Lam, a repetat refuzul blemei retragerii trupelor
de a recunoaşte dreptul legi străine de pe teritoriul Viet
tim al r.N E. de adevărat re namului de sud.
prezentant al populaţiei sud- Pe de altă parte, un purtă
\ ietnameze • tor de cuvînt al Ministerului
Relevînd dorinţa guvernului de Externe de la Saigon a
său de a se ajunge la o re declarat joi că actuala admi
glementare, şeful adjunct al nistraţie „nu va accepta ni
delegaţiei R.D. Vietnam, Ila ciodată formarea unui guvern
Van Lau, a respins afirmaţi de coaliţie sau a unui cabinet
ile care pretind că între pla de pace", aşa cum a propus
nul în zece puncte propus de Frontul Naţional de Eliberare.
P.N.IC. si planul in opt punc
te al preşedintelui Nixon nr
exista „puncte de similitudi
ne". Aceste două planuri — a
subliniat Ha Van Lau — sint
fundamental diferite. în spe
cial in ceea ce priveşte două
probleme esenţiale : cea a re
tragerii trupelor americane
din Vietnamul de sud şi cea
a autodeterminării poporului
sud-vietnamez. Reprezentan
tul Frontului Naţional de E-
libcrarc, Tran Bu Kiem, a in
sistat. în cmîntul său. asupra
necesităţii înlăturării actualei
administraţii de la Saigon, ca
Declaraţiile
ministrului
de externe
al Italiei
BELGRAD 29. — Corespon
dentul Agerpres, N. Plopea-
nu, transmite: înainte de a
părăsi Belgradul, ministrul de
externe al Italiei. Pictro Nen
ni,. a ţinut o conferinţă de
piesă, la care s-a referit, prin
tre altele, la paşii concreţi
care trebuie intreprinşi pen
tru realizarea unei atmosfere
mcnile să favorizeze convoca
rea unei conferinţe a tuturor
ţărilor continentului in pro
blema securităţii europene.
„Pentru a se ajunge la acest
ţel, a spus el, trebuie să se
pornească de la respectarea
suveranităţii si independenţei
fiecărei ţări, de la renunţarea
la orice fel de presiuni şi a
mestec în treburile interne ale
altora. de la îmbunătăţirea
substanţială a relaţiilor bila
terale intre state. Pe lingă a
ceasta trebuie să se adopte o
serie de măsuri pe planul re
laţiilor economice, politice,
militare şi umane, care să re
ducă elementele de tcnsiune;
elemente care în trecut au con
stituit un obstacol serios în
calea colaborării".
Pietro Nenni a spus că A
pelul de la Budapesta al ţări
lor participante la Tratatul de
la Varşovia „exprimă o cerin
ţă a epocii noastre" şi că
„trebuie să se treacă de la
apeluri şi declaraţii la acţiuni
concrete care să facă posibilă
traducerea in viaţă a ideii se
curităţii europene". Ministrul
italian şi-a exprimat convin
gerea că „relaţii atit de largi
şi fructuoase ca cele existen
te între Iugoslavia şi Italia
— ţări cu sisteme soeial-poii-
tice diferite — pot să existe
şi între alte state europene
care aspiră ca Europa să de
vină un factor pozitiv de pace
şi progres pe plan mondial".