Page 103 - Drumul_socialismului_1969_05

- DRUMUL SOCIALISMULUI _ SIMBATA 31 MAI 1969 Pag. 3

COMITETULUI! CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST

ROMÂN PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI

fecţionarea activităţii de propagandă, a muncii politico-edu- se ridică uriaşe forţe sociale şi politîcc. caro cresc conti­
cative desfăşurata de organizaţiile do partid, îmbunătăţirea nuu în amploare şi combativitate, şi care se dovedesc ca­
invăţămîntului polilico-idcologic. a celorlalte mijloace de pabile să zădărnicească planurile agresive ale imperialismu­
informare şi influenţare ideologică. Trebuie să se asigure lui. Ţările socialiste, clasa muncitoare internaţională, miş­
înlăturarea din practica muncii dc propagandă a tendinţei carea comunistă, tinerele state independente, popoarele ca­
rlimpolrivd, presupun dialogul, confruntarea liberă a păre­ de a transforma ideile vii ale marxismului în canoonc. tic re se ridică pentru scuturarea jugului colonial, păturile
rilor. în spirit ştiinţific — singura calc de clarificare a pro­ a înlocui analiza ştiinţifică a fenomenelor actuale prin re­ mijlocii ale populaţiei, ţărănimea, intelectualitatea, organi­
blemelor. de reliefare a adevărului, de afirmare a poziţii­ petarea unor teze şi formule sterootipe, prin citate şi apre­ zaţiile de femei, mişcările de tineret şi studenţeşti, partide­
lor şl ideilor avansate. cieri simpliste. le şi cercurile politice democratice, oamenii politici realişti,
Accasla nu înseamnă, desigur, a lăsa ca activitatea păturile tot mai largi ale opiniei publice internaţionale,
Datoria organizaţiilor dc partid este de a activiza opinia
Ideologică, corectarea în domeniul ştiinţelor sociale să se publică împotriva fenomenelor negative care contravin in­ profund interesate in desfăşurarea unui curs pozitiv al vie­
desfăşoare de la sine. Partidul va acorda şl In viitor ţoală tereselor oamenilor muncii, normelor de relaţii specifice o- ţii internaţionale, sînt in măsură să asigure instaurarea Li­
atenţia creşterii combativităţii ideologice Împotriva con­ rînduirii noastre, principiilor etice ale socialismului. nei puci trainice în întreaga lume, să deschidă noi căi dc
cepţiilor retrograde, Idealiste, mistice, a curentelor de idei colaborare internaţională şi progres social. Raportul dc for­
ncşHlntlfice care vin în contradicţie cu progresul neîntre­ Presa, radioul, televiziunea sînt instrumente de mare ţe pe plan mondial este astăzi în favoarea forţelor antiim-
rupt al cunoaşlerii umane, promovării active a concepţiei valoare în promovarea ideilor înaintate, in informarea şi pcrialistc. ale păcii şi progresului social. Tendinţele tot mai
formarea opiniei publice, în mobilizarea maselor la înfăp­
mar\isl-)cninisk\ a idealurilor comuniste. tuirea obiectivelor politicii partidului şi statului. Pentru a-şi puternice îndreptate sin e destindere, spre colaborare, ^ pre­
In nrîuduircn noastră ideologia dominantă este ideolo­ îndeplini misiunea dc înaltă răspundere cc-i revine, presa domină în viaţa internaţională contemporană şi exercită o
gia clasei muncitoare, concepţia ei despre lume şi viată — trebuie să-şi ridice nivelul dc competenţă, înlăturînd dile­ influentă crescindă asupra politicii statelor.
materialismul dialectic şi istoric. Această ideologie trebuie tantismul şi superficialitatea, monotonia şi şablonul, pro- Republica Socialistă România va promova în continu­
să stea la baza întregii activităţi spirituale, desfăşurate de movînd mai activ iniţiativa, inventivitatea în lupta pentru are o politică externă în centrul căreia se situează în mod
toti factorii de stal sociali şi obşteşti — şcoală, instituţiile înfăptuirea politicii partidului nostru, dczvottîndu-şi capa­ statornic prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea multi­
de cultură, ştiinţă şi artă. mijloacele de informare in masă. citatea de a reflecta cu profunzime şi operativitate proce­ laterală cu toate ţările socialiste. Partidul Comunist Român
îndatorirea comuniştilor caic activează în diferitele sectoa­ sele şi fenomenele actuale din viaţa societăţii noastre. şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona ne­
re ale frontului ideologic este de a milita neslăbit pentru contenit pentru extinderea şi întărirea raporturilor politice,
afirmarea convingătoare a poziţiilor partidului nostru, a Pentru progresul spiritual al societăţii o importantă economice, tchnico-ştiinţificc şi culturale cu toate ţările so­
ideologiei sale. \umai bazîndti-sc pe o temeinică pregătire deosebită au răspândirea valorilor culturii naţionale şi uni­ cialiste vecine — Uniunea Sovietică. Bulgaria. Iugoslavia,
ştiinţifică şi culturală membrii de partid pot asigura creş­ versale in rîndul poporului, perfecţionarea activităţii insti­ Ungaria, cu celelalte ţări socialiste europene — Albania.
terea forţei de atracţie a ideilor comunismului, pot influ­ tuţiilor dc artă şi cultură, participarea activă a intelectua­ Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, cu
enta gindirca si conştiinţa oamenilor, pot contribui Ia a- lităţii la lărgirea orizontului dc cunoştinţe al tuturor oame­ ţările socialiste dc pc continentul asiatic — Republica
firmarca noului, a fot ceea cc este înaintat în gindirca şi nilor muncii. Şcoala, învătăniîntu) de toate gradele, care Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană,
viata societăţii. vor cunoaşte o puternică dezvoltare pe baza Directivelor Republica Populară Mongolă şi Republica Democrată Viet­
O atenţie deosebită trebuie să se acorde şi în viitor cu­ Comitetului Central al Partidului Comunist Komăn, vor în­ nam, cu primul stat socialist de pe continentul american —
noaşterii ani inundate de către toţi comuniştii a liniei poli­ deplini. dc asemenea, şi in viitor un rol de cea mai mate Republica Cuba.
tice a partidului nostru, a holărîrilor de partid şi de stat. însemnătate în ridicarea gradului dc civilizaţie şi cultură Partidul şi stalul nostru vor milita şl in viitor pentru
a poziţiei Partidului Comunist Komăn în problemele mişcă­ al întregului nostru popor. întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste. Este cunos­
rii comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. Partidul şi statul acordă o înaltă preţuire artei şi lite­ cut că între ţările socialiste sc manifestă in prezent o scrie
O lai ură esenţială a rolului conducător pe care partidul raturii — factori esenţiali de cunoaştere şi inrîurirc a gîn- dc divergenţe şi deosebiri dc păreri izvorite atit din dife­
îl îndeplineşte în societate este formarea şi dezvoltarea dirii şi sensibilităţii umane — rolului lor în înfăptuirea pro­ renţele obiective existente in condiţiile concrete ale evolu­
conştiinţei socialiste a maselor. Acest proces complex de gresului social, în ridicarea conştiinţei socialiste şi înnobi­ ţiei lor istorice, in nivelul economic şi social la care au
transformare a gindirii şi vieţii spirituale a oamenilor im­ larea spirituală a oamenilor. Creaţia literar-artistică găseşte ajuns, precum şi din neaplicarca consecventă a principiilor
pune intcnvifirarca in viilor a activităţii pnlitico-ideologico. astăzi, mai mult dccit orieînd. in realitatea dinamică. în care trebuie să guverneze raporturile dintre ele. Elemen­
promovarea tul mai activă a principiilor etico ale comunis­ continuă transformare şi înnoire a vieţii noastre socialiste, tul esenţial al asigurării unităţii il constituie aplicarea
mului. cultivarea atitudinii socialiste faţă de muncă şi a- un inepuizabil teren dc investigaţii, un izvor nesecat dc strictă in relaţiile dintre ţările socialiste a principiilor mar-
vulul obştesc, a respectului faţă de legalitatea socialistă, a rodnică inspiraţie. Introducerea în artă şi literatură a aces­ xism-lcninismulul şi internaţionalismului socialist, respecta­
cinslci. dreptăţii şi echităţii sociale. tui univers omenesc inedit pc care il oferă socialismul, rea suveranităţii şi independenţei, neamestecului în trebu­
O atenţie sporită va Irebui acordată educării tineretului problemele fundamentale ale existentei omului în noua so­ rile interne, egalitatea in drepturi, avantajul reciproc şi în­
in spiritul concepţiei ştiinţifice, materialiste despre lume, cietate. constituie o condiţie hotăritoare a valorii şî trăini- trajutorarea tovărăşească. înfăptuirea acestor principii
al idealurilor de viată comuniste, al devotamentului faţă cici artei noastre. îndepărtarea de viaţă. încercarea dc a o conferă forţă şi trăinicie relaţiilor dintre ţările sistemului
de partid, al dragostei faţă de patria socialistă. Şcoala, fa­ ignora duc pînă la urmă, inevitabil, la înstrăinarea artei dc mondial socialist, este menită să ofere un model convingă­
milia. Uniunea Tinerelului Comunist, instituţiile dc artă şi nobila sa menire, îi răpesc puterea dc penetraţie in conşti­ tor şi viabil dc realizare in practică a idealurilor dc liber­
iltură, toate organismele sociale şi obşteşti, trebuie să-şi inţa maselor. tate şi independenţă care au însufleţit lupta popoarelor
ieă o nobilă misiune din educarea tinerei generaţii, care Promovîml o politică deschisă spre cunoaşterea şi pre­ dc-a lungul timpului, a dorinţei lor de a trăi în pace, prie­
ite chemată sa ducă mai departe făclia progresului social luarea a tot ceea ce este valoros in cultura universală, parti­ tenie, in stimă şî încredere reciprocă.
< păunului patriei noastre. dul nostru consideră că făuritorilor dc artă şi literatură din înlăturînd cauzele asupririi şi dominaţiei unor popoare
Partidul nostru va cultiva şi in viitor in rîndul intre- ţara noastră Ic revine datoria dc a rămîne consecvent me­ dc către altele, socialismul creează bazele obiective ale
• Iui popor patriotismul socialist — factor generator de sagerii spiritualităţii poporului nostru, cxprimînd prin opere apropierii şi colaborării între naţiuni suverane şf egale în
alto \ ahn i politice .şi morale, dc vitalizare a energiilor originale, autentice, specificul societăţii socialiste. In acest drepturi, posibilitatea îmbinării intereselor naţionale şi in­
iliunii — hotărirea de a-şi apăra cuceririle revoluţionare, fel ci îşi pot aduce o contribuţie efectivă la afirmarea valo­ ternaţionale ale popoarelor. înflorirea tuturor naţiunilor so­
ariidul unsiru educă in acelaşi timp masele in spiritul in- rilor naţionale în circuitul culturii mondiale. cialiste constituie o lege a dezvoltării sistemului socialist
rnaţionaiisinutui socialist : în condiţiile socialismului, dra- întreaga activitate ideologică şi culturală trebuie să mondial, chezăşia creşterii forţei şi influenţei sale in lume.
•sleu fa|ă dc patrie se îmbină iu mod armonios cu soli- contribuie la mobilizarea activă a maselor la înfăptuirea Dificultăţile existente in relaţiile dintre ţările socialisto
nilaiea fală dc celelalte popoare, cu atitudinea interna- programului partidului nostru dc înflorire multilaterală a pot fi depăşite prin întilniri directe între conducerile dc
uiafMă faţă dc lupta proletariatului dc pretutindeni, a patriei, la dezvoltarea conştiinţei socialiste şi promovarea partid şi dc stat, prin abordarea sinceră şi deschisă a pro­
iţelor revoluţionare şi progresiste din întreaga lume. trăsăturilor politico-moralc înaintate, specifice omului nou blemelor litigioase, prin manifestarea dorinţei dc a discuta
Ridicarea nivelului ideologic al maselor impune per- al societăţii socialisto. in spirit dc stimă şi respect reciproc, căutind cu răbdare şi
perseverenţă posibilităţile de a ajunge la acord şi înţelegere,
■, ii 11 ,«<><( la poziţii şi puncte, dc vedere reciproc acceptabile, manlfes-
tind receptivitate faţă dc opinlA fiecărei părţi...................
Este necesar să sc folosească toate căile şi posibilităţile
Activitatea pe plan e x te rn pentru depăşirea situaţiilor dc încordare existente intre
uncie state socialiste.
Ne provoacă o profundă îngrijorare şî mihnirc inciden­
tele dintre cele două mari ţări socialiste — Uniunea Sovie­
Lslc cunoscut faptul că după cc) do-a( doilea război In lumina holărîrilor Congresului al IX-lca, Comitetul tică şi Republica Populară Chineză. Poporul nostru a înre­
ondial în dezvoltarea societăţii, in viaţa politică a lumii Central, partidul şi guvernul au desfăşurat o largă activitate gistrat cu satisfacţie faptul că in declaraţii oficiale guver­
i avui loc profunde transformări revoluţionare. Alături dc externă, pătrunsă dc spirit internaţionalist, pentru dezvol­ nele celor două ţări s-au pronunţat pentru întilniri bilate­
muncii Sovietică, prima ţară a socialismului, care timp de tarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, pen­ rale şi discuţii în vederea reglementării conflictelor. După
iccnii a fost singurul stal al muncitorilor şi ţăranilor, în- tru restabilirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti părerea noastră, calea tratativelor paşnice este singura
-un număr dc noi ţări din Cu rupă. Asia şi America Lâ­ internaţionale şi cimentarea solidarităţii dintre toate forţelo mcnItâ să asienfre-roulcmcntarea ch csliuiiilorHttTgiRăsc'Tlln-
nă a triumfal lupta revoluţionară dusă dc clasa munci- anliimpcrialistc. Totodată, România a extins relaţiile cu tre cele două ţări, evitarea oricăror acţiuni dc natură 6a
arc. de masele largi ale oamenilor muncii sub conduce­ alte ţări, indiferent de orînduireo lor socială, mililînd cu agraveze incordarca7 pcrmlţind rcinstaurarca încrederii re­
ţi partidelor comuniste pentru răsturnarea exploatatorilor, consecvenţă pentru promovarea cauzei păcii, destinderii şi ciproce.
enfru construirea societăţii socialiste. Astfel s-a creat sis­ securităţii internaţionale. In această perioadă, Comitetul In societatea contemporană, in care clasa muncitoare,
temul socialist mondial — uriaşă forţă materială şi politică Central şi Marca Adunare Naţională au dezbătut liniile di­ in frunte cu partidele comuniste şi muncitoreşti, joacă un
a lumii contemporane — a cărui apariţie pc arena mondială rectoare ale politicii noastre externe, problemele majore ale rol tot mai important in întreaga dezvoltare socială, unita­
n dobindir o importanţă covirşitoarc pentru destinele n- vieţii internaţionale şi au stabilit măsurile cc trebuie între­ tea mişcării comuniste şi muncitoreşti constituie o cerinţă
menirii. Un loc dc mare însemnătate in viaţa internaţională prinse pentru manifestarea tot maţ activă a României pe supremă a zilelor noastre. In acest spirit, Partidid Comu­
din perioada postbelică n avut victoria revoluţiei populare plan mondial in lupta pentru socialism, pentru progres so­ nist Român va dezvolta şl in viitor relaţii dc strinsă cola­
chineze, crearea marelui stal inuncilorcsc-ţărănesc chinez cial. pentru pace şi colaborare între popoare. borare tovărăşească cu toate partidele comuniste şi munci­
dc şapte sute dc milioane de locuitori. Activitatea pe plan internaţional a Partidului Comunist toreşti şi va acţiona neabătut, in mod stăruitor, pentru în­
tnvineînd o scrie de greutăţi inerente uriaşei opere l>e Român va avea şi in viitor ca obiectiv esenţial asigurarea tărirea solidarităţii internaţionale, pentru depăşirea actua­
caic o înfăptuiesc, generate de condiţiile în care şi-au des­ condiţiilor externe pentru desfăşurarea nestingherită a o- lelor dificultăţi şi normalizarea relaţiilor dintre partidele
făşurat şi îşi desfăşoară activitatea, popoarele din ţările so­ perci paşnice de construcţie socialistă în patria noastră, frăţeşti.
cialiste au obţinui succese remarcabile în dezvoltarea for­ dezvoltarea şi întărirea relaţiilor politice şi economice cu Marca diversitate dc condiţii şi particularităţile spe­
ţelor de producţie, a întregii economii naţionale. în ridica­ toate ţările socialiste, creşterea aportului la întărirea unită­ cifice în care activează partidele comuniste determină în
rea nivelului de trai al maselor. în înflorirea ştiinţei şi cul­ ţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, solida­ mod firesc interpretări diferite ale unor evenimente actua­
turii, în consolidarea orînduirii socialiste şi construirea co­ ritatea cu toate forţele progresiste, anliimpcrialistc. cu toa­ le, moduri diferenţiate dc abordare tactică şî strategică a
munismului. Aceste mari înfăptuiri. înregistrate în toate te ţările iubitoare de pace, în lupta pentru crearea unui luptei revoluţionare in etapa actuală. Partidul Comunist
tarile socialiste, au exercitat şi exercită o puternică influ­ climat internaţional dc securitate, cooperare şi încredere Român consideră că deosebirile dc păreri nu trebuie să
enţă asuma conştiinţei popoarelor, asupra evoluţiei socie­ între popoare. afecteze bunele relaţii şî colaborarea intre partide, nu tre­
tăţii contemporane, determinind schimbarea continuă a ra­ Analiza proceselor şi fenomenelor internaţionale, a ten­ buie să sc transforme in surse dc animozitate şi tensiune.
portului de forţe în favoarea socialismului, progresului so­ dinţelor dezvoltării societăţii contemporane evidenţiază lăr­ Relaţiile dintre partide trebuie să sc întemeieze pc încre­
cial şi păcii girea şi întărirea continuă a forţelor progresului şi păcii, dere şi respect reciproc, pc principiile internaţionalismului
proletar, pc respectarea drcplidui fiecărui partid dc a-şi Sta­
In indisolubilă legătură cu politica internă dc constru­ creşterea influenţei lor asupra cursului evenimentelor in­ bili dc sine stătător linia politică, aplicînd creator adevărurile
ire a noii orînduiri, politica cxlcrnâ a partidului şi stalului ternaţionale. Desigur, cercurile imperialiste reacţionare, şi generale ale marxisna-Ieninismulul la condiţiile concrete
nostru exprimă înalta grijă şi responsabilitate pentru inte­ în primul rind imperialismul american, se străduiesc din în care îşi desfăşoară activitatea.
resele generale ale socialismului şi păcii in lume. Există o răsputeri să oprească evoluţia progresistă a societăţii pe Partidul nostru consideră că ccca cc uneşte partidele
legătură dialectică inseparabilă între activitatea interna şi drumul păcii, democraţiei şi socialismului, căutînd să între­ comuniste şi muncitoreşti este mai presus şi mai puternic
ţină şi să provoace încordare în lume, focare do disensiuni
cea internaţională a partidului nostru. între eforturile pen­ dccit divergenţele uctualc. că acestea sînt trecătoare şi că
şi conflicte armate, să încalce suveranitatea şi independenţa
tru edificarea socialismului în România şi lupta sa pentru altor popoare. Viaţa demonstrează că atîta timp cit există există bazo obiective ca uoitatca mişcării comuniste şl
promovarea cauzei generale a socialismului, păcii şi pro­ imperialismul se menţine pericolul unui nou război mon­ muncitoreşti * să triumfe, în interesul luptei revoluţionare a
clasei muncitoare din toate ţările. Intărindu-şi unitatea,
gresului social. dial. In zilele noastre insă. în apărarea păcii şi civilizaţiei mişcarea comunistă şi muncitorească îşi va putea realiza ro-
■

- — A Luni Miercuri Vineri
SAPTAMINA
10.00 Limba rusă (Lecţia 59
13.00— 15,30 Campionatul euro­ 10,00 Limba franceză. Lecţia (reluare) ; 10,3(1 Pentru elevi.
pean de box. Transmisiune di­ 81 (reluare) ; 10,30 Limba en­ Consultaţii la matematică (cla­
VIITOARE rectă ; 17,30 Telex T.v. ; 17,35 gleză. Lecţia 60 (reluare) ; n.oft sa a XlJ-n). Discuţii bacalau­
asupra
Lumea copiilor ; 17,50
Limba
Cc-aţl dori să reveilcţl ? VA
subiectelor date. Ia
franceza. Lecţia si ; 18,15 Ex-
Terra *69 — emisiune pentru prczcnt&m spectacolul de tea­ reat ; lî,00 Limbo spaniolă.
tru : Amintirea a două dimi­
Lecţia Ci ;
11.30
Monografii
pionieri şl şcolari ; 18,45 Cinice neţi de luni ; 12,30 VarictA)) «•ontemporanc Deva — 700 (re­
LA senin. Muzică corală ; 19,00 A- pe peliculă ; 13,00—15,4S Cam­ luare) ; 11.50 Închiderea emisi­
tencut Tineretului ; 19,30 Tele­
box.
unii de dimineaţă ; 17,15 Telex
de
pionatul
european
jurnalul dc scară ; 20,00 Intre
metronom şi cronometru ‘ 21.(10 Sferturi de finală. Transmisi­ T.v. ; 17,20 Albă ca Zăpada şl
une directă ; 17,15 Telex T.v. ;
cei şapte pitici (IV) ; 17,35 Lim­
Campionatul european dc box. 17.20 Albă ca ZăporiA şi cel ba spaniolă. Lecţia 61 (relua­
TELEVIZIUNE Transmisiune directă ; 21,30 Ro­ şapte pitici (11) : 17,35 Limba , re) : 18,00 Perspective ale eco­
man foileton. Lunga vară fier­
nomici romăncştl. Jn Inthnpl-
germană. Lecţia 58 ; 18,00 Ori­
binte (V) după U’iniam Fauik-
ner : 22.20 Cadran — emisiune zont romănese. In Inttmptnn- narea celui dc la X-lea Con­
rea rolul de-al X-lea Congres
gres al r.C.R. ; 18,30 Telejur­
«te actualitate internaţională ; al P.C.R. ; 18,30 Telejurnalul nalul dc scară ; 19,00 Campio­
22,50 Gong — cronică «tramait- de seară ; 19.00 Campionatul natul european de hox. .Semi­
Duminică că ; 23.10 Telejurnalul «Ic noap­ european de box ; 21,45 Refl«ţr- finale (tnterviz.lune, Eurovlzl-
te î 23,20 Aspecte înregistrate tnr : 22,00 Telegloh — Noua Zc- unc) ; 21,45 Reflector. Anchetă
«1 r la campionatul european de r.tandă ; 22,20 Dialog cu tele­
b'ox. spectatorii ; 22.35 Recital Tcre- T.v. ; 22,00 Mult c dulce ?1 fru­
9,00 Gimnastică. Sfatul medi­ za Kesovla ; 23,00 Telejurnalul moasă... Emisiune «te limba
cului ; 8,30 Dc strajă patriei ; dc noapte. romănă ; 22,25 Film T.v Inlll-
0,00 Matineu duminical pentru Marti nlrc cu Norman Mc. Larcn ;
copil ; 11.00 Ora satului ; 12,00
Concert simfonic ; 12,25 Publi­ 13.00— 15,30 Campionatul euro­ 22,55 Telejurnalul «le noaplc.
citate ; 12,30 Carnet cinemato­ pean de box. Transmlsiuno di­ Joi
grafic ; 13,00 Campionatul eu­ rectă ; 17,30 Telex T.v. ; 17.35
ropean de box. Transmisiune Albă ca Zăpada şl cel şapte pi­ 10.00 Limba germană, t.erjla S îm b u tă
tiri (f) ; 17,50 Limba engleză 58 (reluare) ; 10,30 Pentru elevi.
dc la patinoarul ,,23 August" ; (lecţia 60) ; 1R.15 VA place mu- Tema : Semiconductor! j n.no
15,30 Fotbal. Cuplajul bucureş- z.ira ? Emisiune realizată cu Ce-A.ţl dori să rrvcdeţl ? Fil­
tean : Progresul — Dlnnroo ; concursul orchestrei ,,Academi­ mul oriislie : Dragoste lîrz.îe :
Steaua — Rapid ; 13,20 Reali­ ca" a Conservatorului „Ciprtan 17,15 Telex T.v. ; 17.20 Albă ca
Cinterc
18.43
Porumbcscu" ;
Zăpada
şi ccl
şapte
pitiri
tatea ilustrată T.v. Emisiune vechi în Interpretări not ; 13.00 (MI) ; 17.35 Limba rusă. Leeţia
magazin ; 20.00 Telejurnalul de Din lumea ştiinţei : 19.30 Tele­ 59 : 18.00 Studioul pionierilor.
scarâ ; 20,30 Dc Joc şl de drag ; jurnalul de seară : 20.00 Seară Atenţiune, filmăm ! ; 18.30 Te­
21,00 Film cu trei stele. Aven­ de teatru. „Multor Couragc" lejurnalul ite scară : 19.oo Cam­
dc B. Brccht ; 22.00 Prim olan : pionatul european «le box.
turierii — o producţie a studi­ 22.2(1 Itinerar european : Critiri Sferturi dc finală. (rntervî/.l-
ourilor franceze cu Lino Vcn- şî artişti ; Lassaîcne. Tpnnstr- une. Eurovizîunr) : 21,43 Min-
tura, Alain Dcton, Johanna euy si A liant : 22.35 VarielAti drîr. Versuri închinate parti­
pe peliculă : 22.50 Telejurnalul dului ; 22.00 Concertul laurea­
Shitnkus ; 22,50 Recital Marga­ de noapte t 23.00 Tnehiderea e- ţilor celui de-al 5-lea Conenrs
reta Pîslaru ; 23,15 Telejurnalul mlslunll După terminarea pro­ naţional al cimăretilor si in­
de noapte. Aspecte dc la cam­ gramului zilei transmitem as­ strumentiştilor. Transmisiune de
la Sofia : 22,40 Artă nlasf'ra.
pionatul european dc box (în­ pecte înregistrate de la Cam­ Prin expoziţii : 22,5.7 Românie ;
registrare). pionatul european dc box. 23.10 Telejurnalul de noapte.