Page 12 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 12
MUL SOCIALISMUL UI
M m ATiom ss > —
in lume trebuie sa dom' 1 MAI PESTE ORIENTUL
vederea încheierii unor noi
>• contracte dc muncă, una din
CURIER principatele revendicări ale
neascâ egalitatea intre HOTARE APROPIAT greviştilor.
• • •
tarile mari şl miel 0 UN RAPORT SPECIAL AL Venezuela şi R.P. Ungară La încheierea unui turneu
ALGERIA
LUI U THANT au hotărît sâ reia relaţiile prin cîteva oraşe ale ţârii,
diplomatice. In declaraţia care i-a permis intilnirca cu
Cu ocazia zilei de 1 Mai. o CONVORBIRI NASSER — dată publicităţii cu această mai mulţi lideri politici,
Declaraţiile preşedintelui R.S.F. Iugoslavia pri- în capitala Algeriei şi îo ce ATASSI ocazie dc Ministerul Aface noul preşedinte pakistanez,
lelalte oraşe ale ţârii au avui NEW YORK 3 (Agcrprcs) rilor Externe vcnczuclcan. generalul Yahya Klian, a
vind unele probleme ale situaţiei internaţionale Joc demonstraţii ale oamenilor Intr-un raport special distri se sublinîazâ că relaţiile declarat că încă nu au fost
create condiţiile pentru re
sint
muncii. Luind cuvîntul
dintre cele două ţâri
buit membrilor1
Consiliului
in
cadrul unui miting organizat de Securitate, secretarul ge reluate pc baza respectului zolvarea actualelor proble
cu acest prilej, preşedintele neral al O N U., U Thanl. pre reciproc şi interesului co me ale (arii. El a arătat că.
BELGRAD. Corespondentul „Relaţiile economice ar tre Algeriei, liouari Boumediene, conizează o seric de măsuri cu mun dc apărare a păcii, pre in acest scop, îşi va eonii
Agerpres, N. Plopcanu, trans bui să fie cit mai largi şi cu privire la securitatea posturi cum şi din dorinţa Venczuc- nua consultările cu perso
mite : La Kralievi\a, pc ţăr prinzătoare cu putinţă, aşa a făcut un bilanţ al princi lor dc observatori ai O.N U. lei şi R.P. Ungare dc a dez nalităţile marcante ale opo
de
palelor realizări obţinute
mul Mării Adnalice, a avui cum s-a şi făcut pînâ acum poporul algerian în ultimii de-a lungul Canalului de Suez, volta relaţiile comerciale. ziţiei. Generalul Yahya Khan
loc o festivitate consacrată a- înlr-o măsură considerabilă, şi printre care crearea unor aşa- La Caracas s-a anunţat, a dai din nou asigurări pri
niversârii a 240 de ani de la ele nu ar trebui legate de di ani, subliniind că acestea con numîte „zone de siguranţă" de asemenea, reluarea rela vind organizarea intr-un
stituie paşi importanţi in di
Înfiinţarea şantierului naval vergenţele ideologice şi poli recţia urcării unei economii In jurul acestor posturi deser ţiilor diplomatico intre Ve viilor mai mult sau mai p
din localitate. Cu acest prilej, tice. Aceste relaţii trebuie să vite de 92 de observatori ai nezuela şi R.S. Cehoslovacă. ţin apropiat dc alegeri libe
a luai cuvinlul losip Broz Ti fie stabile şi continue. Pe plan naţionale independente. O.N.U. El propune, de ase re şi revenirea la un regim
to, preşedintele It.SK. Iugo ideologic putem sta de vorbă R.A.U. menea, la sugestia generalu # • € constituţional.
slavia, care a vorbit despre Dacă ne convingem unul pc lui Odd Bull, şeful misiunii
condiţiile de viaţă şi de mun altul, cu atit mai bine, dară Peste 20 000 de oameni ai de observatori ON U. în Ori Preşedintele S.U.A., Ri-
că din anii 1925-102(5. cînd n nu — nimeni nu trebuie să se muncii din Republica Arabă entul Mijlociu, folosirea, cu chard Nixon, a ţinut o şe
lucrat aici ca muncitor, si supere. Fiecare trebuie să acordul părţilor, a unor am dinţă cu consilierii săi pen După cum declară WÎI-
Unită au participat la mitin
despre condiţiile existente a meargă pe drumul său şi vom gul organizat cu prilejul zilei ACTUALITATEA barcaţiuni şi alte mijloace tru problemele economice şi liam Spira, directorul „pro
cum pe acest şantier. unde se \cdea cine progresează mai de 1 Mai la Helwan. In cu- pentru evacuarea personalului de politică externă, in cursul gramului impotriva incorpo
construiesc cele mai moderne repede". vîntarca rostită cu această o- O N U. în ca2 dc pericol. căreia au fost discutate pro rărilor" din Toronto, in Ca
nave destinate marinei milita El a afirmat că ,,nu ne vom cazic, preşedintele R A.U.. Ca POLITICĂ FRANCEZA In acelaşi raport sint in bleme legate de (axele fis nada se află aproape 2 000
re El a abordat o serie de bucura dacă alţii nu vor reu rnal Abdcl Nasscr. a relevat cluse. totodată, scrisorile a cale şi situaţia monetară in dc tineri americani care
Ronald Zicg-
ternaţională.
probleme actuale ale econo şi acest lucru. Dimpotrivă, succesele obţinute in dezvol dresate de U Thant guvernu Ier. secretarul de presă al refuză sâ sc prezinte Ia în
corporări, pentru a fi tri
miei iugoslave cum ar fi mo dacă vor avea succes, vom în tarea economiei ţării Printre PARIS 3 (Agerpres) Punc menţine instituţiile celei dc-a lui egiptean şi israelian în le Casei Albe. a declarat câ mişi apoi să lupte în Viet
dernizarea si specializarea în cerca să vedem cum au izbu altele, Nasscr a subliniat că tul nr. 1 pe. agenda politică nncca republici, va asigura a- gătură cu incidentele din zo au fost analizate aspectele nam. In ultimii doi ani, or
treprinderilor, problema im tit. astfel incit să profităm şi ţara sa sprijină rezoluţia a- actuală a Franţei continuă să Dârarea francului, iar în do na Canalului de Suez. precum problemei monetare interna ganizaţia condusă dc Spira
porturilor si exporturilor, noi". dopiatâ de Consiliul dc Secu fie desemnarea candidaturilor meniul politicii externe de şi răspunsurile primite la a- ţionale. mai ales în urma a înlesnit imigrarea in Ca
menţionînd că in prezent si Iugoslavia, a spus preşedin in vederea alegerilor prezi semnează ca obiective ; men ccsle scrisori demisionării generalului dc nada a aproximativ 600 dc
tuaţia in economie este sta ritate in noiembrie 1967, in denţiale cai'e vor avea loc In ţinerea alianţelor. în special
tele Tito. ar putea obţine re vederea reglementării crizei ★ Gaulle. tineri americani.
bilă. zultate şi mai mari dacă n-ar din Orientul Apropiat. I iunie. Pină in prezent, nu alianţei atlantice, o politică de
Referindu-se la uncie pro impiedica-o anumiţi factori o mai un singur candidat a pri pace. întemeiată pc apropie CAIRO 3 (Agerpres) — • * * • • •
bleme ale situaţiei internaţio biectivi din domeniul politic.) YEMENUL DE SUD mit aprobarea oficială a parti rea popoarelor, mai ales intre Sîmbâtâ, preşedintele Siriei,
nale, preşedintele R.S.F. Iugo externe şi alţi factori. „Iată. dului sâu. şi anume fostul Est şi Vest. lărgirea „Consiruc. Noureddin El Atassi şi-a în Cursul francului francez Ministrul dc externe japo
slavia a arătat că „apar uncie tic pildă, problema apărării. In capitala Republicii Popu prim-mi nistru Ccorgcs Pompi- tici europene*. cheiat vizita de 24 de ore la a scăzut din nou vineri pe nez, Kiiehi Aichi, şi-a în
Cairo, plecînd spre Damasc.
concepţii potrivit cărora mari Noi trebuie să alocăm acum lare a Yemenului de sud a a dou. După o scurtă perioadă Observatorii politici între In timpul şederii sale în ca piaţa liberă. El a atins ccl cheiat vizita oficială in ca
mai cohorîl nivel dc la cri
le puteri ţin în mumie lor fonduri uriaşe întăririi cil mai vut loc un miting consacrat de incertitudine, partidul re văd in domeniul relaţiilor pitala egipteană, şeful statului za monetară din noiembrie pitala Marii Britanii. Intr-un
soarta omenirii şi sint singu mult a apărării generale zilei de 1 Mai Preşedintele publicanilor independenţi n vc'Si-europene o mlădiere n sirian a avui întrevederi cu anul trecut. Marca vest-ger- comunicai dat publicităţii
rele în drept să hotărască a poporului. Această măsură nu Mohammcd Kaluan al Shuabi hotărît să sprijine pc candi poziţiei franceze în ceea ce preşedintele R.A.U., Gama! mană a fost moneda care a cu acest prilej, sc arată că
supra problemelor internaţio este îndreptată împotriva ni a trecut in revistă realizările datul partidului U.D.R. La priveşte admiterea Marii I3n Abdel Nasscr. beneficiat dc scăderea cursu in cursul convorbirilor dc
nale şi asupra soartei unor mănui. Trebuie să fim pre înfăptuite după proclamarea Paris a fost dat publicităţii un Linii în Piaţa comună, deoa In capitala R.A.U. nu a fost lui francului. două zile dintre ministrul dc
popoare. Asemenea concepţii gătiţi să apărăm ţara noastră independenţei şi a subliniat document în care sint cuprin rece ea poate atrage dc partea dat publicităţii nici un comu externe japonez şi repre
si tendinţe sînt foarte primej împotriva oricui ar dori să o necesitatea intensificării efor se concluziile întrevederii a- lui Pompidou pc unii centrist» nicat în legătură cu rezulta » • » zentanţii guvernului britanic
dioase. Pe de altă parte, a turilor în vederea făuririi u vule de un grup «ni republi ale căror divergenţe se înre tele convorbirilor, agenţia a existat ,,o strinsă identita
arătat el, primejdioasă este atace". nei economii dc sine stătătoa canilor independenţi, in frun- gistrau mai ales in ce pnveşto MEN menţionînd doar câ cei Pastorul Ralph Abcrna- te dc vederi asupra a nu
divizarea lumii în blocuri, în- In domeniul activităţii de re. 1c cu Giscard d'Estaing. cu doi şefi de stat au examinat thy, succesorul lui Martin meroase probleme şî s-a a
trucît acest lucru înseamnă, politică externă, a spus pre Pompidou Printre altele. în politica vest-cviropeana şi at actuala situaţie din Orientul Luthcr King la conducerea juns la progrese in proble
in acelaşi timp. împărţirea lu şedintele R.S.F. Iugoslavia, vom CANADA text se araiâ câ acesta va lantică. Apropiat, precum şi relaţiile „Conferinţei conducătorilor me dc interes mutual". Ki-
ichi Aichi a fost primit dc
creştini din sud*, a fost pus
mii în sfere de interese şi, de continua să luptăm în mod La Toronto, Monlreal, Win- bilaterale primul ministru britanic.
îndată ce se pune problema nipeg, Vancouver şi alte ora in libertate pc cauţiune. El Harold Wilson.
sferelor de interese, de îndată activ împreună cu toate ţă şe canadiene ziua de 1 Mai Plenara C.C. al P.C. Francez fusese arestat înainte cu o
sâplămînâ
Charleston
la
ce marile puteri cad de acord rile paşnice împotriva perico a fost marcată prin greve, a- (statul Carolina dc sud) sub 0 9 0
în legătură cu aceste sfere, a- lelor de război, pentru pace, dunâri şi mitinguri sub lozin să adreseze Congresului Parti Luptele din acuzaţia de a fi încălcat o
ccst lucru are consecinţe asu pentru relaţii de egalitate în ca solidarităţii internaţionale PARIS 3 (Agcrprcs). Ple ordonanţă municipală care Ziarul brazilian „Ultima
pra ţârilor mici şi mijlocii a celor ce muncesc, a luptei nara Comitetului Central al dului Socialist Francez interzice instalarea pichete Hora* a publicat o ştireJ^>o-
care cad in sfera respectivă dc tre popoare. împotriva ames pentru pace şi securitatea po Partidului Comunist Francez a (S.1M.O.) — care se va des Vietnamul lor în faţa instituţiilor pu trivit căreia un agent dc po
interese. Aceasta este pentru tecului în problemele interne, poarelor, pentru îmbunătăţi discutat şi aprobat în unani chide duminică — o scrisoa blice. liţie a observat joi deasupra
ele o sursă permanentă de pentru libertatea fiecărui po rea condiţiilor de muncă ale mitate raportul cu privire la re în caro să propună elabo oraşului Rio dc Janeiro un
presiuni". Preşedintele Tito a por. tuturor muncitorilor. situaţia politică din Franţa rarea în comun a programu de sud obiect zburător ncindentifi-
subliniat că „în lume trebuie după referendum şi la sarci lui unui guvern democratic, cat.
să domnească egalitatea intre nile partidului, prezentat de ceea ce ar permite prezenta Franţa a comunicat Secre Poliţistul a arătat câ o
SAIGON 3 (Agerpres).
In
ţările mari şi mici. Ştim, a Noi incidente la graniţa Paul Laurent, membru al Bi rea unei candidaturi unice a regiunea Saigonulul au fost tariatului SEATO că nu va biectul avea forma unei
fi reprezentată la apropiata
spus el, că marile puteri au roului Politic al P.C.F. stîngii în alegerile preziden sesiune a Consiliului Minis ceşti dc mari dimensiuni şi
obligaţii mai mari, dar cînd semnalate, in ultimele 48 de se mişca cu o viteză neobiş
este vorba dc relaţiile umane dintre Costa Rica şi Panama Comitetul Central a hotărît ţiale. ore, noi ciocniri între forţele terial al acestui bloc mili nuit dc marc. In acelaşi
tar. Sesiunea urmează să
.şi interstatale aceste relaţii Frontului Naţional de Elibe aibă Ioc la Bangkok la 20 timp, obiectul cmitpa 'urnim
rare şl trupele americano-sai-
trebuie să fie pe o bază de SAN JOSE 3 fAgerpres). — Din San Jose se anunţă că în şi 21 mai. dc culoare verde, portocalie
egalitate şi nu de o asemenea La graniţa dintre Costa Rica zona de graniţă dintre cele Mari acţiuni goneze — relatează corespon şi galbenă. Turnul dc con
denţii agenţiilor de presă oc
natură îneît popoarele mici şi Panama s-au produs noi in două ţâri au fost trimise în cidentale. La aproximativ 50 trol al poliţiei din Rio a
cidente, informează agenţia tăriri Potrivit unor surse in confirmat prezenţa obiectu
şi mijlocii să fie subordonate France Presse. In urma aces formate, noile incidente sînt kilometri nord-vest de Saigon La Washington au luat lui ncidcniificat deasupra o
hegemoniei cuiva". tor incidente, guvernul costa- puse în legătură cu activita greviste în Japonia au avut loc timp de peste pa sfirşit negocierile oficiale a- raşului. După ce a planat
Referîndu-sc la relaţiile rican a cerut convocarea Con tea desfăşurată în această re tru ore lupte între unităţi mi mcricano-vcst-gcrmanc con timp dc o oră deasupra
giune de adepţii fostului pre TOKIO 3 (Agerpres) — A jorarea salariilor şi îmbună litare americane şi detaşamen sacrate reînnoirii acordului munţilor din apropierea o
Iugoslaviei cu ţările socialiste siliului Organizaţiei Statelor
şedinte panamez. Arnulfo A- proximativ 260 000 de munci tăţirea condiţiilor de muncă. te ale patrioţilor. In acelaşi privind suportarea cheltuie raşului, obiectul a dispărui
în special cu ţările socialiste Americane (OSA), pentru a rias, înlăturat după lovitura tori şi funcţionari aparţinînd In aceeaşi zi şi-au întrerupt timp, un convoi militar ame lilor necesitate de staţiona cu repeziciune.
vecine, vorbitorul a declarat: fi discutată situaţia creată. de stat. companiilor particulare de căi lucrul şi conducătorii de au rican a căzut înlr-o ambusca rea trupelor S.U.A. pe teri
ferate din Japonia au decla tomobile de la şase mari com dă organizată de unităţi ale toriul R.F, a Germaniei. Co
rat simbătâ grevă, cerînd ma- panii de transport din Japo F.N.E., în apropierea oraşului municatul dat publicităţii
nia De asemenea, marinarii An Loc, la 88 kilometri de ca subliniază realizarea unui Agenţia BTA anunţă că la
japonezi continuă greva de pitala sud-vietnamezâ. „progres substanţial" in 1 mai, ultimul vagon remor
R. S. C E H O S L O V A C Ă şapte zile, declarată vineri, în Noi lupte între detaşamen cursul convorbirilor. Ele ur cat al unui tren automotor,
sprijinul revendicărilor lor tele Frontului Naţional de E mează să fie reluate la 2 iu care circula pe calea ferată
Congresul parti privind majorarea salariilor. liberare şi forţele inamice au nie la Bonn. Cervcn Briag-Oriahovo, a de
raiat la o curbă şi s-a răs
Se apreciază câ
pierderile
avut loc în provincia
Tay
Cuvântarea radiotelevizată dului de guvernă- companiilor de navigaţie ma Nînh, precum şi în Delta Me- turnat. 25 de persoane şi-au
ritimă se vor cifra în aceste
pierdut viaţa, iar alte 38 sînt
Miniştrii afacerilor exter
zile la aproximativ două mi kongului. ne ai Spaniei şi MaurLtani- rănite.
mint din Dahomey lioane de dolari. Aceste ac ei, Fernando Maria Casticlla
a lui Gustav Husa Ic ţiuni greviste sc înscriu în SAIGON 3 (Agerpres). Două şl Hami Ould Mouknass, 0 0 *
revendicativă
de
campania
COTONOU 3 fAgerpres). — primăvară a oamenilor muncii elicoptere americane de tip s-au întilnit timp dc două In capitala Zambici, Lu
La Cotonou şi-a deschis lucră din Japonia, pentru sporirea „Ch 46 Sea K nighr şi „Uh zile la Las PaLmas (Insule saka s-au desfăşurat lucră
PRAGA. Corespondentul A- ianuarie, dar trebuie înlătura ceh şi slovac, iar acest impe rile primul Congres National 1 Huey" s-au ciocnit la apro le Canare), pentru a discu
gerpres, Eugen lonescu, trans te fenomenele negative care rativ este valabil şi astăzi al Partidului — Uniunea pen salariilor, îmbunătăţirea con ximativ 30 kilometri de ba ta, potrivit relatărilor agen- rile Conferinţei regionale a
mite : Intr-o cuv întâie radio s-au manifestat în acest răs pentru conducerea politică şi tru renaşterea Dahomeyuluî diţiilor de lucru şi împotriva za forţelor .S.U.A. de la Dong (iilor de presă, viitorul Sa- fricane a Asociaţiei parla
mentare a Commonwcalthu
televizată, rostită cu prilejul timp. Noi trebuie să realizăm pentru noi toţi — partid de guvernămînl-. creşterii costului vieţii în Ha. 12 militari americani şi-au harei Spaniole. La încheie lui.
zilei de 1 Mai, Gnslav Hu- in statul noslru liniştea nece In continuare, el a arătat că Sarcina acestui congres, după ţară. pierdut viaţa. rea convorbirilor nu au fost Delegaţi din Zambia. Tan
sak, prini-seerelar al CC al sară pentru oamenii muncii conducerea partidului şi sta cum a declarat preşedintele date publicităţii nici un fel de zania, Uganda. Sierra Lconc
P.C. din Cehoslovacia, a ară şi in acelaşi timp încrederea lului pune un mare accent a ţârii. Emile Derliii Zinsou, es amănunte privind hotârîrilc şî din alte ţâri participanţi
tat că „în perioada care a tre în drepturile lor cetăţeneşti — supra restabilirii relaţiilor fră te de a defini politica internă luate. la conferinţă au adoptat o
cut de la 1 Mai 1968 la noi a a subliniat Husak ; aceasta ţeşti şi tovărăşeşti cu U.R.SS şi externă a guvernului. Preşedintele Republicii India rezoluţie in care condamnă
existat un mare dinamism, este datoria şi răspunderea şi cu toate ţările socialiste, rie Referindu-se la succesele regimul rasist al lui Ian
un mare dinamism sănătos, conducerii politice. Cetăţeanul, poate afirma că nu există pi-o- înregistrate în domeniul con a încetat din viafă Greva muncitorilor de Ia Smith din Rhodesia şi îşi
visuri şi iluzii mari, multă poporul şi statul trebuie să-şi blcmâ între noi şi aliaţii so strucţiei economice, preşedin uzinele de asamblare ale exprimă nemulţumirea in
luptă politică internă, pertur păzească libertatea, ca trebu cialişti pe care noi să nu o tele a relevat necesitatea unor DELHI 3 (Agerpres). Preşe companiei General Motors, legătură eu politica brita
bări şi dezamăgiri. Acesta a ie să Ic fie garantată. Dar putem discuta şi pc care să eforturi sporite în vederea blicităţii la Dclhi anunţă de declanşată la începutul lu nică faţă dc rebelii dc la
fost un an excepţional in is reversul libertăţii este disci nu fim in măsură să o rezol consolidării independenţei e dintele Republicii India, Za- cretarea doliului naţional pe nii aprilie, a cuprins vineri Salyshury.
toria popoarelor noastre şi a plina conştientă, regulile şi văm treptat. conomice a ţârii In legătură kir Hussain. în vîrstâ de 72 timp de 13 zile. Funeraliile încă 11 uzine. Astfel, numă
de ani, a decedat simbătâ. în
statului nostru. Rezultatul a- ordinea publică stabilită fără In încheierea cuvin larii sa cu politica externă. Emilo urma unui atac de cord. Per vor avea loc marţi. rul muncitorilor aflaţi in
ccstei lupte este criza profun de care o societate civilizată le, Gustav Husak a arătat că Derlin Zinsou a menţionat câ Vicepreşedintele Indiei, Ven- grevă sc ridică în prezent
dă care a luat naştere, o cri şi industrială modernă, pur şi in prima jumătate a anului Dahomeyu! va continua sâ sonalitate politică proeminen kata Giri, a depus jurâmîn- la 63 100. Potrivit agenţiei
tă, Zakir Hussain a devenit
ză cu caracter politic şi eco simplu, nu poale exista v iitor vor avea loc Congresul depună eforturi în vederea tul în calitate de preşedinte UPI, între patronat şi re
nomic, criza relaţiilor de poli întreaga noaslrâ istoric — a PC. din Cehoslovacia, con extinderii relaţiilor de coope preşedinte al Republicii India interimar al Indiei, funcţie pe prezentanţii sindicatului din CURIER
tică internă. Oamenii noştri spus el — a fost ^trâbâtuiâ de gresele P.C. din Cehia şi din rare cu toate ţările lumii, po la 7 mai 1967. după ce a de care o va deţine pînâ la a această ramură de activitate
încearcă un sentiment de ne lupta pentru menţinerea liber Slovacia, precum şi alegerile litică care, potrivit părerii sa ţinut timp de cinci ani func legerea unui nou şef al sta au fost iniţiate negocieri in
siguranţă, adesea ne-am aflat le. contribuie la întărirea pă ţia de vicepreşedinte al ţării.
şi în pragul unei situaţii ca tăţii naţionale a popoarelor generale. cii. Comunicatul oficial dat pu tului.
tastrofale. Noi trebuie să fa
cem faţă singuri acestei situa u
ţii, trebuie să căutăm soluţia
pe baza intereselor noastre
proprii, pc baza intereselor Amiralul Doenitz, noul con- vitabilul conflict intre trupele a vomitive, se fac lovoje stomaca soţia luî. Margareta, aceasta o
liate dm vest şi ruşi :
popoarelor noastre. Oamenii celar ol Reichului o avut, la — Vom fi acul bolonţei şi ULTIMELE ZILE ALE le. dor totul este zadarnic. C ia dus o existenţă şteorsă, iar cri
au suferit multe nedreptăţi Pion, o întrevedere cu cel ca vom puteo să obţinem din par nura a reocţionat într-un timp mele soţului ei ou fost a revelo-
In ultima analiză, metoda cu re. cu cîteva zile înainte, fă tea unuia dm olioţi tot ceea ce neoşteptat de scurt. La 23 mai ţie dureroasă. In anii de după
cea încă sa tremure întreogo
care erau conduse statul nos Germanie. războiul pierdut ne-a refuzot. 1945 lo oro 23.00, Himmler, că război, cenuşii şi teribili, intr-o
tru şi partidul nostru ducea Intîlnireo cu Himmler a fost Schwerm îl repede : lăul nemilos core o semnot o- Germanie în ruine, am surpnn-
găsit LUI HIMMLER (2 )
titea orestări şi condamnări la
la stagnare, inflexibilitate şi un moment destul de neplăcut, — Este inadmisibil ca fostul s-o într-o dim ineoţă ieşind din-
moarte, pleca să-şi întîlnească
tr-un azil de femei din Dussel-
ea a provocat nemulţumirea va povesti acesta Eram sin Fuhrer al SS-ului să fie victimele. încăperea in care ma dorf. Mergea grăbită, girbovită,
păturilor largi ale populaţiei gur. dar pistolul meu se ofla si arestat sub un nume fals şi rele sef al Gestopoului a pe privind in jur speriată ca nu
noastre. Aceasta este cauza ascuns sub un dosar imens... cu o barbă falsă. In ce vă p ri trecut ultima noapte se află pe cumva să se apropie cineva de
principală din care au gene Jocul s-a terminot, î-om dat eu veşte nu mai aveţi nimic altce al celei de-a doua armate bri strada Ulzenerlond nr. 31 în ea şi să - î vorbească. A ajuns
rat celelalte". să înţeleagă. De acum înainte va de făcut decît să vă prezen Imbrăcot în uniformo de elev- fals de identitote, Himmler şi-a tanice de la Luneburg. cosa inginerului de poduri si prima la şcoala de ţesătorie un
Ianuarie 1968. cu care a în voi încerca să am oameni cin taţi lui Montgomery şi să - i pompier. întîlneşte pe strâ.’.i tăiat vestita mustoţâ şi şi-o scos Prizonierul este dezbrăcat şosele din Luneburg. Lo mar- de lucrează. încercînd să sco-
ceput cotitura m evoluţia po stiţi in preajma mea. spuneţi : „Sint Heinrich Him ciţiva înalţi demnitari ai SS-ului uniformo, îmbrăcindu-se cu hai complet, supus unei percheziţii gmea oraşului, acolo unde în pe de toată lumeo. Directoarea
litică internă la noi — a spus Himmler o ieşit fără să răs mler" . printre care şi Otto Ohlendorf, ne civile. mmuţioose şi îmbrăcat din nou cep lanurile de griu. se oflâ un îşi salută lucrătoarea „Bună
în continuare Husak — cînd pundă... Aceasta s-a întîmplot Aşezat la volanul maşinii sa care încearcă să-l convingă să Dor nu reuşeşte nimic, o de dota oceosta din măsură de loc în care se descorco gunoa ziuo Frâu M argareta” căci toa
conducerea partidului. Comite în noaptea de 6 mol, cu două le, Reichsfuhrerul SS-ului înţe se predea duşmanului pentru sentinelă il mterpeleoză in o- prevedere, cu o uniformă engle- iele. Unii spun că acolo a fost tă lumea evită să-i pronunţe
tul sâu Central, iar după aceea zile înomte de copiluloreo G er lege că este definitiv abondonot ca el şi alţi membri oi înaltei ceeaşi zi. la punctul de trece zeoscă. Suprovegheot cu atenţie îngropat Himmler. numele de fam ilie
si alte organe obşteşti şi de maniei. Cu cîteva zile înainte, de toată lumea şi iremediabil ierorhii noziste să pootă să o re. Este dus lo Westertimke, un el vo trebui să aştepte sosirea — Nu, o fost înhumat în- Ceva moi deporte, pe una
stat au hotărît să înlăture ve acelaşi om ceruse lui Doenitz să izolot. îmbrăcat in uniformo de pere mai bine SS-iştii care fug de fuseseră adunoţi toţi oame colonelului Murphy de la Ser tr-un loc necunoscut, pretind din străzile principale ale Dus-
chile greşeli, nedreptatea şi transforme Flensburgul în for elev-pompier. porneşte înlii în sou sint ameninţaţi să fie îm nii suspecţi. La început nu viciul de informaţii. britonicii. Dar locuitorii micului sefdorfului. o tînără cu faţa pa
puşcaţi.
deformările şi în acelaşi timp tăreaţă a ultimei rezistenţe. direcţia frontierei doneze care vrea să-şi spună numele. Colonelul este un om circum orăşel asigură că au văzut cîţi- lidă si ochii trişti aşteaptă sa
I se cere chior să folosească
să caute un nou conţinut al Şi iată-l ocum înţelegînd că era cea moi apropiată. Dor nu un emiţător clandestin şi să a Dar îi vine din nou în spect. I se pare că cercetările vo m ilitari englezi în timp ce treacă un tromvai. la o oră
democraţiei socialiste va râ- este pierdut, că nimic nu l or reuşeşte să treacă şi se întoar minte gindul că va fi persoana nu au fost complete. Cheomă duceau corpul lui Himmler spre m otinolă. Este ora plecării Io
mine pentru totdeauna o eta moi putea solvo. Nu se mai ce din drum, intrînd intr-o co nuleze ultimul său ordm de zi cea mai mult discutată din Ger- un medic m ilitar şi ordonă cer- groopa de la marginea oraşu uzină. Nimeni nu o recunoaşte. Es
pă remarcabilă în dezvoltarea poate aştepto la nimic nici din loană de moşini ale Wehr- prin care se cerea formaţiilor manio de care va fi nevoie în cetoreo minuţioasă o gurii şi lui. La scurt timp iarbo a nă te Gudrun Himmler. f ica şefului
popoarelor noastre. Continua partea lui Doenitz, nici din mocht-ului ce se îndrepto mtr-o poliţiei şi ale SS-ului să intre curînd şi cu core se va vorbi de danturii lui Himmler. înţelegînd pădit locul pe care nu s-a tuturor poliţiilor celui de-a! trei
in ilegalitate şi să formeze ce
la egal Io egal. Cere să fie p ri
că nu mai are nimic de sperat,
rea acestei politici, a tot cc a partea generolilor Keitel şi debordată de nedescrîs spre ocesto îsi sparge fiola cu c ia pus nici o piatră funerară, nici
fost pozitiv după ianuarie 1968 Frîedenburg. Poate că vreun Flensburg. In timpul nopţii se lulele secrete ale W erwolf-ului. mit de comondontul T. Sylvers- nură pe core o avea ascunsă o placă, pentru ca nimeni să nu lea Reich, omul cel ma! puter
în societatea noastră, constitu- civil va fi moi înţelegător, se ascunde la nişte ţărani şi se Lo 21 mai acest mic grup de ter şi-i mărturiseşte ideniitotea. in locul unuî dinte extras (Toţi ştie exact locul unde o fost în nic după Hitler...
. ie o inevitabilitate firească gîndeşte el II vede pe j,.minis hotărăşte apoi să romînă in disperoţi se hotărăşte să treacă Acesto din urmă se hotărăşte marii conducători nazişti oveou gropat. F. G.
Gustav Husak a arătat că tre trul afacerilor externe", Schwe- micul orăşel ocupat de britanici. de barojul poliţiei britanice şi să-l păstreze o zi sub suprave- Dar ce s-a întim plot cu oo-
buie păstrat programul de ba rîn von Krosigk, căruia îi măr Se pare că Io un moment dat asupro lor a fiolă cu cianură). menii din apropierea luî Him
ză al partidului şi Frontului turiseşte intenţia sa de o se şi-o găsit adăpost în vila prie să se răspândească in sudul ghereo so personală şi să-l pre In cîteva secunde, Himmler mler ? Despre fiica lui, Helga. (Prima parte a articolului a a
Naţional în politica de după ascunde pină ce va izbucni ine tenei luî, Helga Gudrun... Germoniei. Avind la el un oct dea opoi Cortierului General este mort. I se administrează nu se mai ştie nimic. Cit despre părut in ziarul nostru nr, 4399).
TIPARUL t întreprinderea poligrafică Bunedoara-Deva.