Page 13 - Drumul_socialismului_1969_05

"1

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I VĂ!
mm

TRANZACŢII
COMERCIALE CU
PARTENERI DE

PESTE HOTARE
Produse ale industriei
constructoare de maşini
fac obiectul unor noi
tranzacţii comerciale în­
| ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.fiR $1 AL M tlQ LUI POPULAR JUDEŢEAN cheiate de întreprinderea
de comerţ exterior „Ma-
şinexport" cu parteneri
In hala de ajustaj o laminorului de 800 mm se execută de peste hotare. In bazo
ultimele lasonâri ale capetelor de ţagle destinate labricârii acestora vor fî expedia­
C IDOL IU Hi. 4459 - MUŢI ( mai 1969 - 4 MG. 30 U ll - ADIE» REDACŢIEI: Dna tli Dl Petra Cina Ii. 33 - fii. 1273. 2317 1317 ■) rulmenţilor. Foto : V. ONOIU te in Cehoslovacia 1 600
vagoane de marfă pe do­
uă osii, iar in Libia 1 100
televizoare tip „Miraj" şi
In complexul dc măsuri a- reprezentat prin circa 15 hec­ funcţie de stadiu) de dezvol­ sărit, pentru a putea trece la
groichnice ce sc aplică In tare, s-a făcut şi la plivitul tare şi starea de vegetaţie a aplicarea sapei rotative. 700 radioreceptoare „Se­
lect".
tenlrala Indusirlaia Hunedoara vederea sporirii producţiei a­ păioaselor. inginerului culturilor, s-a stabilit ca pes­ se au fost mobilizate impor­ Aceeaşi întreprindere
La plivitul cerealelor pâioa­
gricole, lucrările de întreţine­
Din relatările
te 1-2 zile sâ se înceapă
şi
re a culturilor ocupă un lor Mircea Onca am reţinut că executarea praşîlei oarbe la tante forţe şi în cadrul coo­ a exportat recent în Aus­
tria, Danemarca, R.F. a
de prim ordin. Menţinercu întreţinerea culturilor consti­ sfecla de zahăr pe cele 50 hec­ perativei agricole din Ilia. Germaniei, Olanda şi U­
timpului favorabil in ultimele tuie obiectivul principal al tare cultivate. unde lucrarea s-a efectuat pc * niunea Sovietică 2 300 e-
zile a permis ca importante activităţii cooperatorilor din De o grijă sporită se bucu- 00 de hectare. Cooperatoarele lectromotoăre de diferite
Cadru propice pentru forţe sâ fie mobilizate în cimp Matilda Toma, Uzi Popa şi puteri, iar in Siria un lot
IClisabeta Cri şan se situează in
la plivitul cerealelor pâioase.
compresoare
de rulouri
la efectuarea primei praşile in rîndul celor ce au depus mult de tip „R-12".
grădinile de legume şi la interes in buna reuşită a lu­
cartofii timpurii, precum şi la Mobilizare susţinută crării. Ieri această acţiune s-a AUTOTREN
perfecţionarea circu­ alte acţiuni de sezon. desfăşurat din plin si la coo­ FORESTIER INTR-O
Asemenea preocupări se a-
perativele agricole din Tur­
flâ la ordinea zilei pe agenda
de lucru a cooperatorilor din ia întreţinerea daş. Roz şi Brânişea. NOUĂ VARIANTA
Deşi Io prima vedere rezul­
Un colectiv de specia­
Rapoltu Mare, Slnlandrei, Gu- tatele la întreţinerea culturi­ lişti de 1a întreprinderea
rasada, Ilia. Turdaş, Sirbi
laţiei metalului din alte unităţi. Preşedintele lor apar ca mulţumitoare, to­ pentru meconizarea trans­
şi
tuşi ele nu reflectă folosirea
din
porturilor forestiere
Rapoltu
consiliului
popular
Mare, Ion Filip, ne-a transmis culturilor cu randament maxim a forţe­ Braşov o realizat o nouă
lor existente in unităţi. Para­
vestea că Ieri la cooperativa lel cu intensificarea plivitul ui. variantă a autotrenului
agricolă din localitate s-a lu­ nu trebuie neglijată nici plan­ forestier, denumită A.T.F.-
pe arterele crat cu forţe sporite, peste 00 Sînlandrei. Adăugind la rea­ râ întreţinerea culturilor şi tarea răsadurilor in cimp şi capacitote de 10 tone, cu
10. Noua variantă are o
de cooperatori participlnd la
terminarea lucrărilor de ame­
două tone mai mult de-
lizările anterioare pe cele de
aplicarea primei praşile
pc
cartofii timpurii cultivaţi ia ieri. cînd aproape 50 de coo­ la C.A.P. Gurasada. Inginerul najare în vederea Irigaţiilor, cit autofrenul forestier
Ion Oargă ne-a transmis ves­
acţiuni unde se constată o se­
folosit pinâ acum.
3 hectare, la recoltarea de le­ peratori au ieşit la curăţarea tea că in primele zile ale a- rie de râmîncri in urmă De Primele 10 autotrenuri
lanurilor de buruieni, din to­
economiei naţionale gume timpurii. întreţinerea talul de 410 hectare ocupate nile de pe 25 hectare cultiva­ asemenea, cunoscînd rolul ho- A.T.F.-1Q au şi fost con­
ccstei luni s-au plivit buruie­
răsadurilor şi pregătirea a 5
tărîtor al primei praşile pen­
struit^. Urmează ca pînă
rru pâioase s-au plivit 80
de
prima
te cu grîu, s-a făcut
hectare pentru plantarea ro­
şiilor. din care o mare parte hcclarc. O data cu aceasta, s-au praşilă la ceapă, urmînd ca tru soarta recoltei, se cere o la slirşitul acestui tri­
organizare temeinică a muncii
mestru atelierele
între­
au fost repicate. Lucrările in iniţiat şi alte acţiuni. Paralel lucrarea respectivă sâ se apli­ în fiecare cooperativă agrico­ prinderii braşovene sâ
Convorbire cu ing. Costache Trotuş, legumicultura sînt conduse cu cu plantarea răsadurilor în
director general, preşedintele Consiliului multă pricepere de brigadie­ cîmp, s-a efectuat săpatul ca­ ce şi la culturile de sfeclă şi lă, astfel incit această lucra­ realizeze alte 60 autol’?
de odministraţie al Centralei Industriale rul Beniamin Danciu. Un în­ nalelor pentru irigaţii pe 500 morcovi. Zilnic se urmăreşte re sâ se execute intr-un timp
Hunedoara stadiul de dezvoltare a po­ cît mai scurt şi la un nivel ca­
ceput, e adevărat cam timid, ml din cei 800 prevăzuţi. In rumbului, care este deja ră­ litativ superior. „TRATATUL DE
In urma cu o lunâ, la Hunedoara a luat re de la Baru, I.C.S.H. şi I.M. Alud. In luna AGROTEHNICA"
liinţo una din primele 10 centrale industri­ aprilie, noi am lucrat oarecum în parolei cu
ale experimentole ale ţării. Activitatea sa direcţîo generală dor, începînd din moi şi In Editura Agrosilvică a
economico are ca obiect de bază 'fabrica­ terminând cu luna iunie, toate competenţele apărut „Tratatul de agro­
rea de produse siderurgice — cocs, fonta, trebuie să treacă efectiv în mîinlle noostre. tehnică" de prof. dr. do­
oţeluri, lomlnate — piese turnate, construc­ Aceosto presupune în mod necesar sâ ne cent Irimie Staicu, mem­
ţii metalice şi moteriole refractare. Dispu- încadrăm „din mers" şi sâ ne adaptăm ra­ bru corespondent al Aca­
nind de un urlos potenţial economic, de pid noilor condiţii, sâ (nchegâm monolitic demiei, directorul gene­
agregate moderne de inoltâ tehnicitate şi aparatul centralei, astfel că eliminarea tute­ ral al Institutului central
cadre valoroase, cu vastă experienţă in lei direcţiei generale sâ se simtă puternic in de cercetări agricole.
producerea metalului, centrala Hunedoara imbunătâţireo muncii întreprinderilor. In cele peste 600 de
are sarcina să asigure in acest an peste Soluţionarea acestei dificile probleme su­ pagini sint prezentate cu­
40 Io sută din valoarea producţiei siderur­ pune consiliul de odministroţie, comitetele De fa staţio de ames­ noştinţe noi despre fac
•V gice a ţârii şi, prin întreaga sa activitate de direcţie, toate colectivele la serioase efor­ tec pînă la cuploarele torii de vegetaţie, princi­
productivă, să contribuie efectiv la accele­ turi, ne cere mult spirit de răspundere, de de ardere, plăcile de te­ palele mijloace de spo
rarea procesului de dezvoltare o economi­ judecotâ şi prudenţă. Sîntem pe deplin con­ racotă foc un scurt po­ rire şi îmbunătăţire a
ei naţionale. ştienţi că în miinile noastre se află soarta pas in secţia de presa­ producţiei agricole, pre­
Dată fiind complexitatea problemelor le­ o moi bine de jumătate din producţia de re. In foto : noua maşină cum şi despre oqrotehni*
gate de crearea tuturor condiţiilor pentru fontâ, oţel şi laminate a ţârii şi, de aceea, de presat unde se obţin ca specifică diferitelor
desfâsurarea normală, la nivel superior a trebuie sâ acţionăm de oşo manieră îneît in 8 ore peste 1 200 plăci zone agricole din ţaro
activităţii economice o centralei, şl Cu deo­ trecerea la centrala industrială sâ nu impie­ noastră.
sebire necesitatea asigurării succesului de­ teze sub nici o formă activitatea economică
plin al noii forme de organizare şi con­ de ansamblu d, dimpotrivă, sâ conducă la
ducere economică. iniţiată de portid, un rezultate imediate superioare,
redactor al ziarului nostru a avut recent o — Realizările slderurgiştilor din primele
convorbire" pe această temă cu tovarăşul >tn*t luni ale anului, ca şi cele din apri­ Expoziţie cu produse
ing. Costache Trotuş, director general, pre­ lie de altfel, demonstrează elocvent că Hu- UN ENTUZIASMANT
şedintele Consiliului de administroţio al Cen- nedooro o făcut un pas energic, pozitiv, ino-
trolei industriale Hunedoara. inte, prefigurind centralei un demaraj promi­ ale industriei locale din judeţ
ţător în îndeplinirea exemplară a misiunii
— După cum se cunoaşte, sensul major al
creării centralelor industriale este acela ca. sale. f* Deva s-a deschiş- Ieri nitură pentru sufragerie, tip
într-o nouă formă de orgonîzore o conduce­ — Intr-adevăr bilanţul realizărilor noos­ expoziţia industriei locale hu- „Crişul” cu Intarsii, lucrată
rii. adecvată cerinţelor actuale şi de per­ tre este pozitiv şi oceasto se răsfringo bine­ nedorene. de adevăraţi artişti. Vizitato­ FINAL DE CONCURS
întreprinderilor
făcător şi asupra activităţii
spectivă ale economiei româneşti, să se care beneficiază în acest an de metalul pro La deschidere aii fost pre­ rului i se arată pe rlnd mobi­
deschidă un drum moi larg perfecţionării, zenţi tovarăşii ştefan Atmâ- la de diferite tipuri, piese do
creşterii ritmului de dezvoltare a întregii dus de noi în condiţii cantitotive şi calitati­ şan. secretar al Comitetului artizanat Hicrate în lemn, ma­
ve superioore.
noastre economii. Vă rugăm să precizoţi în Cind apreciem rezultatele obţinute de co­ judeţean de partid, Vlchen- teriale $i semifabricate pentru /» zilele de 3 şi 4 mai a avui mişQqur, -Nici acum nu ne pu­ cunoscut-o pc scenele din De­
ce măsură această trăsătură generală se lectivele noastre, noi pornim de la ideeo că tc Bălan, prim-vreepreşedin- construcţii, zţţ^cile de uz cas­ loc la Timişoara, in sala Ope­ tem explica de unde au găsit va şi Hunedoara. Şi de data
monifestâ In specificul centralei de la Hune­ dacâ scopul centrolei este perfecţionarea te al ■ Comitetului execu­ nic, cofcjpa*^’ cu M otive orien­ rei de stat, Jaza republicană a atita vitalitate şi resurse fizi­ aceasta a povestit cu farmec
doara şi care sint principalele probleme tiv al ~ Consiliului popular tale şiftlnţTonkle şi altele. Festivalului cultural-artistic al ce şi morale. Pentru că trebu­ deosebit, in dulcele grai mol­
ce le impune spre soluţionare. activităţii economice, atunci neapărat trebuie >Jydeţean şi Petru Bota. Din cele 30 dc articole no» pionierilor şi şcolarilor, (cen­ ie să spunem — repetind de dovenesc, „Ursul păcălit de
— Fără a face o incursiune în sfera lor- sâ avem în vedere marile resurse de perfec­ vicepreşedinte al Comitetu­ prevăzute a intra în acest an trul Timişoara), organizat de fapt ceea ce au afirmat spec vulpe". Alic Ciprian, copilul
gâ a atribuţiilor şi competenţelor, doresc sâ ţionare ale producţiei de care dispunem şi lui .\1 • Ctftilsîliului în producţia de scrie, 15 au Consiliul Naţional al Organi­ tatorii, juriul, reprezentanţii de 7 ani căruia unii ii spun
precizez că în cazul nostru, avantajele şi care trebuie mai din plin valorificate. Noi popular " jildeţe'an:” ‘ fost deja prezentate la expo­ zaţiei Pionierilor şi Ministerul celorlalte judeţe — că pionie­ Liviu Or os (de fapt i-a fost
superioritatea centralei sînt deosebit de evi­ nu dorim să se creeze nicicum impresia că învăţământului. La acest spec- rii noştri au depăşit orice aş­ partener în Dialogul la distan­
dente. Principalul constă în faptul că, dispâ- prin înfiinţarea centralei, vom permite ca în Expoziţia, care stă deschisă ziţie ca gata’ sâ ia drumul teptări şi. prin cele mai reu­ ţă), elev in clasa I la Liceul
rind veriga Intermediară a direcţiei genero- spatele unor rezultate globale pozitive, sâ se pentru publicul vizitator în magazinelor. tacol-concurs au participat ce pedagogic din Deva, a deco­
le dfa minister, se reolizeazâ o legătură strecoare rezerve şi posibilităţi nevalorificate. fiecare zi. prezintă o foarte Varietatea şi calitatea-expo­ le mai bune formaţii din ju­ şite momente din spectacol, nectat juriul după 48 ore de
nemijlocită intre conducerea ministerului şi Pornim deci hotărât de Io premiso co cen­ ■ bogată gamă de produse ale natelor dovedeşte că industria deţele Arad, Bihor, Caraş-Se- au fost de-a dreptul fascinanţi. vizionare şi a siirnit un rîs
unităţile de producţie. Prin aceosto se im­ trala este alcătuită dintr-o sumă de ^unităţi industriei locale din judeţ tn- locală hunedoreană aduce o verin, Hunedoara şi Timiş, Programul judeţului Hune­
primă conducerii şî coordonării producţiei de economice, de colective de muncă ce tre­ cepînd dc la cleştii de plastic contribuţie activă şi substan­ clasate pe locul 1 la faza ju­ doara a fost deschis de 10 tul- sănătos cu monologul ,/on
buie să-şî aducă fiecare contribuţia maximă
metal un plus de eficacitate, de competen­ la creşterea eficienţei economice - a produc­ ţială la întregirea fondului de deţeană a festivalului, care a nicărese, pioniere de la Şcoa­ Prăşlilă şi gisca", recitat in
tă şi operativitate care, de bună seomă, se ţiei de metal. Şi după cum bine se ştie, o- pentru prins rufele pe sfoară marfă de care are nevoie avut loc la începutul acestui la generală Bulzeştii de Sus grai pădurenesc.
râsfrîng favorabil asupra desfăşurării activi­ vantajul acestor posibilităţi este foarte larg. şi terminînd cu minunata gar­ populaţia din judeţul nostru. an şcolar. Sunetele dc grup, dar mai cu Şcoala generală Brănişca,
tăţii noostre. Doresc sâ subliniez de ase­ In faţa noastră se menţin in mod firesc as­ Judeţul Hunedoara a fost scamă interpretarea individua­ prezentă la festival cu mon­
menea că această măsură nu s-a înfăptuit reprezentat de 300 pionieri, lă au creat o atmosferă dt tajul literar-muzical-corcgva-
prin crearea unui oparot special ol centra­ pectele contitative ale producţiei. Este nor­ membri ai unor formaţii ar­ entuziasm şi cucerire totală. Co­ fic „Mioriţa", a adus In spec­
lei ci pe structura existentă o combinotului mal să fie aşa de vreme ce economia noas­ tistice din Haţeg, Hunedoara. rul Şcolii generale din Haţeg, cu tacolul de ansamblu al jude­
siderurgic. îmbunătăţită şi adaptată noilor tră progresează rapid, solicitând siderurgiei Pagina a 11-a: Dobra, Brănişca. Bulzeştii de multe posibilităţi, dar vădit ţului Hunedoara un moment
condiţii create. cantităţi tot mai mori de metal. De oici ne Sus, Deva ş.a. Artiştii hune- incomodat de efectul drumu de nebănuile emoţii. De un
Din aceasta rezidă cîteva probleme deo­ Convorbire consemnată de doreni au intrat in concurs bun gust specific românesc,
sebite pentru consiliul nostru de odminis­ LAURENTIU VISKI in după amiaza zilei de 4 mai. lui, s-a prezentat la nivelul păstrind o pronunţată notă de
traţie. Pe primul plan se situează prelucra­ Plecaţi din Deva cu autobu­ celorlalte formaţii similare respect şi pioşenie faţă de
rea sarcinilor direcţiei generale pentru în­ zele încă de la orele 5 dimi­ pioniereşti participante in con­ chintesenţa poeziei noastre
treprinderile intrate în componenţa centra­ (Continuare in pog. ,o 3-o) S P O R T curs. populare — „Mioriţa", acest
lei noastre — Uzina „Victoria" Călon şi cea neaţa. după o călătorie dc mai Panduru Virginia, elevă in spectacol folcloric a surprins
de Io Vlohîţa, Fabrica de produse refracta­ bine dc 6 ore, pe o căldură clasa a IV-a la Şcoala gene­ juriul şi spectatorii, a stirnit
epuizantă, ei au intrat in sce­ rală nr. 7 Hunedoara, nu mai emoţii nebănuite şi „pentru
nă imediat după sosirea la Ti- are nevoie dc prezentare. Am
cei care nu aveau voie să se
emoţioneze". „Din tot ce s-a
prezentat pînă acum la cele
5 faze de zonă in acest gen
dificil care este montajul lite-
petrol cu două ochiuri, caiele rar-muzical, „Mioriţa" este de
MULŢUMIREA CUMPĂRĂTORILOR DEPINDE diferite, joagâre, nivele cu a­ departe ceea ce avem mai
pă, aparate de radio cu tran­
bun". Aprecierea aceasta ne
zistor) Ia preţul de 750 lei şi
altele Acestea ar fi — după îndeamnă să credem că in
şcolile noastre de la sate avem
spusele responsabilului — lu­
DE INTERESUL COMERCIANŢILOR crurile mari, căci mărunţişu­ cadre didactice sensibile şi
copii talentaţi
şi
pricepute,
făcut impresia
rile . Ne-am
— bine ar fi să fie greşită — posibilităţi largi de afirmare.
a produs-o
Aceeaşi impresie
câ la acest magazin, mărun­ şi grupul vocal al Şcolii gene­
Subliniem un adevăr pe care l-am mai spus in di­ Muşchiul ţigănesc din vitrina rile sînt încă la Ioc de frun­ ţişurilor nu Ii se acordă aten­ rale din Dobra, comună cu
verse ocazii. In relaţia vlnzâtor-cumpărâtor, mulţu­ frigorifică este cu flori de., te, cînd ar fi nevoie de îm­ ţie, deşi chiar ele sînt acelea vechi tradiţii culturale.
mirea deplină a ultimului depinde in cea mai marc mucegai. Iar cealaltă instala­ brăcăminte uşoară, de primă­ care produc neplăceri cumpă­
măsură de interesul lucrătorului de după tejghea, a ţie frigorifică, de alături, nu vară. Chiar şi în rafturi şi pe rătorilor Noi le-am zice „mă­ Cei trei solişti vocali de m u­
comerciantului. Aceasta presupune la cel mai înalt merge de la... inaugurare. In umeraşe, vînzătoarea acestui runţişurilor", o mai bună rîn- zică populară — Mixandra
grad, cunoaşterea „pulsului" cumpărătorilor, a cerin­ interiorul ei sălăşluieşte doar raion şi-ar mai putea face de duialâ la raionul de fierărie, Paşca, de la Şcoala generală
ţelor şi exigenţelor lor, strădanie şi interes major o bucată de brînzâ topită şi, lucru din cînd în cînd. strădanie pentru a aduce şi nr. 1 Brad, Drăgan Muntea-
pentru a le satisface. multă murdărie. Frumos se prezintă raionul baterii de 0 volţi şi cuie de nu, dc la Liceul pedagouie
Cit din toate acestea întilneşte cel care trece Adresăm contabilului ma­ de galanterie (responsabilă E­ diferite mărimi, cît şi pentru Deva şi Valeha Moldovan, de
pragul unei unităţi comerciale din Ilia ? Raidul or­ gazinului şi responsabilului lena Costineanu) şi cel de ju­ o mai bună amenajare a vi­ la Şcoala generală nr. 4 Lu­
ganizat recent in această localitate va încerca să răs­ de la raionul de autoservire. cării, care într-adevăr atrag trinelor. Că de spaţiu nu se pani — interpreţi ai celor mai
pundă întrebării. Iuliu Farcaş, cîteva întrebări privirile cumpărătorilor. poate plânge nimeni... valoroase cintece din folclorul
legate de aprovizionare, ser­ Incontestabil, magazinul u­ hunedorean au îndreptăţit de
niversal din Ilia este o fru­
La prima vedere torilor, te îmbie la o vizită de vire, strădanie pentru buna moasă realizare. însuşi faptul Un restaurant asemenea, selecţia comisiei
judeţene şi, fireşte, speranţe­
prezentare a mărfii, uşurarea
cumpărare. Dar o primă opri­
re (nevoită), la uşa magazi­ alegerii ei de către cumpără­ câ această impunătoare unita­ le judeţului nostru. Mixandro
totul pare excelent. nului, te face să începi a-ţi tori Aproape intr-un glas ni te a vindut în luna martie „g o l“ . Paşca. beneficiind de un tim­
schimba impresia excelentă se răspunde că „nu lipseşte mărfuri în valoare de 1 250 000 bru rar intilnit la această
„Mărunţişurile" Uşa pe care scrie „intrare" nu nimic, totul merge bine, cum­ lei spune foarte mult. Obser­ Asta-i cofetărie ? v ir stă şi de un joc de scenă
m
merge dc multă vreme. Abia părătorii sînt foarte mulţu­ vaţiile pe care le-am făcut şi dezinvolt şi captivant, iar Dră­
nu prea sînt luate s-au disciplinat cumpărătorii, miţi". Dăm crezare celor doi cele pe care nu le-am amin­ Poate câ termenul folosit la
au învăţat că pe o uşă se in­ lucrători dar, fără a fi acu­ tit, dar se cunosc, vor sâ în­ adresa restaurantului din Ilia gan Muntcanu avind deja a
în seamă tră şi pe alta se iese, şi chiar zaţi de căutarea nodului în semne un îndemn pentru toţi este prea „tare". Vom încerca reputaţie recunoscută, dove­
papură, spunem că mai sînt
lucrătorii acestei unităţi de a
cei chemaţi să respecte şi să
dind o mare sensibilitate vo­
întărească regula, s-au abătut o serie de treburi care „scîr- aduna noi „galoane" la firma să-l motivăm. De afară, in vi­ cală şi interpretativă, au cu­
trină „îmbie" un anunţ cu..
Chiar înainte de a-i trece de la ea. Căutăm responsabi­ . ţie" la raionul de mezeluri. magazinului. „Luna preparatelor culinare",
pragul, magazinul universal lul Aflăm că e bolna.y. In Pe unele le-am mal observai La magazinul metalo-chimic les ropote de aplauze. Soliste­
din Ilia iţi face o impresie lipsa dînsului, ne însoţeşte şi semnalat, dar în loc de re­ notăm mai întîi, cu ajutorul GH. I. NEGREA le vocale dc muzică cultă,
excelentă. Clădire modernă, prin magazin contabilul Do- mediere, ele s-au propagat şi responsabilului, tovarăşul
impunătoare, cu vitrine fru­ rel Popa. O altă impresie ne­ întărit. Keipp Francisc, ceea ce se G. COROABA
In drum spre prelucrare, blocurile din marmură sînt moase, aranjate cu gust (une­ plăcută la raionul de meze­ Şi la raionul de confecţii, o caută, dar nu şe poate cum­
manevrate cu deosebită grijă în depozitul întreprinderii le poate, totuşi, prea încăr­ luri. Sortimente puţine, unele serie de lucruri îşi aşteaptă păra din acest' magazin. Ta­ /Continuare i* iog. o 3 ^
„Marmura" Siraeria. cate), toate «iau ochii" trecă­ lipsite de aspect comercial. rezolvarea... de sezon. Blănu­ blă şi sîrmă zincată, lămpi de Continuare in pag-va 3-a