Page 17 - Drumul_socialismului_1969_05

IN P A G IN A A 1V-A:
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂRILE. U N IŢI - VĂ !
• Vizita tovarăşului Emil Drăgăncscu în TELEX
Suedia
O Situaţia politică din FraPfa
• IRAK: Reluarea ostilităţilor intre kurzi
şi forţele guvernamentale
® Agendă economică
COLOCVIUL
• BOLIVIA : Profunde divergenţe între
preşedintele Salinas şi generalul Ovando INTERNATIONAL
Când ia
„HIDROLOGIA
Urgenţe pe agenda DELTELOR"

Marţi au inceput în
de lucru viului internaţional „H i­
Capitală lucrările coloc­
drologia deltelor". Mani­
IHDl »i Hi. MM - MIERCURI 7 nai DM - 4 PIC. 10 IUI - IDIEII REDUCŢIEI! Deva. slr. Oi. Petru Cioza Ir. 35 fel. 1775. 7317. 1317 a cooperatorilor festarea este organizată
de UNESCO, in colabo­
român
rare cu guvernul
şi cu sprijinul Asociaţi­
Nn osie nevoie dc nici un nu a rămas nici amenajarea te ei internaţionale de hi­
argument pentru a demonstra renului in vederea irigării. Ieri, drologie ştiinţifico in co­
însemnătatea şi necesitatea a­ ca şi in alte zile, o echipă for­ drul „Deceniului hidro­
plicării la timp a lucrărilor de mată din 10 cooperatori a lu­ logic internaţional". La
întreţinere la culturile de |>3- crat la amenajarea $i curăţa­ lucrări particîpâ delegaţi
ioasc, prăsitoare sau leyume. rea canolelor pe cele 47 de din 20 de ţâri, printre ca­
Orice tărăgănare în combate­ hectare prevăzute a li irigate re Anglia, Belgia, Franţa,
rea buruienilor sau in împiedi­ tru sporirea recoltelor, coope­ Olanda, S.U A., U R.S.S ,
Antrenaţi în întrecerea pen­
IMPERATIVUL se poate solda cu pierderi sub­ zat numeroase forte şi mijloa­ NOI DESCOPERIRI
România.
carea evaporării apei din sol
ratorii din Totcşli au mobili­
uneori
stanţiale din recoltă.
ajungînd la 20-30 procente sau
chiar mai mult. ce Ia executarea lucrărilor de
primă urgentă. Ieri, spre exem­
Pentru a evita diminuarea plu, aproape 40 de cooperatori ARHEOLOGICE
producţiei la hectar, dc ma­ au participat la plivitul griu­
CONTINUITĂŢII rea temeinică a muncii tn fie­ grupatul culturii de cartofi, la efectuate în arheologice
ximă importantă este organiza­
lui, iar alţii au (ost prezenţi la
Săpăturile
cartierul
care cooperativă agricola
si
întreţinerea şi repicarea răsa­
Dârmâneşti şi la
Bitca
mobilizarea tuturor cooperato­
durilor cc urmează să fie scoa­
rilor la menţinerea lanurilor
Neamţ, au scos la iveală
in stare curată de buruieni. In se tn clmp La grădină s-au Doamnei, din Piatra
reamenajat canalele de irigaţii,
acest sens, sînt demne de evi­ lotodoiă constrnindu-se si un noi dovezi materiale cu
denţiat acţiunile iniţiate la canal in vederea irigării a lf> privire Io prezenţa daci­
Colectivele din industria judeţului nostru au tra­ CA P din satnI Aurel Vlaicu. hectare de păşune. Fală de po­ lor liberi in zona Subcor-
versat în acest an o etapă rodnică de muncă, con­ Inginerul Pavcl Codrcanu ne-a sibilităţile existente şi de ce­ paţilor râsâriteni. Astfel,
semnată la loc de cinste in bilanţul închinat zilei de relatat că după aplicarea unei rinţe însă. realizările la între­ au fost descoperite nu­
l Mai Primele patru luni s-au dovedii a fi o peri­ lucrări cu agregatul de grape ţinerea cuburilor dc păioase meroase vetre, amfore, fi-
oadă de eforturi susţinute, de intense preocupări s-a trecut la plivitul cereale­ (s-au plivit buruienile pe mni bule din fier şi brom,
precum şi obiecte şi po­
pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan lor păioase. Pînă Ieri, din cele puţin rlc 15 hectare din aproa­
întrecerea declanşată prin răspunsul mobilizator al 170 dc hectare cultivate cu pe 400) puteau fi mult mai doabe folosite de băşti­
conferinţei judeţene de partid la chemarea de a în- grîu s-a efectuat primul plivit bune naşi pentru serbările ri­
tîmpina a 25-a aniversare a eliberării patriei cu rea­ pe 140 de hectare, reprezen- tuale. Interpretarea mate­
lizări de prestigiu în dezvoltarea economiei naţio­ lind întreaga suprafaţă care a De la o zi la alta, pe măsură : rialului arheologic orotâ
nale. a mobilizat colectivele la organizarea superioară necesitat aplicarea acestei lu­ cc culturile se dezvoltă, volu­ : câ in cultura triburilor
a activităţii productive, la valorificarea in mai mare crări. In zilele următoare so mul lucrurilor agricole devine : dacice libere de pe oces-
măsură a rezervelor existente. va trece $i la prăşilul sfeclei tot mal marc, coca cc face ne­ i te meleaguri se resimte o
Datorită strădaniilor depuse, industria judeţului a de zahăr pe cele 20 dc hectare cesară o organizare exemplară i puternică influenţă ro-
acumulat, decadă cu decadă, lună dc lună asemenea ocupate cu cultura respectivă. a muncii şi intervenţia promptă • mană, atestind existenţa
depăşiri care o situează în primele rînduri ale marii O parte din forţele unităţii pentru a păstra umiditatea în unor relaţii stiinse intre
întreceri. Dalele referitoare la mersul realizării pre­ sînt mobilizate zilnic la execu­ sol şi a diminua influenta ne­ daci şi romani.
vederilor planului de stat $î angajamenlelor pe pri­ tarea lucrărilor în legumicultu­ favorabilă a buruienilor asu­
mele 4 luni centralizate Ia Direcţia judeţeană de sta­ ra. O dată cu plantarea verzei pra recoltei. Nu trebuie uitat
tistică oferă un bogat material de analiză, concluzii pe 2 hectare, s-au încheiat si nici un moment că orice tără­ A TREIA REZERVAŢIE
prcţi'oase pentru intensificarea şi perfecţionarea acti­ pregătirile pentru scoaterea in gănare la întreţinerea culturi­
vităţii în viilor. cîmp a răsadului de roşii. Tpt- lor se poate solda cu pierderi PENTRU ZIMBRI
O caracteristică importanta este aceea câ, în luna Noua oţelărie electrică de la Hunedoara se înalţă spre cotele finale. Oţelurile speciale irecuperabile de producţie, că
aprilie, numărul întreprinderilor care au depăşit lotl ce se vor produce aici incâ în acest an vor contribui la satisfacerea cerinţelor de metal ole odată s-a acordat grija cuvenită o praşilă aplicată la timp echi­
indicatorii de plan a cuprins aproape toate unită­ economiei. Foto : V. ONOIU întreţinerii legumelor (roşii şi valează cu efectul unei ploi In pădurea Cârbuna,
ţile economice. Deşi sarcinile de plan au sporit fală ardei iute) cultivate în solar. de lingă Mînâstirea Neam­
de lunile anterioare, îndeosebi la produsele de bază In afara preocupărilor de sezon bune. ţului, o fost amenajată o
pentru economie, sporurile de producţie au continuat rezervaţie pentru creşte­
/ să se „rotunjească". Reţin în mod deosebit atenţia - ------------------------------------------------- rea zimbrilor, fn scopul
depăşirile de 15.4 milioane kilowaţi-oră energic elec­ înnobilării faunei din pă­
trică. 18 000 tone cărbune, 14 000 tone fier in mmercul O informaţie, apărută in ducătorul unităţii şi secre­ rienţă cu colegii de muncă, In fabrică munca a conti­ durile Neamţului şi din
marfă, IR 370 (onc fontă, aproape 0 000 tone oţel şi i Pe toate şoselele, coloanele ziarului nostru la tarul organizaţiei dc partid vizităm apoi Clujul, Alba nuat cu aceleaşi mişcări iuţi zona montană a Ceahlău­
2150 tone laminate, precum şi 7 000 metri cubi dc sfirşilul lunii martie, con- se aflau la poarta fabricii. lulia... După cum vedeţi, şi calculate, cu acelaşi entu­ lui, Inspectoratul silvic
buşteni şi 2100 metri cubi de cherestea. I ‘ I semna, printre altele: „Prin Erau veseli, iar soarele pri- pornim veseli la drum. Re­ ziasm pe carc-l Iniilncşti la intenţionează sâ aducă
Volumul acestor sporuri dc producţie, obţinut în j locuri plăcute îndeplinirea înainte de ter­ măvăratic le lumina şi mai zultatele muncii ne bucură, orice oră, in orice schimb. aici şi alte animale, in
nrincipal pe scama creşterii productivităţii muncii cu men a sarcinilor trimestriale mult chipurile. cum e firesc. Oamenii s-au Cine ar spune că aceşti „bu­ special cervidee.
0.6 la sută pe ansamblul judeţului, a determinat rea­ de. plan, s-a asigurat realiza­ — Aşteptăm autocarul. străduit, s-au mobilizat, iar cătarim vestiţi in prepararea După Haţeg şi Braşov,
lizarea unei depăşiri a producţiei globale industriale | de recreere rea in cadrul judeţului Hu­ Plecăm înlr-o excursie prin efortul nu le-a fost zadar­ conservelor dc fructe, legu­ Cârbuna este cea de a
in valoare de 45,25 milioane lei. nedoara a unei producţii su­ ţară, pentru cinci zile — ne-a nic. Comuniştii, au fost şi (lc me şi carne au dus faima treia rezervaţie destinată
In mod corespunzător a crescut şi volumul produc­ plimentare dc peste 32 mili- mărturisit tehnicianul Tra- astă dată cei care au dat e- nuircii micuţei lor fabrici pe creşterii zimbrilor.
ţiei livrate Ie export, industria judeţului nostru asi- oanc de Ici la producţia glo­ ian Părău, secrctanil orga­ xempln, Dc fapt, ci se află meridianele lumii ? Etiche­
gurînd de la începutul anului $i pînă acum o livrare j Traseele turistice din ju- j bală, 30 milioane de lei la nizaţiei de partid. Am ales in posturile cheie, slnt maiş­ ta simplă, pe care scrie cursiv
efectivă suplimentară la export de 13.24 milioane Ici. j deţii) nostru oferă vizita- j producţia marfă vindutu şi sfirşitul lunii aprilie — e tri, maşinişti, conduc o fa ­ „Fabrica dc conserve Haţegu, a TRANSPLANTUL
Deosebit de important şi promiţător pentru evolu­ î (orilor locuri plăcute pen- j încasată..." perioada cea mai potrivită ză, o operaţie a procesului insoţit conservele preparate
ţia în continuare a activităţii Industriale este faptul Cu siguranţă că cititorii pentru noi. Mai tîrziu in­ aici, pînă dincolo de ocean,
£5 în perioada scursă din acest an s-a fărut simP!‘ ! fru recreere şl odihnă. Au j s-au gindit, dc îndată, la tehnologic. Aţi aflat realiză­ | UNEI CORNEE DE
mai din plin preocuparea comitetelor de diroclic î fost redeschise cabanele şi j contribuţia importantă pc in Australia şi Liban, în ţă­
** pentru perfecţionarea fabricaţiei şi desfacerii produ­ i bufetele dc pe arterele ru- j care au adus-o la aceste fru ­ A /V rile Europei Centrale şi ale j m a im u ţ a la o m
selor Ritmicitatea mai corespunzătoare în realizarea \ ticrc, aparţinîml cooperaţi- j moase realizări întreprinderi­ Orientului Apropiat...
sortimentelor planificate. îmbunătăţirea calitâ(iî n- SIMT MARI IN­ Dacă ar fi să cvidenţiczi
cestora şi respectarea obligaţiilor contractuale au in­ j ci de consuni. Unele dintre j le cu jXJndcre marc în eco­ pe aceşti oameni, ai spune la : Agenţia de presă An­
fluenţat favombit indicatorul producţie marfă vîn- ! ele — Poieniţa dc lingă • nomia judeţului : furnalele, fel ca Lucia Popa: „Ştiu ! tara relatează că un me-
dulă şi Sncasatâ care, pe ansamblul judeţului, prezintă • Orăştic. cabanele de la Sar- j oţelăriilc şi laminoarelc Hu­ eu ? Sînt toţi buni. Şi Ana : dic indonezian a reuşit sâ
apreciabila depăşire dc 81.57 milioane lei. : mizegetusa şi Zam — oferă j nedoarei, exploatările minie­ Cristian şi Irma RU şi Eva I realizeze transplantarea
Consemnăm din nou aceste succese, meritele incon­ re din bazinul carbonifer al TRE PRINDERILE Ijcconi şi Ghcorghe Nagy şi I unei cornee de Io o mai-
testabile ale tuturor colectivelor muncitoreşti din ju­ : turiştilor, pc lingă „specia- : Văii Jiului etc. Puţini ou Emil Lucliini şi... E mica fa­ j muţâ fa o fiinţă umană,
deţ. în afirmarea industriei hunedorene ca factor de ; litatca casei", şi găzduire in : fost, însă, acei care au tre­ brica noastră, dar arc oa­ j Operaţia a fost efectuată
bază în procesul de perfecţionare a economiei naţio­ • căsuţe rustice de cile dona : cut iu rîndul realizatorilor şi meni harnici. Cind vom ter­ i (a sfirşitul lunii trecute
nale. In acelaşi timp însă, socotim că este de cea mai ; paturi. j colectivul Fabricii dc conser­ mina modernizarea unităţii, : de medicul Sudiro de la
stringentă actualitate să atragem atenţia comitete­ ve din Haţeg. O întreprin­ MICI nădăjduim in rezultate şi i spitalul Tjitendo din Ban­
lor de direcţie, organizaţiilor de partid, tuturor facto­ dere mică, cu oameni stator­ mai frumoase. Am şi înce­ : dung. Intervenţia chirur-
rilor de răspundere din întreprinderi asupra comple­ nici în muncă şi harnici, put construcţia unui depozit i gicalâ a reuşit pe deplin,
xului de probleme ce le Impune perioada imediată. j „Ce profesiune care şi-a înscris numele ală­ pentru depozitarea fructelor i iar pacientul şi-a recâpâ-
Indicatorii de plan pe această lună prezintă în con­ turi de colectivele mari, cu cu sistem dc stivuire prin : tat vederea.
tinuare o pronunţată tendinţă de creştere în mai toa­ realizări suplimentare in va­ tram in campanie şi apoi, rile noastre din primul tri­ paletarc. Ni s-au alocat in
te întreprinderile, potrivit eu cerinţele de ansamblu j să-mi aleg?" loare dc aproape două m i­ pînă in decembrie, nu mai mestru şi din aceste două acest scop peste două mili­
ale economiei Aceasta ca şi necesitatea de a ridica lioane lei. Un succes meri­ putem pleca. Oamenii au decade. Aş mai adăuga şi al­ oane de lei. Mai tîrziu avem | TENIS |
neîntrerupt cotele realizărilor pe măsură ce nc apro­ toriu pentru a cărui înfăp­ muncit, s-au străduit, meri­ tele : La preţul de cost am şi alte proiecte pentru mo­
piem de marea sărbătoare a aniversării unui sfert de tuire s-a muncit cu dăruire, tă să se destindă puţin. Am realizat o economie supli­ dernizări\
veac de la eliberarea ţării, impun în toate întreprin­ Din iniţiativa conducerii ; cu entuziasmul atît de carac­ ales un itinerar plăcut. De mentară dc J59 000 lei, la : Finala probei de du- j
derile noastre măsuri deosebite pentru asigurarea con­ I Şcolii generale nr. 7 Hune- j teristic oamenilor noştri de fapt. care itinerar din tara beneficii, peste 11 000 lei, iar Şi fără modernizările de­
tinuităţii în îndeplinirea exemplară a sarcinilor. ' doara şi a organizaţiei i azi noastră nu c atrăgător ? despre calitate să vă spună spre care ni se vorbea, am în­ : blu bărbaţi din cadrul j
Continuitatea muncii cu rezultate superioare in do­ In ziua cind am vizitat în­ L-am preferat totuşi pe a­ tovarăşa Popa, că c in te­ ţeles că aici, la fabrica cea j turneului internaţional de i
meniile hotărîtoare ale producţiei se impune ca un ? U.T.C. din şcoală, a fost or- j treprinderea, se încheiase şi cesta... Şi, despăturind o har­ mă. mică din Haţeg, oamenii sînt i tenis de la Neapole a
imperativ la ordinea zilei atît în întreprinderile eu ce­ ; ganîzală in sala clubului j cea dc-a doua decadă din tă turistică a României, se­ Tehniciană Lucia Popa, în stare de fapte mari. Ca ■ fost cîştigotâ de pere- ■
le mai bune realizări, cît mai cu seamă în cele care j O.T. o întrunire destinată j luna aprilie. Rezultatul cal­ cretarul de partid continuă : locţiitoarea secretarului or­ să argumentam cele spuse, ■ cbea Ion Jiriac — Zeii- j
înregistrează incâ rămînen în urmă faţă de prevederi : elevilor absolvenţi aî clasei j culelor s-a aflat repede. Ves­ *De la Braşov trecem la ganizaţiei dc bază, se îm ­ mai adăugăm un singur fapt,
Si angajamente. Elementele dinamizatoare ale produc­ tea alerga din secţie în sec­ Tirgu Secuiesc, apoi prin bujora : „Intr-adevăr, n-am grăitor pentru ţoale succe­ j Lo Franulovicî. In finală, \
ţiei trebuie să fie rezervele de perfecţionare a activi­ i a VIH-a. cu tema: „Cc pro- • ţie, eomentîndu-sc cu satis­ trccătoarea Oituz. Poposim sele înscrise' in decursul lu­ • cuplul româno-iugoslav a i
tăţii în toate compartimentele. i feslune să-mi aleg ?'*. autit nici o reclamaţie. nici nilor trecute din acest an : | întrecut cu 5-7, 6-2, 10-10
La I.M. Barza, singura întreprindere din judeţ cu ; In faţa absolvenţilor au j facţie: „Aţi aflat? Am rea­ în oraşele Ghcorghe Ghcor- un refuz dc mărfuri. Fabri­ la Fabrica de conserve din
planul producţiei globale îndeplinit pe patru luni în j fost invitaţi profesori şi I lizat producţia globală şi ghiu-Dcj, Bacău, Piatra ca noastră a fost evidenţiată Haţeg oamenii nu au înre­ j (abandon) perechea îta- j
proporţie de 81.5 la sulă. comitetul de direcţie tre­ marfă in proporţie de 142 Neamţ — aici vizităm şi ml- pc minister..." gistrat nici o absenţă nemoti. i liană Mulligon-Pielrange- ■
buie să facă un urgent apel la autoritatea, competenţa I cadre tehnice din C.5.II., I la sută. Nici un refuz la ca­ năstirilc Văratec, Agapia, Larma veselă care a înso­ vată de la lucru. Aşadar, ! li. In semifinalele probei i
si sprijinul Ministerului Minelor pentru soluţionarea i care au vorbit celor pre- I litate, nici o reclamaţie*. Neamţului, trecem apoi la ţit autocarul, ce ducea in conştiinţa in muncă face par­ i de simplu masculin, Ion ;
problemelor care frînează buna desfăşurare a produc­ : zenţi despre importanţa bii- \ Un mănunchi din colecti­ Putna, Voroneţ... La întoar­ fără un mănunchi de oameni te din portretul moral al în­ : Tiriac a pierdut cu 1-6, i
ţiei şi. împreună eu organizaţia de partid să mobilize­ j nci orientări a fiecărui c- \ vul întreprinderii, vreo 30 cere nc oprim la fabrica de harnici, dintr-un colectiv tregului colectiv.
ze colectivul la reducerea decalajului dintre plan şi dc muncitori, tehnicieni, conserve din oraşul Dej, un­ la fel de harnic, s-a stins î 1-6, 7-5, 3-6 la Rodriguez j
realizări. : lev in alegerea viitoarei j funcţionari, in frunte cu con­ de facem un schimb dc expe­ repede. LUCIA LICIU ! (Chile).
i profesiuni, bazată pc neccsi- \
AL. VALERIU \ tăţile vieţii economice şi ! .i
sociale ale societăţii soda- j
{Continuo* <n oog. 0 2-a) liste. I
„VREM SĂ NE FACEM s-au început, au lucrat în ca­
oa­
drul lor peste 40 000 de
meni. Au fost plantaţi
12 000
pomi ornamentali, 10 000 ar­
buşti diferiţi. 35 000 trandafiri
ORAŞUL CÎT MAI FRUMOS'* în jur dc 300 000.
iar
pitici şi 3 000
urcători,
flori de primăvară vom planii
Cifrele impresionează. Fie
poartă valenţele priceperii şi
Cuvintele acestea ni lc-a lingă blocurile C.M., sau de ră o adevărată minunăţie dc ornamentaţie eu flori şt ar­ strădaniei gospodarilor Hune­
spus intr-o discuţie purtată pe sub „Corvinur au fost prime­ flori şi verdeaţă, toiul aran­ buşti decorativi, tocmai pentru doarei pentru a face oraşul
la începutul lunii martie, to­ nite, repuse în drepturile lot. jat eu mult gust şi fantezie. In a do personalitate impunătoa­ lor lot mai frumos Alături de
varăşul Viorel Râceanu, prim- Gardurile vil, şi sînt atilca ia faţa unităţilor comerciale, şi rei clădiri, cu frumosul ci stil ele stau. acţiunile dc amena­
Eleganta mobilă reali- vieepreşedinte al Comitetului Hunedoara, au fosi completate, jare a locurilor dc agrement
iată la I.I.L. Brad este executiv al Consiliului popular a celor meşteşugăreşti, pesie arhitectonic. de la lacul dc acumulare Cin-
opera colectivă o proiec­ tunse frumos, aranjate. Pomii iot multe flori, trandafiri, cu­ — Reuşita noastră în aceas­ ciş. Pădurea Chizid, Valea
tanţilor şi timplarilor. municipal Hunedoara. ornamentali se prezintă astăzi răţenie desâvîrşitâ. ordine. A tă vastă acţiune de înfrumuse­ Seacă şi altele.
Printre aceştia se numă­ Deşi timpul cr’a pc atunci toţi cu coroana frumos reteza­ început şi spoirea faţadelor, a ţare a oraşului — ne-n decla­
ră şi Petru Martin care, incâ neprielnic, pe străzi lu­ tă, la fel ca trandafirii dc pc gardurilor, cele vechi sint în­ rat tovarăşul Viorel Râccnnu ...In prezent oraşul este ca o
lucrînd la maşina de pre­ crările de întreţinere, de men­ aici. locuite. In faţa noului spital — sc explică prin accca că a oglindă. Dar o oglindă presăra­
sat furnir, şi-a ciştigal ţinere a curăţeniei, începuseră. „Vrem să ne facem oraşul cit un adevărat covor de verdea­ fost pregătită minuţios, din tă cu verdeaţă şl flori. Din vase
prestigiul meritat ol frun­ Fiecare lopată de noroi şi mur­ mai frumos'*. Cuvintele ne-au ţă. pe care coloritul florilor timp. din tonte punctele de enorme, pictate cu motive
taşilor în întrecerea so­ dărie era adunată în grămezi, revenit în minte zilele trecute seamănă a motive populare a­ vedere. A fost întocmit un populare zimbesc tot felul dc
cialistă. iar din urmă veneau alţi oa­ rînd.am colindat din nou stră­ ranjate dc o mină meşteră pc plan dc măsuri bine chibzuit, Dori. pe alei. în fata blocurilor
meni care incărcau maşini, tâ- zile Hunedoarei. Am trecut pc ţesătura imaculată a unui ver­ cu responsabilităţi pe oameni şi magazinelor, din nou flori.
sînd arterele oraşului curalc. magistrală spre stadionul „Cal­ de crud. Peste tot pc străzile şi cu termene pitteise El a Peste tot curăţenie, multa ver­
Apoi, pc măsură cc timpul s-a vinul", apoi în sus spre „Ciu­ Hunedoarei această primăvară fost dezbătut cu toţi factorii deaţă. pomi înmuguriţi vi
îndreptat şi acţiunile de mo­ perca*. Nc-am întors pe cea­ şi-a lăsat cu dărnicie urmele răspunzători, directori dc în­ Dori. multe flori. Cuvin-
dernizare. înfrumuseţare şi laltă parte, în jos spre spitalul binefăcătoare. Priceperea şi treprinderi. deputaţi, organiza­ lele tovarăşului Măreau.i
bună gospodărire au crescut nou, apoi prin vechiul oraş, hărnicia oamenilor a făcut din ţii dc masă şi obşteşti. Apoi se vede că au avut o puternică
IN PAGINA A ll-A : in intensitate. Ineepînd eu prin parcuri şl pe nici. Pe bu­ fiecare mică porţiune de pu- s-a trecut la aplicarea lui l»azâ dc adeverire în prai ti» ă.
parcurile şi terminlnd cu cca levardul 1848, trei oameni fă­ mînt, la un rolţ, lingă un ma­ concretă in practică, pc străzi O bază care se cheamă price­
I
mai miră zonă verde, toate au ceau ultima toaletă a unor gazin, un spaţiu de verdeaţă şi cartiere. Şi. mai este un pere, strădanie necontenită,
rO.'iSJBJILH POPULAItE, DEPUTAŢII cunoscut hărnicia şi pricepe­ trandafiri şi pomi ornamentali. şi flori. In centrul vechi, în aspect. Cetăţenii au răspuns cu gospodari. De a face oraşul
hărnicie şi
ambiţie de buni
rclc/alâ
Fiecare mlădiţă era
rea miinilor gospodarilor. Fie­
faţa clădirii unde îşi au sediul
entuziasm la chemările noas­
care porţiune a fost săpată, cu atenţie şi grijă pentru n comitetul municipal dc partid tre. Intr-o singură zi au parti­ mai frumos, de a fi în frunte 1
putea slobozi cît mai
mulţi
Şl PROPUNERILE CETĂŢENILOR greblată eu multă grijă. Parcul boboci. In faţa casei de cultu­ şi consiliul popular municipal cipat la acţiunile de înfrumu­ GH. I. NEGREA
din centrul vechi, ca şi cel de
au fost schimbate sistemele de
seţare peste C000, iar de eînd