Page 18 - Drumul_socialismului_1969_05

DRUMUL SOCIALISMULUI

In obiectiv:

CONSILIILE PO PULARE,

DEPUTAŢII SI

* *
PROPUNERILE CETĂŢENILOR termoelectrice Deva, cu
Centralei
Pe şantierul
fiecare zi ce trece obiec­
tivele capătă noi contu­
ruri.
Exemplul personal — Cu sau fără promisiuni con­ buie să explicăm alegătorilor Foto: V. ONOIU
realitatea. Personal
socotesc
crete, socotesc însă că fieca­
re deputat are datoria să a- că mandatul de deputat este
naîizeze cu atenţie cerinţele un legămînt social care In­
factor dinamizator . din circumscripţia electorală cumbă multe obligaţii. Cu atit
şi să intervină. Chiar în cazul
cînd solicitările depăşesc po­ mai mult promisiunile con­
sibilităţile de înfăptuire, tre- crete.
Impunătorul Combinat si­
al iniţiativei obşteşti derurgic de la Galaţi, a cărui convertizor, cu insuflare de o­
xigen, şi al doilea melanjor
Grijă fată pusă în 1961, se apropie, GIGANT AL SIDE­ de mare capacilate, împreună
piatră fundamentală a
fost
să
cu ,un nou grup capabil
cu
fiecare etapă, de valorile fi­ furnizeze II 000 mc de oxigen
împreună cu tovarăşul A- podărirea satelor noastre, a­ nale. Pe platoul Smîrdanului, pe oră. Laminorul de tablă
drlan Costa, preşedintele Co­ cest lucru se datoreşte faptu­ de cerinţele oamenilor neştiut pînâ acum de istorie, groasă se va extinde, sincro-
mitetului executiv a) Consi­ lui că deputaţii au răspuns s-au înălţat obiective care RURGIEI ROMÂNEŞTI nizindu-şi producţia cu creş­
liului popular din comuna Do- cu entuziasm chemării comi­ — Cetăţenii din comuna prin proporţii şi înzestrare terea debitului de oţel. Pe a ­
bra, am răsfoit tabelul cu pro­ tetului de partid şi consiliu­ început acţiunea de aliniere a tehnică rivalizează cu cele genda finalizărilor din acest
punerile cetăţenilor din aceas­ lui popular de a fi în fruntea noastră — arăta tovarăşul Tra- gardurilor la Băcia şi în alte mai moderne agregate side­ lui mai mare edificiu al. in­ rurgică de pe malul Dunării an sînt înscrise şi alte obiec­
tă localitate. In total sînt a­ acţiunilor obşteşti. ian Cristoi — preşedintele sate, s-au procurat materiale rurgice din lume. Dar, pentru dustriei siderurgice româneşti. nu şi-a spus încă ultimul cu- tive mari. De pildă, se lucrea­
proape 60 de propuneri care Exemplele oferite de inter­ Comitetului executiv al Con­ şi vor începe lucrările de a­ ca să se descopere sub aceas­ După premiera din 1966, vînt. Noi obiective, de mare ză din plin la construcţia a
necesită intervenţiile organe­ locutorul nostru sint elocven­ siliului popular al comunei menajare a unui drum la To- tă imagine a fost nevoie de o cînd a fost inaugurat lamino­ importanţă, vin să se alinie­ încă două laminoare de benzi,
lor comunale, dar la ora ac­ te. In cadrul acţiunilor orga­ Băcia — au o dorinţă legiti­ tia. De asemenea, cu sprijinul luptă acerbă cu milioanele de rul de tablă groasă, cel mai ze în acest an celor existente, prevăzute să-şi înceapă pro­
tuală majoritatea trebuie con- nizate pentru repararea şi mă : ca şalele în care trăiesc I R E H s-a reglementat şi s-a metri cubi de pâmînt excavat, mare obiectiv de producţie al completînd fluxul complex ducţia în anii 1970-1971.
liugate la timpul trecut pen­ modernizarea drumurilor, de­ si muncesc să capete tot mai extins iluminatul public. al căror volum întrece de 7 combinatului, care a produs nl metamorfozei metalului. Ce rezervă viitorul oraşului
tru că au fost deja rezolva­ putaţii Ioviţa Herei, Violina mult aspectul de localităţi or­ Pe linia îmbunătăţirii deser­ ori piramida lui Keops, cu pină acum peste un milion Comparativ cu perioada 1961 Galaţi, ca tinăr centru side­
te. Anul acesta, s-a introdus Soe, Ioan Olarii, Mircea Petru donate, bine puse la punct, virii populaţiei s-a redeschis sutele de mii de metri cubi de tone de laminate, in 1968 —1905, în actualul cincinal se rurgic ? Evoluţia sa viitoare
lumină electrică la unele şcoli Stăncioni, Ioan Munteanu Muţ cu dotări edilitar-gospodărcşti punctul alimentar din apropie­ de betoane, care au creat un s-au aliniat la startul produc­ va realiza pe şantierele com­ este legată de modificările in
şi cămine culturale din satele şi mulţi alţii, au muncit efec­ cît mai apropiate de cele clin rea staţiei CFR Simeria- fundament trainic numeroase­ ţiei, întregind fluxul tehnolo­ binatului un volum de inves­ direcţia creşterii producţiei de
Roşcani, Mihâieşti şi Pane, tiv pe şantierele obşteşti, ală­ oraş. Pentru aceasta nu-şi Triaj şi s-a amenajat un ate­ lor construcţii metalice şi uti­ gic, primul furnal de 1700 tiţii de trei ori şi jumătate
s-au reparat drumurile Dobra turi de alegătorii lor. In zilele precupeţesc iniţiativa şi con­ lier de cizmărie la Tîmpa. laje tehnologice amplasate mc, o oţelărie ultramodernă, mai mare. Peste 00 la sută metal, a dezvoltării combina­
tului. Astfel, într-o altă eta­
—- Stretea şi Roşcani — Pane programate pentru lucrări ob­ tribuţia efectivă la înfrumuse­ ★ aici. Mii de constructori, în ale cărei converlizoare elabo­ din aceste fonduri au şi fost pă, după 1970, lucrările pe a­
— Sâli.şte, continuă con­ şteşti, secretarul comitetului ţarea şi gospodărirea lor. Consiliile populare, deputaţii cepind cu Afteţ şi Secară, cei rează la fiecare 51 de minute materializate. Ritmul în care cest uriaş şantier au în vede­
strucţia noii şcoli din Mi- comunal de partid, preşedin­ Consiliul popular, investit poartă o mare răspundere pen­ care au „răsturnat" primele o şarjă, aglomeratorul de mi­ se construieşte în prezent este re capacităţi care, împreună
hăieşti, s-a parchetat şcoala tele şi secretarul consiliului de alegători cu marea răspun­ tru înfăptuirea la timp, cu mo­ cupe de pâmînt şi continuînd nereu şi magistrala de benzi, superior. In fiecare oră, aici, cu cele existente, vor produce
din Roşcani şi s-a declanşat popular au fost în mijlocul dere pentru conducerea trebu­ bilizarea tuturor posibilităţilor cu reputaţi oameni de ştiinţă, fabrica de oxigen, cu o primă prind contururi conci'ele in­ 5-6 milioane tone de otel a­
rilor comunei, a acordat şi a­ locale, a propunerilor făcute cercetători şi specialişti din capacitate de 11 000 mc pe vestiţii în valoare de circa
o largă acţiune pentru electri­ participanţilor, dovedind nu cordă o atenţie deosebită În­ nual. Atunci, combinatul gălă-
ficarea ultimelor 4 sate din numai răspunderea lor pen­ făptuirii cu prioritate a pro­ de cetăţeni Nu trebuie însă întreaga ţară, au pus umărul, oră şi laminorul de sleburî. 875 000 Ici. ţean va elabora circa 54 la
să se rezume numai la ceea
Anul 1969 va consemna pre­
comună care n-au lumină e- tru mandatul de deputat, dar punerilor cetăţenilor legate de ce s-a propus în campania e- cu însufleţire, la înălţarea ce- Dar puternica cetate side- zenţa pe acest mare platou si­ sută din întreaga producţie
lectricâ. In centrul comunei şi un meritoriu exemplu în mai buna gospodărire a locali­ Icctorală. Dialogul viu între derurgic a unor noi afluenţi de otel a ţării, confirm(ndu-şi
se execută lucrări de canali­ calitate de conducători ai or­ tăţilor şi dezvoltarea unităţi­ deputaţi şi cetăţeni continuă; ai oţelului Va intra în func­ denumirea de „Gigant al si­
lor de deservire şi prestaţii. spiritul de iniţiativă al mase­ ţiune al doilea furnal de 1 700 derurgiei româneşti".
zare şi amenajări de zone ganelor locale. Pe acelaşi plan
La propunerea cetăţenilor şi lor trebuie solicitat permanent mc şi cea de-a doua linie de
verzi. Există la Dobra şi alte se încadrează şi iniţiativa de­ cu contribuţia lor se continuă de către consiliile populare. Imperativul alimentare şi aglomerare a I. MECA
lucruri care nu se văd deo­ putatului P. Tomoae. Ca or­ lucrările de construire de tro­ minereului. La oţelărie va fi corespondentul judeţean
camdată în alte localităţi ru­ ganizator al acţiunii pentru tuare la Tîmpa şi Petreni, a C. IACOBESCU dat în funcţiune nl treilea al Agerpres
rale : coşuri pentru hîrlii în rezolvarea propunerii privind
centrul satului. Prezenta lor parchetarea şcolii din Roş- continuităţii
completează pozitiv .firma" canl, deputatul a fost .meş­ LA C.A.P. SINCRAI
gospodarilor. In realizările a­ terul" care a bătut parchetul,
mintite şi altele, caro s-au în­ iar alţi cetăţeni l-au ajutat în
scris pe agenda actuală de muncă. Asemenea fapte au o (Urmait din' pog.
lucru, se află munca deputa­ puternică influenţă în rîndul Dezvoltarea len
ţilor şi a alegătorilor. maselor de cetăţeni şi-i mobi­
din cadrul Centralei cărbunelui L-'euoşani — mine­
— Experienţa acumulată pî- lizează în munca obştească. le Lonea, Uncani şi Vulcan — care sînt lămase
nă acum — spunea tovarăşul Văzînd interesul şl elanul cu sub plan, iar IM. Ţebea nu a îndeplinit în
Adrian Costa, deputat în Con­ care muncesc deputaţii şi ce­ aprilie sarcinile la producţia marfă vindutâ şi a averii obşteşti
încasată. Consiliul de administraţie al centra­
siliul popular judeţean — ne-a tăţenii vîrslnici şi elevii din
lei a stabilit o serie de măsuri pentru redresarea rit­ * f
convins că un rol deosebii satul Pane Sălişte au ieşit şi micităţii la unităţile amintite, clar este necesară con­
pentru stimularea iniţiativei au ajutat după posibilităţi la secvenţa şi operativitatea în concretizarea lor. încetineşte
obşteşti şi rezolvarea cu suc­ executarea lucrărilor de re­ O menţiune specială se impune în legătură cu în­
treprinderea „Marmura" Simeria. Recent, un colectiv
ces a problemelor care inte­ parare a drumurilor. Ne-am al Comitetului judeţean de partid a analizat activi­ 9
resează locuitorii comunei îl oprit Ia aceste fapte, pentru tatea acestei unităţi evidenţiind existenţa a nume­
constituie exemplul personal a sublinia un aspect impor­ roase deficienţe în organizarea producţiei si a mun­ progresul unităţii
şi hărnicia deputaţilor. Dacă tant : în conducerea şi rezol­ cii, stabilind totodată un program de măsuri pentru
ca întreprinderea să se alinieze în cel mai scurt timp
în primăvara aceasta s-au ob­ varea treburilor obşteşti, ini­ în rîndurile de frunte ale întrecerii. Este, deci, cazul
ţinut rezultate bune pe linia ţiativa şi exemplul personal să se facă un pas hotărîtor spre depăşirea momentu­ Deşi în majoritatea coope­ culturile nefiind ferti’
înfăptuirii propunerilor şi gos­ e ca aerul pentru viaţă. lui dificil în care se află întreprinderea prin mobili­ rativelor agricole din judeţul sâmintale şi întreţii
zarea întregului colectiv, aplicarea măsurilor stabili­ nostru s-au făcut progrese re­ timp. In ultimii trei
te şi sprijinul efectiv al organelor de resort din mi­ marcabile pe linia creşterii cultura porumbului »~*u
nister. producţiei şi a averii obşteşti, registrat diferenţe intre media
Prom isiunea dată — reglat în mare măsură pulsul producţiei, au încă de cxisiă şi uncie unităţi cu o la hectar dc peste 800 kg boa­
întreprinderile forestiere, cnre în ultima lună şi-nu
recuperat restanţa de 2 318 metri cubi lemn pentru dezvoltare lentă, sub nivelul be, iar la cartofi în anul tre­
cut nu s-a recuperat nici mă­
condiţiilor si posibilităţilor do
celuloză si 6 458 metri cubi lemn de mină Starea op­ turc dispun. Intre acestea sc car sâmînţa folosită. Dar, in
datorie curată timă a timpului, forţa de muncă suficientă în parche­ silucn/â şi C.A.P. Sincrni, un­ condiţiile cind s-a neglijat
te şi completarea parcului de maşini, utilaje şi meca­
nisme forestiere pot determina diminuarea corespun­ de averea obştească la 100 fertilizarea terenului şi între­
hectare nu depăşeşte 100 000
ţinerea culturilor nu s-a făcut
zătoare a restanţelor.
do Ici In ultimii trei ani avu­ la nivelul cerinţelor, este şi fi­
Inginerul Ioan Dud a fost simplu, dar pentru autobuz Deşi în industria locală s-au făcut unele progrese, ţia cooperativei a înregistrat resc ca randamentul in pro­
ales deputat în Consiliul trebuie să reparăm mai întîi îndeosebi in ce priveşte producţia de mobilă, se men­ un spor total mai mic dc 70 000 ducţia vegetală să nu fie cel
popular al municipiului Deva. drumul. Tocmai la această lu­ ţin încă rămîneri în'urmâ la prefabricatele din beton, Ici, fapt cc a determinat ca aşteptat.
Circumscripţia sa electorală crare socotesc că s-a acţio­ blocuri de zidărie şi. ca atare, o caracteristică de an­ şi nivelul retribuţiei la ziua- .Serioase neajunsuri s-au ma­
cuprinde o parte din comuna nat bine Cu sprijinul direct samblu. indicatorii realizaţi sînt departe de a cores­ muncâ să sc menţină destul nifestat şi în organizarea ac­
Cîrjiţi, locuri care aspiră e ­ al comitetului municipal de punde posibilităţilor reale Această situaţie cere pe de scăzut. tivităţii la grădina de legume,
vident spre apropierea de ni­ partid şi al consiliului popu­ lingă intervenţia hotărîtoare a Direcţiei judeţene a Analiza cauzelor earc au in 1968 producţia medic nede-
velul oraşului. Alegătorii au lar municipal, am asigurat industriei locale, un plus de preocupare din partea influenţat o asemenea situa­ pâşind 3 000 kg la hectar.
solicitat ajutor pentru rezol­ materiale şi mijloace de trans­ comiteteloi de direcţie, mai ales in unităţile de la ţie scoate în evidenţă că nu O contribuţie mai substan­
varea cîtorva probleme de in­ port. iar cetăţenii au executat Hunedoara, Brad şi Orâştie. ţială la sporirea veniturilor
teres comun, iar deputatul lucrările necesare pentru re­ Complexitatea sarcinilor economice din această lu­ alit factorii dc ordin obiec­ unităţii putea şi trebuia sâ o
le-a promis acest sprijin Zi­ pararea drumului. La I mar­ nă, necesitatea desfăşurării in ritm continuu, susţinut tiv,cît mai ales cei subiectivi aducă sectorul creşterii ani­
lele trecute Ioan Dud ne-a tie, autobuzul cerut a început a activităţii productive impun tuturor colectivelor să constituie principala fdnâ în malelor. Consiliul de condu­
declarat : să circule pină la Cîrjiţi. A­ acţioneze cu hotârire pentru consolidarea şi dezvolta­ calea progresului unităţii. Os­ cere al C.A.P nu s-a preocu­
— Am avut cîteva probleme cum organizăm altă acţiune rea succeselor înregistrate in primele 4 luni. Zilele ne- cilaţiile mari ale recoltelor de pat însă cu întreaga răspun­
dificile de rezolvat. Oamenii similară ca să prelungim tra­ Jucuâtoare de la începutul lunii mai nu trebuie in­ In un nn la altul nu se pot dere dc valorificarea posibili­
au cerut să se introducă un seul autobuzului pină la terpretate ca o întrerupere a ritmului intens de mun­ pune numai pe seama condiţi­ tăţilor existente în această pri­
Ghergheş. înainte de a fi ales, că, ci ca un binemeritat şi util moment de răgaz şi de ilor climatice. Deficienţele c-
autobuz pe ruta Deva — Cîr­ eu am promis alegătorilor să-i O porte din animalele membrilor cooperativei agricole regenerare a forţelor în vederea continuării la nivel vinţă. Neasigurarea unor can­
jiţi, să deschidem un maga­ din Simeria îşi iau „micul dejun'’. superior a întregii activităţi. xistcnle în organizarea muncii tităţi suficiente de furaje a
zin la Ghergheş şi altele. Cu sprijin, ca să rezolve anumite au avut un cuvînt greu de influenţat negativ atît realiza­
magazinul s-a rezolvat mai probleme eare-i interesează. spus în diminuarea producţiei, rea efectivelor, a producţiilor,
— — cit şi a veniturilor planificate.
Astfel, cerinţa de a asigura ri­
dicarea rentabilităţii fermelor
chiar pe Dealul Cetăţii.
Din
de animale a rămas departe
timp. Complexul cercetat se
URME STRĂVECHI conţinutul lor reiese cu deo­ compunea din locuinţe de su­ de a se înfăptui. In anul tre­
sebită claritate existenţa u­
prafaţă, construite din chir­
cut. deşi pentru realizarea e­
de
nei temeinice
activităţi
prelucrare a bronzului şi in­ pici, care în interior aveau fectivului prevăzut s-au cum­
vetre de foc. Vasele descope­
părat 158 de oi, s-au pierdut
tense legături cu zonele cul­ rite. de o gamă variată de prin mortalităţi 259.
turale limitrofe. forme şi ornamente proprii Dar nu numai ferma de
ÎN V A T R A ORAŞULUI ectelor de bronz descoperite primei epoci a fierului, asigu­ ovine este „punctul slab". Pro­
Numărul şi varietatea obi­
ră certitudinea încadrării sale
centul de mortalităţi este des­
cronologice între anii 1200—
Ia Deva schiţează în general
cadrul economic şi social al 800 î e n. Cantităţile mari de tul dc ridicat şi la bovine, în
timp ce natalitatea se menţine
vremii. Topoarele cu corpul oase de vită, ieşite la iveală la un nivel destul de scăzut.
alungit, cu o extremitate ter­ în preajma locuinţelor, deno­ De asemenea, producţia de lap­
minată In disc şi pinten, vor­
(Urmare din nr. 4451) besc, alături de un fragment tă că pe lingă agricultură, a te marfă pe cap de vacă nu
din
cărei practicare rezultă
depăşeşte în medie 300—350 I
de sabie de tip micenian, de săpăligile de os şi din coarne anual. Cunoscînd aceste aspec­
o perioadă de dese confrun­ de cerb prezente pe toată aria te este uşor de înţeles de ce
tări armate întertribale. Sece- cercetată, se îndeletniceau şi
Marile transformări petre­ şase secole (1B00—1200 îen.), jos de lumea mîceniană, con­ tehnice create de societatea e­ rile cu lamă lată, cît şi to­ cu creşterea animalelor. A­ în fiecare din ultimii 4 ani ve­
cute în sinul societăţii neoli­ in care nota specifică e con­ siderată ca cea mai avansată pocii bronzului. poarele de diferite mărimi, u­ ceastă aşezare din prima epo­ niturile realizate din zooteh­
tice, ce se conturau la finele ferită de utilizarea uneltelor civilizaţie a epocii bronzului. Folosirea fierului, metal ca­ nelte ce sint cantitativ predo­ că a fierului, prin aspectul ei nie au fost mai mici cu cite
epocii pietrei, amplificate de de bronz, a dat la iveală pe Ceea ce este caracteristic re a accelerat într-un ritm minante, ilustrează locul de şi prin ocupaţiile locuitorilor 40 000—70 000 lei faţă de cele
descoperirea si răspîndirea teritoriul Devei cea mai mare pentru cultura Wietenberg. rapid, fără precedent, evoluţia seamă pe care îl joacă agri­ săi. constituie un moment din planificate. Din această cauză
metalelor, pot fi urmărite în cantitate de materiale, ce vă­ fapt care reiese şi din mate­ sub toate aspectele a societă­ cultura în viaţa economică a marele proces al formării u­ unitatea a fost nevoită sâ a­
deplina lor evoluţie prin ves­ desc o intensă populare a a­ rialele descoperite la Deva. ţii omeneşti, nu s-a realizat timpului. Chiar şi fenomenul nor localităţi stabile, de dura­ peleze deseori la credite a
tigiile arheologice de pe Dea­ cestor locuri. sînt legăturile ei intense cu brusc. Tranziţia de la cultu­ diferenţierii în funcţie de bu­ tă mai lungă, anticipînd aşe­ căror rambursare n-a consti­
lul Cetăţii şi din preajma sa. Săpăturile sistematice în­ culturile din regiunile limi­ rile bronzului tracic către cul­ nurile materiale pe care Ie po­ zările temeinic constituite ale tuit o problemă de prim ordin
Perioada relativ scurtă în ca­ treprinse pe Dealul Cetăţii şi trofe, sau chiar cu ţinuturi turile bazate pe metalurgia sedă membrii societăţii genti- strămoşilor daci. pentru factorii răspunzători.
re omul cunoştea doar un diversele lucrări edilitare, a mai îndepărtate In cadrul ce­ fierului s-a efectuat pe etape, lice, e reflectat de obiectele Şirul de mărturii arheologi­ Că la C A P. Sîncrai nu s-au
singur metal — arama — e căror amploare este în conti­ ramicii specifice acestei cul­ dar fără nici o întrerupere a descoperite !n depozitele de ce descoperite pe teritoriu! întreprins acţiuni eficiente şi
confirmată la Deva prin des­ nuă creştere, au scos la lumi­ turi se disting vase de tipuri evoluţiei locale anterioare. la Deva. In grupa obiec­ municipiului Deva, asemenea holârite pentru întărirea pro­
coperirea unor bucăţi brute nă, în patru puncte diferite intîlnite frecvent în culturile Producerea şi prelucrarea telor descoperite aici exis­ unei coloane infinite, relevă prietăţii obşteşti — principala
de cupru, ce urmau să fie ale Devei, urme ale unor aşe­ Periam — Pecica si Otomani, bronzului, pe la anul 1200 tă piese de podoabă constind pe acest pâmînt o veche şi cale de sporire a valorii zilci-
transformate in obiecte, şi a zări din epoca bronzului, a- al căror areal este Banatul si îe n., cînd începe să se răs- din brăţări ornamentate, co­ neîntreruptă activitate ome­ muneâ — o dovedeşte şi sla­
grupului do bare-coliere, con­ .părtinind culturii Wietenberg. ţara celor trei Cnşuri. Purtă­ pîndeăscă fierul, se găsea în lane. ace de păr, fibule — nească. De la rudimentarele ba .participare a cooperatori­
fecţionate tot din aramă. Bn- .Â$a, de plidă, pe străzile Mr torii culturii Wietenberg. prin deplin avînt. Atelierele ce toate dovedind tendinţele de unelte din piatră cioplită, pî­ lor Ia executarea lucrărilor în
rele-coliere. prin dimensiu­ Eminescu, Progresului şi Ho- conţinutul excepţional de bo­ confecţionau unelte, arme. va­ a ieşi din comun a unor per­ nâ în pragul întemeierii statu­ sectoarele dc producţie ale u­
nile lor apreciabile, nu par să ria, din săpăturile făcute, s-au gat şi totodată original al rea­ se şi podoabe de bronz rea­ soane, prin etalarea bogăţii­ lui liber al dacilor, vestigiile nităţii.
fi fost obiecte de podoabă, ci cules vase din lut ars cît şi lizărilor lor, au formal unul lizau apreciabile cantităţi de lor trecutului dovedesc, cu priso­ Dezvoltarea proprietăţii ob­
mai degrabă erau folosite în ~obiecte de podoabă din bronz, din cele mai de seamă şi de produse, care în săpăturile ar­ sinţă şi fără posibilitate de şteşti, prin stabilirea şi înfăp­
schimbul de mărfuri, ele a- constind din brăţări şi ace de lungă durată fonduri şi moş­ heologice ies la iveală de cele Asemenea celorlalte perioa­ tăgadă, că viaţa socială, me­ tuirea unor măsuri concrete
vîncl valoare ca metal, care păr Ornamentaţia pereţilor teniri pentru prima epocă a mai multe ori în grupuri ce de pe care le-n parcurs so­ reu amplificată de realizările menite să asigure creşterea
putea fi prelucrat. Aceste •de vase. realizată prin incizie fierului. Ei făceau parte inte­ numără zeci şi chiar sute de cietatea locală, prima epocă minţii omeneşti, s-a perpetuat
vestigii nu numai că dove­ în pasta nearsă, compusă din grantă din marele grup al obiecte a căror greutate tota­ a fierului (Hallstntl) e ilustra- din generaţie în generaţie, continuă a producţiei agricole
desc prezenţa omului, dar ad­ benzi de motive geometrice, proto-tracilor. din care s-au lă nu este deloc neglijabilă. lâ la Deva printr-o aşezare trnnsmiţînd urmaşilor mesa­ şi. pc această bază. sâ sporeas­
mit ipoteza existenţei unei ac­ grupuri de linii curbe, dim­ cristalizat în epoca fierului Intensiva producere a unel­ omeneasca. Staţiunea hallsta- jul străbunilor. că veniturile unităţii reprezin­
tivităţi specializate în extra­ preună cu formele pretenţioa­ telor de bronz ne-o remarcă liană, situată în apropierea tă o condiţie esenţială pentru
gerea şi prelucrarea aramei şi se ale recipientelor denotă un daco-geţii. care voi prelua şi. şi cele două depozite cu ase­ aeroportului, s-a dovedit a fi Prof. LIVIU MARGHITAN Topor cu disc desco­ progresul cooperativei şi ridi­
poale chiar a bronzului. nivel de cunoştinţe tehnice şi desigur, vor amplifica nume­ menea piese, nflale la Deva. o aşezare întinsă, atît ca su­ Muzeul judeţean Deva perit pe dealul Cetăţii. carea nivelului retribuirii co­
operatorilor.
prafaţă cît şi ca durată în
Intervalul de timp de circa îndemînare cu nimic mai pre­ roase elemente culturale şi unul dintre ele fiind găsit
rr N. TIRCOB