Page 19 - Drumul_socialismului_1969_05

DRUMUL SOCIALISMULUI

Cucerirea independentei na­ dicârilor sale legitime, s-a o­ vîrste şi profesii s-au înrolat armata rusă în sud spre A-
ţionale, în anul 1877. de In a rientat spre o alianţă cu Ru­ ca voluntari în armată. drianopol, grăbind sfîrşitul
cărei împlinire sârbă lori m 9‘2 sia. încheiată la 4 aprilie Independenţa naţională a războiului. Un drum care
de ani, eveniment de seamă 1877, convenţia româno-rusă constituit o cauză a întregu­ Prin participarea sa activă
în istoria patriei, este rezulta­ permitea armatei ruse libera lui popor român nu numai
tul unui îndelungat proces is­ trecere peste teritoriul Româ­ din vechea Românie, ci şi la război, prin sacrilieiile u- 8 a costat mili­
toric, o cerinţă logică a între­ niei. stabilind în acelaşi timp din provinciile româneşti a­ mane şi materiale, România fi
gii dezvoltări a poporului ro­ o colaborare îndreptată con­ flate sub dominaţii străine. şi-a cîşligat dreptul la înde- I
pendenţa de stat. Cucerirea Q
mân, încununarea a sute de tra Porţii. Ca represalii, tur­ Războiul a scos în evidentă independenţei de stat a Romă- |
ani de lupte eroice pentru cii au bombardat oraşele ro­ conştiinţa unităţii naţionale, n iei, consemnată în tratate- 1 oane e lăsat
dezrobirea naţională. mâneşti şi au încercat să facă solidaritatea şi aspiraţiile co­ le de pace de la San-Stefano |j
Lupta şi năzuinţa spre ne- incursiuni de pradă în nordul mune ale tuturor românilor. Si Berlin, n-a fost obţinută U
atîrnare au caracterizat de-a Dunării. In aceste condiţii o­ In acest sens, „Gazeta Tran­ prin bunăvoinţa puterilor eu- fi in paragină
lungul veacurilor istoria po­ pinia publică, presa, armata silvaniei". care apărea la ropene; ea este rezultatul lup- [
porului român, iar afirmarea s-au ridicat cu vehemenţă ce- Braşov, scria la 2 iunie 1877 : tei pline de sacrificii a în- H
fiinţei de sine stătătoare a rînd proclamarea imediată a „Cauza ostaşului român e o tregului nostru popor, care a- C Cu doi ani in urmă a /ost
statelor feudale româneşti a ­ independenţei şi începerea cauză generală română, vic­ tît pe front cît şi în spatele | construit drumul forestier
pare în perspectiva vremii ca războiului contra Turciei: Co­ toria lui e a întregii naţiuni, frontului a manifestat un e- I Jicţ — Lotru în lungime de
trăsătura lor fundamentală. roism legendar. Pe cîmpurile I 21 km ce străbate locuri dc
Năzuinţa spre libertate şi in­ de luptă, ostaşii români, în- [ o rară frumuseţe. Prin darea
dependenţă a însufleţit pe flăţiţi cu soldaţii ruşi şi vo- | lui tn folosinţă se. asigura pu­
oştenii Iul Ştefan cel Mare si luntarii bulgari, s-au acope­ nerea in valoare a bogăţiei
Mihai Viteazul, pe pandurii FILE DIN rit cu glorie nepieritoare. Vii ! pădurilor din masivul Parimj
Iul Tudor Vladimirescu şi pe se păstrează în amintirea po- I . şi accesul, din Petroşani, la ca­
revoluţionarii de la 1848. porului actele de vitejie să- banele turistice Obîrşia Lotru­
După înfrîngerea revoluţiei vîrşite de ostaşii români din lui şi Oaşa, creindu-se o legă­
de la 1848, Nicolae Bâlcescu rînriul cărora se desprind eroi tură lesnicioasă între judeţul
sublinia c3 ,,ne mai rămîne sii ca ofiţerii George Şonţu, Hunedoara şi judeţele inve-
facem alte două revoluţii" si EPOPEEA Constantin Ene, Valter Mără- cinate.
anume „o revoluţie de unitate cineanu, ostaşii Grigore loan, S-a inlîmplat ca, la scurt
naţională şi, mai tîrziu, de in­ Constantin Ţurcanu şi mulţi timp după predarea drumului
dependenţă naţională, pentru alţii, care, cu preţul vieţii lor, către beneficiar, fîntreprinde­
a face să reintre în felul a­ au contribuit la cucerirea li­ rea forestieră Petroşani) să-l
cesta naţiunea în plenitudi­ bertăţii patriei. străbatem de ta un capăt la
nea drepturilor sale natura­ INDEPENDENTEI Cucerirea independenţei na­ altul, N-am avut decit cuvin-
le", sesizînd esenţa cerinţelor ţionale a constituit un eveni­
obiective ale evoluţiei socie­ ment de mare însemnătate tc dc laudă la adresa construc­
tăţii româneşti pentru o în­ pentru dezvoltarea României torului (I.C.F. Deva) pentru
calitatea lucrurilor executate,
treagă epocă. moderne. Prin independenţă, pentru condiţiile de transport
Unirea Principatelor, din România a cîştigat egalitatea ce ne erau oferite.
1859 şi constituirea pe aceas­ juridică cu celelalte state, a U
tă cale a statului naţional ro­ respunzător voinţei poporului, fie aceea risipită în orice devenit un stat suveran ce 1 In aceste zile am trecut din
mân, reformele cu caracter e­ la 9 mai 1877, în timp ce clă­ parte a lumii". a putut dezvolta o politică n nou pe aceste meleaguri. Spre
conomic, politic şi social în­ direa Parlamentului era în­ Puternicele sentimente pa­ externă proprie. Deşi efectele | surprinderea noastră imaginea
făptuite în timpul domniei lui conjurată de mii de oameni, triotice ale populaţiei din pozitive ale cuceririi inde- 3 de acum a drumului nu mai
Al. I. Cuza au creat condiţii care manifestau cu entuziasm Transilvania si Bucovina, pendenţei nu au putut fi re- | seamănă nici pe departe cu
prielnice dezvoltării mai ra­ pentru proclamarea indepen­ conştiinţa unităţii naţionale simţite din plin de către po- H Cetatea Devei, văzută din chioşcul aflat în parcul oraşului. Foto ; V. ONOIU cea de acum doi ani. Peste
porul român, datorită clase- j
pide a societăţii. Cu tot pro­ denţei — Adunarea deputaţilor au determinat înfiinţarea a lor dominante care au frînat U tot nu intilneşli decit gropi şi
gresul economic ce avea loc, .ia act că ruperea legăturilor numeroase comitete la Bra­ hirtoapc, şanţuri adinei să­
dezvoltarea Romi.niei era se­ noastre cu Poarta şi indepen­ şov. Sibiu. Alba lulia, Timi­ procesul de democratizare şi I pate de ape. Un şofer muca­
rios frînată de menţinerea denţa absolută a României au şoara, Cluj, Orâştie. Deva. a marilor puteri care. pe plan j lit spunea că „pc un astfel,
rămăşiţelor feudale şi în mod primit consacrarea lor oficia­ care în pofida persecuţiilor politic şi economic, au Inter- l O întîmplare tragică, pe­ de drum maşina se răstoarnă
deosebit de dependenţa ţârii lă". Vestea proclamării inde­ din partea autorităţilor au- venit deseori în treburile in- j trecută în oraşul Sighetul Feriţi-vâ copiii de şi cind stă pe loc", Explica­
faţă de Poarta otomană. In a- pendenţei a fost primită cu o stro-ungare, au iniţiat o largă terne file ţării, independenta | Marmaţiei, a făcut în scurtă ţia neaşteptatei metamorfoze
ceastâ situaţie, scuturarea ju­ însufleţire de nedescris. Nu­ campanie pentru strîngerea a asigurat noi posibilităţi de I vreme înconjurul ţării. Soţii am aflat-o de îndată. In toam­
gului otoman era o necesitate meroşi meşteşugari, muncitori, de mijloace financiare şi ma­ dezvoltare a economiei romă- Grigoriu, din strada Gheor- na trecută, fiind declarat
obiectivă, impusă de mersul studenţi, mici negustori au teriale (îmbrăcăminte, medi­ neşti ?i mai ales a creat posî- ghe Şincai, nr. 78, au ple­ pericolul focului drum naţional, acesta a fost
istoric, o condiţie esenţială a manifestat pînă seara tîrziu camente, pansamente, alimen­ bilitaţi de protejare a indus­ cat în oraş, lăsînd încuiaţi predat Secţiei de drumuri şi
dezvoltării economice şi poli­ pe străzile Capitalei, purtînd te ete.) destinate armatei ro­ triei naţionale. în casă pe c$i trei copii ai poduri Deva, aparţinătoare
tice a ţării. drapele şi cîntînd „Deştenp- mâne. Numeroşi tineri din Cucerirea independenţei de lor, de 4, 3 şi, respectiv 2 . cate, uneori colaborarea din­ Direcţiei regionale de drumuri
tâ-te române". Manifestaţii a­
Lupta poporului român pen­ semănătoare de bucurie au Transilvania şi ,Bucovina şi-au stat a creat poporului român ani. După cîteva ore se în­ capăt vieţii celor trei copii tre şcoală şl familie în a­ şi poduri Timişoara din ca­
ai lor.
tru independenţă naţională avut loc în toate oraşele şi sa­ părăsit ocupaţiile alergînd cu posibilitatea să-şi dezvolte în torc. Deschid uşa. In obraz ceastă direcţie este necon­ drul Ministerului Transportu­
s-a desfăşurat în strinsâ legă­ tele ţârii. Proclamarea inde­ însufleţire peste munţi, sub condiţii mai favorabile, atît îi lovesc flăcări şi fum îne- Am relatat această întîm­ cludentă. Dacă acasă mama rilor, care nu-i poartă nici o
tură cu mişcarea popoarelor pendenţei constituie însă nu­ drapelele României, pentru lupta de eliberare socială, cît căcios. Dumitru Grigoriu, plare pentru a atrage încă îl sfătuieşte pe copil să nu grijă, asistind nepăsătoare la
balcanice pentru eliberarea de mai o etapă în lupta pentru a-şi da obolul la lupta pentru şi lupta de întregire naţiona­ bărbat şi tată al celor trei o dată atenţia părinţilor a­ pună mîna pe chibrituri, să degradarea şi irosirea a mul­
sub dominaţia otomană. Răs­ obţinerea independenţei $i su­ cucerirea independenţei na­ lă prin unirea cu România a copii, fuge la pompieri, deşi supra rolului ce-1 au în edu­ nu umble cu foc, la şcoală te milioane de lei care an
coalele din Bosnia, Herţegovi- veranităţii depline a statului ţionale. teritoriilor aflate încă sub ştia că în flăcări se află co­ carea copiilor de a nu se i se cere să facă socoteli cu fost investite pentru construc­
na şl Bulgaria, împotriva asu­ român. Era necesar ca acest In vara anului 1877 armata stăpînire străină, eveniment piii săi, pe care intervenţia juca cu focul, în apărarea beţe de chibrituri, sau cînd ţia lui.
pririi şi jafului turcesc, râz- - act> să fie întărit prin lupte română a trecut Dunărea, ce s-a realizat patru decenii sa urgentă îi mai putea sal­ vieţii copiilor lor. la şcoală i se vorbeşte de­ In acelaşi timp l.F. Petro­
boiul declarat Turciei de că­ eroice şi jertfe de sînge, inrt- cooperînd cu armata rusă în mai tîrziu, la 1 decembrie va. Mama disperată, zbiară, Recent, în judeţul nostru, spre pericolul focului, acasă
tre Serbia si Muntenegru au punînd în acest fel recunoaş­ cadrul unor mari bătălii. Nă­ 191B. alarmează vecinii. Un vecin la Ruşor, lui Nicolae Vitan mama îi acordă „încrede­ şani, pentru care a fost de
primit un sprijin entuziast terea e! de către marile pu­ zuinţa spre libertate şi inde­ Paginile de luptă pentru , încearcă să intre în casă, să i-a ars grajdul, tot datorită rea" de a aprinde aragazul, altfel amenajat, este pusă in
din partea poporului român, pendenţă a insuflat hotărîre neatîrnare ale poporului ro- i scoată copilaşii, dar flăcările faptului că a lăsat copilul lampa, a le stinge etc. Şi, imposibilitatea de a-l utiliza
» a se elibera el în- teri europene. în lupta dorobanţilor şi călă­ mân şi-au găsit deplina încu- . şl fumul ii taie curajul. So­ să se joace cu chibriturile. mai devreme sau mai tîrziu, în bune condiţiuni. Din cau­
sub jugul otorrian Pregătirile efectuate în ve­ raşilor, determinîndu-i să în­ nunare în zilele insurecţiei sesc pompierii. Rînd perind De altfel, din neglijenţa u­ întîmplările neprevăzute, ig­ za dificultăţilor de transport
ilar. derea începerii acţiunilor mi­ scrie pagini de glorie nepie­ armate din august 1944, care din casă sînt scoşi cel trei nor părinţi care îşi lasă co­ norate, dar cu sfîrşit tragic nu au putut fi aduse in de­
litare au constituit un nou copii morţi. Toţi trei. piii nesupravegheaţl, cu fo­ pozitele centrale mai bine de
independenţei a con- prilej de afirmare a patrio­ ritoare în luptele din sudul au marcat începutul unei ere de cele mai multe ori, au 2 000 mc dc buşteni care se
asemenea unui focar, tismului înflăcărat al poporu­ Dunării. Deosebit de înverşu­ noi în istorie, deschizînd drum Acest moment dramatic cul aprins in *)be, sau. cu loc.
e poporului, a inspi- lui român. Armata română a nate şi riguroa.se au fost lup­ l-au trăit cu toată durerea aragazele şi lămpile de gătit Cu cîtâ dragoste îşi pri­ aflu fasonaţi in parchetele
ilăuzit gîndirea şi ac- putut fi pusă pe picior de tele purtate pentru cucerirea larg făuririi unei Românii su­ lui toţi cei prezenţi. Tatăl aprinse, au izbucnit mai veşte fiecare părinte copi­ Jieţ şi Cibanu. Aceleaşi greu­
personalităţilor sale război într-un timp scurt da­ fortificaţiilor întărite Grivifa. verane şi independente, a refuză să pună mina acum multe incendii, care au pro­ lul? Cîtc sacrificii nu face tăţi le Intîmpină şi întreprin­
eminente, a celor mal largi torită contribuţiei largi a a Plevnei. a centrului fortifi­ României socialiste, care asl- pe copiii săi morţi, aşa cum dus mari pagube materiale, pentru a-l vedea mare, să­ derea forestieră Bre2oi din ju­
categorii sociale, afirmîndu-se maselor populare de In oraşe cat Rahova, de la Dunăre, a gură înflorirea naţiunii şi de­ a făcut-o şi atunci cind, au pus în pericol viaţa aces­ nătos, voinic Şi cu cită re­ deţul Argeş ale cărei cami­
ca o puternică forţă motrice şi sate. Pentru cumpărarea Smîrdanului şi Vidinului plina împlinire a năzuinţelor poate. îi mai putea salva. tor copii, peziciune fac unii părinţi să oane încărcate cu lemn trec
a mersului înainte. Victoriile repurtate în sudul Oamenii de faţă au judecat Un rol deosebit de impor­ se năruie toate acestea ! De zilnic spre gara Vulcan. Sec­
armamentului şi echipamen­ Dunării şi în mod deosebit seculare ale poporului nostru. cu toată asprimea pe cei dot tant în educarea copiilor ţia dc drumuri şi poduri De­
Conştientă de faptul că in­ tului necesar, în toate jude­ căderea Plevnei au uşurat părinţi care prin neglijenţa pentru a nu se juca cu focul aceea, ne simţim datori să
teresele Rusiei ţariste recla­ ţele au fost lansate liste de marea ofensivă întreprinsă de Prof. IOAN ANDRIJOIU lor condamnabilă, au pus îl are şi şcoala. Dar, din pă- atragem încă o dată atenţia va le lasă să se descurce cum
mau subminarea Imperiului subscripţie, au fost colectate tuturor părinţilor, tuturor pot. In curind insă, pe „dru­
otoman, România, după ce în- .. celor care. se ocupă de edu­ mul naţional" Jieţ — Lotru,
bunuri materiale pentru în­
cercase pe cale diplomatică, zestrarea spitalelor. Un mare caţia copiilor. Ocrotiţi-i si care oferă privelişti de o nea­
fără succes, obţinerea reven- număr de oameni de diferite supravegheaţi-i cu cea mai semuită frumuseţe, vor începe
să circule ţuriştii. Aceeaşi gri­
mare atenţie ! Aveţi o mare
Concurs de întreprinderea industrială de stat răspundere faţă de viaţa, să­ jă se va manifesta şi faţă de
ei ?
nătatea şi drumul lor spre
I, tocila a 21-a ; 9.30 Din succe­ împlinire ! AL. BALGRADEAN
sele m uzicii uşoare româneşti ; „Vidra" Orăştie
10.05 Recital M aria Cardaş : 10.30 coaiurâ şl I
Antena tineretului ; 10.55 ArU din
operele iu l Blzet ; 11.40 Scene eUn
operete ; 12.05 Avanpremiera co­
tidiana : 13.00 Melodii populare in ­ In ultimii ani. întreprinderea noastră s-a dezvoltat mult. Să luăm, de pildă, secţia
terpretate de Elena ChlricA şl | frizerie I de confecţii mănuşi, creată cu 3 ani in urmă. In anul 10C8 sc confecţionau aici 12 000
Grlgore Prican ; 13.10 Recital vo­ perechi mănuşi. In anul 1967 numărul lor a ajuns la 60 000. ca apoi să crească, în 19GB,
CINEMA cal Dan lordâchescu : 13.30 Un­ la 120 000, iar în 19G9 la 200 000 perechi mănuşi.
da ve9e)â (reluare) ; 14.00 Sftptă-
mina c u ltu rii cehoslovace : 14.30 In anul viitor, întreprinderea noastră şi-a planificat să confecţioneze, pe Ungă
Moment ş tiin ţific : 14,35 Muzică ; Recent în oraşul Devei s-a ; multe alle sortimente şi 400 000 perechi mănuşi.
DEVA ! NoApiea * făcut* nomru uşoară de Tltel Popovlcl şi Ton î desfăşurat al IX-teo concurs ;
« vtj# {cinematograful „PatrU") ; Stavflr : 15.30 M in ia tu ri distracti­ ! de coafură şi frizerie al coo- i Pentru a ne realiza ccca cc nc-am propus, avem nevoie dc PERSONAL PENTRU
Pâginii din ICuinerov („A ria") : ve : 15.40 RadiopublicitRte : 10.00 A FI CALIFICAT LA LOCUL DE MUNCA IN MESERIA DE CROITOR CONFECŢIO-
- IIUERIA : Vcra Cruz („Mureşul"): Piese corale de M arţian Negrea : î perativelor meşteşugăreşti din i NF.R BLĂNĂRIE ŞI MÂNUŞI CU DURATA CURSULUI DE CALIFICARE DE 6 LUNI.
HUNEDOARA : Bomba de la 1 n 51 16.15 Consultaţie Juridic* : 16.25 î judeţul Hunedoara. Au par- l DORITORII SE POT ADRESA ÎNTREPRINDERII NOASTRE CARE ARE SEDIUL
1 ,> (,,Con$truc(orn)u) ; Tandreţe şi U verturi, p o tpu riu ri şi fantezii de \ ticipat 16 coafeze şi 12 frî- ;
-•colarul Cens şl păpuşa („FlacA- estradă ; 17.00 Radiojurnal. Spori. 1N ORAŞTIE. STR. GHEORGHE LAZAR, NR. 20, TELEFON 109.
1 a“) ; Vremuri frumoase la Snes- Buletin meteorologic : 17.io Rap­ : i PRIMIM CERERILE IMEDIAT ŞI IN TOT CURSUL ANULUI 1969 DE LA PER­
»*rt („Sldcrurgisuil") ; CALAN : sozi al p la iu rilo r noastre : Ion i La terminarea întrecerii ! SOANE CU LIMITA DE VÎRSTA INTRE 18—30 DE ANI, DE PREFERINŢA BARBATI,
Viata in doi (►, 11 Iunie") ; TE­ Blă.ian : 17.30 Arte frumoase : IR 05 | juriul, format din cei mai ■ CU DOMICILIUL STABIL ÎN COMUNELE ŞI SAŢELE DIN JURUL ORAŞTIEI.
l FUC : Infringerca Iul Alexandru Camtl Petrcseu. — Ediţie radiofo­ j vechi şi pricepuţi meseriaşi, ;
r ei Marc („M inerul") ; GHELAH : nică. Lirica Iul Camil Pet.rescu. i o decis pe fruntaşii concursu- ; Informaţii suplimentare se dau la sediul întreprinderii, biroul personal.
Poemul celor două inimi („M ine­ lirică VlzionarA ; 18 25 De In un
, □)•') ; PETROŞANI : Paşa („1 No­ şlagăr Ia altul : 19 05 Lum inile I lui. !
iembrie") ; Acuzatul („Republica"); rampei : 19,30 Curs de limba ger- LA COAFURA locul I a j
1 UPENI t Moartoa dup* corllnA mnnA. Ciclul IT. lecţia a 30-a (re­ fost obţinut de Marta Josan j
• „Muncitoresc") : Marele şarpe luare) : 19.50 Noapte bună, copil :
(„Cultural") : LONEA : Regele sue­ 20,3n Ora specialistului. Prezent de la cooperativa „Moţul"
dez („Minerul") ; PAROŞEM . $1 v iito r In ştiinţa agricol* : 20.50 Brad, locul II de Ana Anghel j
A (va, Maria ! („Energia") ; PE- Cintcce .şl Jocuri : 21.10 Selecliunl de la Cooperativa „Solidari- j
TRILA : Fiul tul Tarzan („Mun- din operete : 21.30 Concert de es- tatea" Deva şi locul III de j
. horesc") ; VULCAN : Ap* rura- irfldA : 22,03 Noi înregistrări de
(„M uncitoresc"); u m - muzicii romAnenseA de camerd : Maria Haiec de Io coopera- j
. < v r . Taffv si vinAto- 22 45 Din melodiile festivalului PRODUCE :
, □) (,^7 Noiembrie") : ORAŞTIE : Internaţional de muz.ieA uşoarA tiva „Moţul" Brad, j T «
iKtim ul voievod („P atria "); Mica Braşov — 19G9 : 2.107 M elodii din LA FRIZERIE locul I a fost :
-ornant* de var* („Flacăra") : film e : 24.00—1.00 Partita de Dan ţesături de în, într-un sorti­
< ;E0 AGIU-BAI : Dă labn, priete­ Constnntlnescu : D ivertism entul obţinut de Rudolf Bone de Io j -
ne ; HAŢEG : Marele ^rp e Caut pentru orcheslrâ de coarde sl cooperativa „Prestarea" Hu- j ment variat, în diferite desene
„ nevastA („Popular") ; RRAl, ‘ douS elarincip Hr Dum itru Capo-
nolls Royco-ul galben („Steaua ianu ; Sim fomotia de Mircca Chl- nedoara, iar locul II de Lu- : şi nuanţe de culori.
roMo'’) ; GURABARZA : Verificat, rlac. dovic Bone de la aceeaşi ,
nu exîslA mine ^ ncr“ J ' ; Adresa : JNTEX" Păuleşti —
II,IA * AsiA sear* mft distrez cooperativă. Pe locul III s-a j
1 „Lumina"). clasat loan Lucaci de la j municipiul Ploieşti, judeţul Pra­
RADIO Cooperativa „Solidaritatea" ! rrV , hovo, telefon 14780, telex 243.
din Deva.
«TA. (
PROGRAMUL l : 6.03-9.3* M u­ BENIAMIN STOIC ;
rg 5i actualităţi ; 9 30 Matineu
->rar* 19-00 Ctntece de Sergiu
M rchisov ; 10.10 Curs de limba
crrm anâ. Ciclul 11. lecţia a 30-a ;
• 1 30 Cintece şl Jocuri p o pulare, 10.00 Limba francez*. Lecţia 37
ti 05 Muzică uşoară de Mişu la n ­ (reluare) ;
, si Emanuel Ionescu ; 11.45 Sia- 10.30 Limba englez*. Lecţia 56
. , m edicului. Prevenirea şl com­ (reluare) ;
iterea artrozelor profesionale , 11.00 Ce-ap dori s& revedeţi 7 Tea­ H VTR B Pm /VD W REA
: _ 00 Orchestra de muzică usoa- tru : „Nunta Inslngeratâ" de
i a Radlotelevlzlunil, d irija ta de Federico Garda Lorca ;
.-e Dinlcu ; 12.15 Cronica rm r.i- 12.30 Închiderea emisiunii de dlml-
,.»is • 12,30 In tlln lre cu melodia ncaţ* ;
t pulară şi interpretul preferat ; 17.30 Telex TV ;
10 Avanpremieră cotidian* , 17.35 Lumea copiUor prezint* :
-1 n Solişti şl orchestre de mu- „Năzdrăvăniile Iul PAcaIA" ;
:ă usoarâ : 14.10 Tnşlr-ie mflrga- 17,so Limba german*. Lecţia 54 ; M A R M U R A '
, >e (emisiune pentru copil) 1 IJ-J» 18,15 La porţile cunoaşterii. „Spre P E N T R U E X T R /X G E R E A . P R E LU C R A R E A S t M O N T A ­
l nccrtul zilei : 13.05 Form aţiile centrul pAmtntului". Emisiu­
r’hocnlx" sl I. Corvi — muzica ne pentru tineretul şcolar ; R E A M A R M U R E I Ş l P I E T R E I O E C O N S T R U I M !
1 oar* : 15 15 Studioul dc poezie 18,43 Tineri interpreţi «lc muzică
1 -luare) ; 15.35 Clntecul patriotic popular* romăncascA ;
1 1 creaţia com pozitorului Tneo- 19.00 Telejurnalul de sear* ; cu sediul în Simeria, str. Cuza Vodă nr. 24, livrează din stoc pe bază ANGAJEAZA DE URGENŢA
, r Bratu : 10,00 Radiojurnal. 10.30 Tribuna economic*. O flrm* de comenzi ferme, unităţilor socialiste şi cooperatiste, produse finite şi
fboc!. Buletin meteorologic : 16 30 de prestigiu : „Roraânoex-
\>itena tineretului : 16.55 Radio- port" ; semifabricate din marmura şi piatră :
• . blicltaie : 17.00 Melodii româ- 20.00 TelccinemAteca : „Undeva in — impiegaţi de mişcare ;
-■ 1 i lansate la posturile noastre Europa" ^ film maghiar ;
, radio : 17.30 M u îIcA uşoară: 21,45 Publicitate ; — marmură de Ruşchiţa, Alun, Moneasa, Căprioara, sub
t5 Radioslmpozlon, Unitatea 21,50 Dialog cu telespectatorii ; — manevranţi de vagoane ;
• Unică dintre partid sl popor: 22.10 Teleglob — emisiune de rA- formă de : streifuri, pliante, baghete şi calupuri — pentru par­
‘ 1 o‘> Muzică populară interpreta­ lătoril geografice. E cale
, de D um itru Constantin şl Rn- mediteraniene (11). Film ; doseli, pasaje de trecere pentru pietoni etc. — şefi de manevră ;
, Simion : 16,30 Gazeta radio ; 22.35 CArp şl autori ;
noi) o melodic pe adresa dum- 23.00 Telejurnalul de noapte ; — plăci finite din piatră de Bampotoc, travertin — pen­
avoastrA : 19.20 Sport: 19,3n Pe 23.10 închiderea emisiunii. — manevranţi pod rulant 5—10 tone
•ui Oltului, cu ctntec şi Joc: tru pardoseli, placaje, la pereţi şi stilpi etc.
I* 30 Canţonete interpretate de (macaragii) ;
t- n smian : 20.0S Teatru r'adlofo- Vremea — dale obişnuite cu mozaic granulat sortul 0—15 mm di­ — muncitori necalificaţi, avînd minimum
c serial. Tânase Scatiu de D"t-
it Zamfirescu. Seria a IlI-a. Pla­ mensiunile 25X25 cm, 30X30 cm şi 40X40 cm : culoarea fondu­ 18 ani împliniţi, care, după o anumită peri­
uri • 21.0' Ştiinţă, tehnică, fan-
’• zle : 21 30 Milnc. tn emisiunile PENTRU 24 ORE lui — conform reţetei de fabricaţie. oadă, se pot califica în meseriile de: strungari,
nzlralr r ?1 10 Pa.clnl din ope- Vreme câlduroas* cu ceru)
- : 22.00 Radiojurnal. Buletin srhlmbAtor. Vintul va sufln potri­ — dale ornamentale cu granule mari, sortul 15—35 mm frezori, lăcătuşi şi electricieni.
0(CoVn’r,5|r\ Sport ! 22.20 Mclo- vit cu Intensificări pin* la tare
I pnnulare de drogoste : 22.40 din sud-est. Minimele v o r fi cu­ şi în dimensiuni 30x30 cm sau 40X40 cm, cu fondul conform Cei interesaţi se vor prezenta pentru an­
•'(-■inen' nonţe : 22 45 Aclualilaiea prinse Intre 10 şl 13 grAde, Iar
muzicMă • 23.30 Muzică uşoară : maximele Intre 21 şl 24 grade. reţetei de fabricaţie. gajare cu toate actele necesare.
, (?—5_on Estrada nocturnă. PENTRU URMĂTOARELE
2 ZILE în limita posibilităţilor, la comenzile de placaje şi pardoseli, în­
PROGRAMUL II : 7.10 R itm uri Informaţii suplimentare se primesc la se­
! : fa n far:) : 7.37 M elodii inter­ Vremea devine Instabil* cu ce­ treprinderea execută şi montajul, prin specialiştii săi. Preţurile sint con­
pretate la acordeon ; 7.45 Viers, rul temporar noros. Vor cădea diul unităţii, telefon 3, interior 131 — servi­
n il şi strune : 8.10 Tot înainte ploi temporare şi averse locale form catalogului. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul între­
( «niisiunc pentru pionieri) : 8.25 de ploaie însoţite de descărcări ciul personal.
Miene din operctu ..Mama soa- electrice. Vintul va sufla potrivit prinderii.
rră “ de Georgc Ştcphăncscu : 9.10 din vest. Temperatura In uşoară
C jrs de limba germană. Ciclul scădere.
9