Page 2 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 2

c n n s iL     IL!    S O C IA L IS M U L U




      TRĂIASCĂ  1  MAI,  ZIUA  SOLIDARITĂŢII  INTERNAŢIONALE  A  CELOR  CE  MUNCESC





                                                                                                                                                                 Salt                                                   dea mia  —  zt  dc  popas   in
                                                                                                                                                                                                                          Unu  A lai.  Te  ştim  dintot
        ASCENDENTE                                                                                                                                                                                                      primăvara,  născută  din  aş
                                                                                                                                                                                                                        leptarca  luminii.  Vii  să  re­
                                                                                                                                                                 pe  verticală                                          pet i  biografii,  să  traversezi
                                                                                                                                                                                                                        virste  in  circuitul  vieţii  u-
                                                                                                                                                                                                                        manc,  iu  ne  regăsim  iar  in
        PE TREPTE                                                                                                                                                                                                       tine.  Legam  ziua  la  dc  ger
                                                                                                                                                                                                                        minaţic.  dc  fertilitate.
                                                                                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                                                                        împliniri.  Soarele  tău
                                                                                                                                                                                                                                              s  a
                                                                                                                                                                                                                        cuibării  iar  in  firul  ierbii,
                                                                                                                                                                                                                        in  floarea  de  cais,  in  creau
                                                                                                                                                                                                                        ga  dc  arminden  adusă  din
        DE  BELŞUG                                                                                                                                               începe  să  germineze  recolta  lui  '69.  îmbogăţită  cu   codrul  inveşminlat  in  tine­
                                                                                                                                                                                                                        reţe  şi  prinsă-n  poarta  ca­
                                                                                                                                                                  coordonata  mecanizării,  agricultura  judeţului  este
                                                                                                                                                                 prezentă  in  şirul  prefacerilor  contemporane.  Intr-o   sei.
                                                                                                                                                                 autentică  bătălie  cu  timpul,  peste  500  tractoare  şi   De  ciur/,  oare.  creanga  de
                                                                                                                                                                 tot  atîtea  semănători  mecanice  conferă  milenarului   arminden   poposeşte   ta
          An   c’e  an  înscriem   în   lariat,  în  10GB  a  crescut  la                                                                                        „ritual”  al  insăminţârîi   valenţele  modernizării,  cu   purfi ?  Odinioară,  ca  stătea
        cai ten  realizărilor  cifre   .şi   1  410  lei,  sporul  fiind  reali­                                                                                 „graţia  metalică"  a  cailor  putere.                 acolo  pină  in  miezul  verii,
        lapte  fără  precedent  în  is­  zat  pe  seama  aplicării  mă­                                                                                              —  Valoarea  mani  agriculturi  cooperatiste  consta   cind  aurul  spicului   cădea
        toria  poporului  nostru  Pe   surilor  de  majorare  a  sala­                                                                                           tocmai  în  folosirea  maşinilor  de  marc  randament   sub  tăişul  secerei,  ca  prima
        aceste  străvechi  plaiuri  ro­  riilor  şi  a  creşterii  produc­                                                                                       care  sporesc  rodnicia  muncii  cooperatorilor  —  ne  de­  piine  a  anului  să  fie  coaptă
        mâneşti  am  învăţat  să  pro­  tivităţii  muncii  in  industrie   Vedere  parţială  a  noului  obiectiv  minier  —  cariera  de  dolomitâ  Crăciuneasa,  care  a   clara  tovarăşul  Lucian  Tona,  preşedintele  C.A.P.  Ha­  pe  vatra  încinsă  dc  jărati­
        ducem  mai  multă  fontă,  o­  cu  10,1  la  sută  fata  de  1967.   fost  dată  in  folosinţă  cu  2  luni  mai  devreme.  Ea  are  o  capacitate  de  producţie  proiectată  de   ţeg.  Avuţia  obştească  a  unităţii  noastre  este  în  con­  cul  primelor  crengi  dc  ar­
        ţel,  am  construit  furnale  şi   Au  crescut  şi  veniturile  bă­  500 000  tone  dolomitâ  brută  anual.               p0t0  .  ROMEO  ONOIU           tinuă  creştere,  în  aceeaşi  proporţie  cu  bunăstarea   mindeni.  Aşa  spuneau  bu­
        oţ.clării  noi,  laminoare,  mi­  neşti  ale  populaţiei  din  co­                                                                                       cooperatorilor.                                        nicii.  Copilăria   noastră  a
        ne  noi,  care  se  înscriu  pe   operativele  agricole  de  pro­                                                                                            Dar  anii  sfertului  de  veac  de  la  eliberare  r.e  ca­  găsit  mesteacănul  împodo­
        traiectoria   industrializării   ducţie  cu  30,1  la  sulă  faţă                                                       Aproape  de  cealaltă  extre­     racterizează  şi  prinli*-un  deosebit  de  amplu  proces   bind  poarta  casei  părinteşti.
        socialiste  cu  atributele  ca­  de  acelaşi  an  1967.                                                               mitate  a  Văii  Jiului,  la   Lu-   dc  emancipare  spirituală  a  tuturor  oamenilor  muncii.   Se  spune»  cu  nu  era  casă
        racteristice  epocii  noastre  :   Pentru  ca  tabloul  creşte­  STINDARDE                                            peni,  avea  loc  în  acelaşi  timp   Şcoala,  principal  factor  dc  civilizaţie  şi  izvor  dc  cul­  cu  fată  dc  măritat  la  care
        modern,  productivitate   ri­  rii   veniturilor   populaţiei                                                         o  altă  demonstraţie  de  ceea     tură.  a  devenit  o  permanenţă  şi  o  necesitate  a  ani­
        dicată                      să  fie  complet,  mai  adăugam                                                           ce  inseamnă  puterea  dăruirii.    lor  noştri  Dinamica  înscrierii  în  şcoli  constituie  ea   flăcăii  să  nu  prindă,   la
                                                                                                                                                                                                                         porfi,  crengi  de  armindeni.
          Industrializarea  —  poli­  faptul  că  cele  provenite  din                                                        Faptul   avea  loc  în  sectorul   însăşi  o  mărturie  elocventă  a  ridicării  nivelului  dc   Veneau  noaptea,  tijitit,   ca
        tica  partidului  de  ridicare  a   pensii  au  sporit  cu  9,1   la   ÎNFLĂCĂRATE                                    V,  stratul  3.  Aici  sc  lucrează   cultură  şi  civilizaţie al  maselor.  Numai  în  acest an  dc   zorii  zilei  dc-nlii  să  găseas­
        valenţelor   economice   a   sută   faţă  de  anul  prece­                                                            exclusiv  in  abataje   frontale    invăţămint.  în  şcolile  de  cultură  generală  avem  în­  că  armindenul  juc'tndu-şi
        României  socialiste  —  este   dent,  iar  alte  peste  9  mili­                                                     cu  un  înalt  grad  dev mecani­   scrişi  cu  64.0  la  sulă  mai  mul(i  elevi  ţaţă  de  19G0—   frunzele  in  trcmurul  zefiru­
        pe  meleagurile   Hunedoa­  oane  lei  au  fost  acordate                                                             zare.  Nu  intimplălor  sectorul    196!.  iar  în  învălămintul  profesional  cu  88 6  mal
        rei  o  prezentă  care  a  intrat   din  fondurile  statului  drept   Ieşim  la  demonstraţie   cu   de  zile.  Adăugaţi  la  aceasta   acesta  dă  o  treime  din  pro­  mul ti  în  acelaşi  interval  dc  timp  —  ne-a  relatat  to­  lui,  ca  şoaptele  lui  să  poar­
        deja   in  cotidian.   Pentru   ajutor  către  populaţie.  stindarde  purpurii,  semn   al   faptul  că  la  întreaga  lucrare   ducţia  minei  şi  7  la  sulă  din   varăşul  Ilic  Avram,  inspector  general  al  Inspectora­  te  vorbele  dc  dragoste  ale
        noi  a  devenit  obişnuit  mo­  Creşterea  puterii  de  cum­  luptei  proletare.  Lc  purtăm   nu  s-a  puşcat  nici  măcar  o   cca  a  întregului  bazin  carbo­  tului  şcolar  judeţean                      flăcăului  spic  draga   lui.
        mentul  botezului   focului,   părare  a  oamenilor  muncii   pe  braţe  în  primele  rînduri.   dată.  că  lotul  a  fost  scos  din   nifer.  In  abatajul  nr.  1   est.   Cultura,  alt  atribut  al  contemporaneităţii  socia­  Un  cite  ori  —  copii  fiind
        al  semnării   certificatului   se  materializează  în  sporul   Acolo  e  locul  lor.  In  muncă   ciocan  dc  abataj.  condus  dc  minerul  Petic  Con­  liste.  înregistrează  o  masivă  pătrundere  in  mas*»   —  n-am  ascultat,  iu  taină,
        de  naştere  a  unui  nou  o-   de  produse  desfăcute  aces­  sint  în  frunte  comuniştii.  A­  înainte  de  toate  acestea  in­  stantin,  avea  loc  o  neobişnui­  Numai  în  judeţul  nostru  există  17  cluburi,  G  case  d^   noaptea,  să  desluşim  acele
        biecliv  A  devenit  obişnuit   tora  Primul  trimestru  este   colo  o  locul  lor  Se  situează   să  Mihai  Dumbrăveonu  posedă   tă  desfăşurare  de  forţe  meca­  cultură.  1G  centre  de  radiolicarc.  216   cinematografe,   şoapte.  Desluşisem  insă  alte
        omul  caic  se  califică,  sau   o  adevărată  culme  marcată   ci  înşişi  in  mod  conştient  ast­  o  altă  recomandare.   infinit   nice  şi  intelectuale.  Dar.  la  a-   383  cămine  culturale  în  eare-şi  valorifică  talentul   vorbe,  rostite  in  taină,   de
        se  recalifică,  intr-o   no\ia   faţă  de  perioadele   prece­  fel.                   mai  înaltă  dccit  toate  celelal­  cca  oră  nimeni  nu  bănuia  că   mai  mult  de  700  formaţii  artistice  de  amatori.  bărbaţi,  lot  sub  creanga  de
        meserie.  Nu  întîmplător  ju­  dente  corespunzătoare,  va­  ..La  mina  Pclri la  se  pune   te.  din  caic  se  desprind,  mai   dc  aici   va  ieşi  ccca  ce  nu­  ..Biografiile  anului  25.   Şantierele  prezentului   mesteacăn  dc  (a  porţi.  Prin­
        deţul  Hunedoara  se  află  pe   loarea  totală  a  mărfurilor   dc  cîtva  timp  problema  rea­  lucind,  celelalte,  anume  —   mim  in  mod  curent  aulodc-   prefigurează  saltul  vertiginos  înainte,  zborul  temerar   deam  frinturi  de  cuvinte :
        al  doilea  loc  în  ierarhia  ju­  reprezentînd  mai  mult   de                        este  comunist,  este  acel  stin­                                spic  viitor.  înfăptuirile  de  azi  pun  temeliile  dezvol­  „S u r d u c „ o r a   şapte
                                                                                           l.i
        deţelor  în  ceea  ce  priveşte   575 674 000  lei.  Intr-un  sin­  lizării  unor  viteze  mari   spre   dard  caic  la  marca  demonstra­  păşirc.  Abia  la  sfirşitul  lunii   tării  de  perspectivă,  pe  care  o  prevedem  .şi  calcu­  „steagul  tricolor...",  ,,in  po­
                                                                  lucrările  dc  deschideri
                                                                                                                              s-a  conturat  realitatea.  A  fost
        numărul   de   salariaţi   la   gur  trimestru  !         straturile  dc  cărbune.  Aceas­  ţie  a  muncii  merge  viguros  in                            lăm  cu  rigurozitate  ştiinţifică,  cu  deplina  conştiinţa   iană.  la  Gambrinus",  „dra-
        1  UOO  locuitori,  cu  mult  pes­  Am  consemnat  cileva  ci                                                         realizată  o  in.liniare  de  43.3   a  înaltelor  responsabilităţi  sociale  generale  de  vas­  jiclul  roşu..",  „fanfara...n  —
        te  media  pe  ţnih.   Pentru   Irc  Ele  reprezintă  materia­  ta  cere  însă  o  anumită  orga­  frunte.            m  in  frontal.  Brigada  a  ridi­  tul  proces  al  edificării  socialiste  a  judeţului  Tocmai   dar  nu  lc  desluşeam  sensul.
        a  exprima  mai   elocvent   lizarea  politicii   partidului   nizare.  o  aprovizionare  ire­  (Jind  şi-a  luat  noua  răspun­  cat  productivitatea  muncii  pî­  de  aceea,  putem  afirma  acum  cu  precizie  că  în  1970   II  întrebam,  uneori.,  pc  lala.
        gradul  de  industrializare  a   şi  statului  nostru   socialist   proşabilă,  dar  mai  ales  tre­  dere  Mihai   Dumbrăveanu  a   nă  la  9,15  tone  pc  post.  Poale   înfăptuind   prevederile  Congresului   al   IX-lea  al
        judeţului  nostru  este  sufi-  .   pentru  satisfacerea  cerinţe   buie  oameni  harnici,  pricepuţi,   format  o  nouă  brigadă,  cca  pe   că  toate  acestea  nu  reprezin­  B C R .  vom  produce  cu  31  la  sută  mai  mult  oţe!
        cicnt  să  amintim  faptul  că   lor  mereu   creseînde   ale   dc  nădejde.  Intr-o  asUcl  dc   caic  o  condusese  pînă  atunci   tă  nimic  pentru  un  nciniţial   faţă  de  19G5,  vom  extrage  şi  prepara  minereu  de
        ocupam  primul  loc  pe  tară   oamenilor  muncii,  reprezin­  situaţie  minorul  Mihni   Dum-   lăsind-o  intactă.  Ca  secretar   dar  exprimate  altfel...  23 401   fier  cu  42,6  la  sută  mal  mult  fală  dc  acelaşi  an.  vom
        în  ceea  ce  priveşte  produc­                           brăvcanu.  şef  de  brigadă   in   al  comitetului  dc  parlid   din   tone  dc  cărbune  dinlr-un  sin­  furniza  cu  58,5  la  sută  mai  multă  energic  electrică,
        ţia  globală  industrială  ex­  tă  cea  mai  de  sus  treaptă   sectorul  N.  şi-a  luat  ca   de   sector  cunoaşte  bine  oamenii   gur  abataj  într-o  lună.   Re­  toate  încadrate  în  creşterea  generală  a  producţiei
        primată  în  lei  pe  locuitor   a  bunăstării  pe  care  am  a­  alîtca  ori  pină  acum.  răspun­  şi  i-a  ales  nu  atît  după  nive­  cord  !        globale  cu  45,4  la  sută  fată  de  începutul  cincinalului
        —  2G 448  —  aceasta   fiind   tins-o  pînă  in  prezent.  Dar   derea  dc  a  executa  una  din   lul  de  calificare,  cit  după  pu­  Acestea  sint  doar  două  din   O  creştere  corespunzătoare  se  va  realiza  şi  in  do
        de  2.3  ori  mai  mare  decît   avem   in  faţă  perspective   aceste  lucrări.        terea  dc  dăruire.  Noua  briga­  stindardele  cu  caic  minerii   meniul  social-cultural.  Să  amintim  numai  faptul  cA   Armia-
        media  pe  ţară,  judeţul  Hu­                              Mihai  era  suficient  dc  bine   dă  a  trecut  să  sc  înfrunte  eu   Văii  Jiului  se  prezintă  la  de­  în  1970.  pentru  ocrotirea   sănătăţii,   vom   avea  cu
        nedoara  situîndu-se  înain­  noi  de  belşug,  pe  care   le   recomandat  dc  citcva  prece­  slînca  ba  sfirşitul  primei  luni   monstraţia  dc  1  Mai.  Stindar­  aproape  400  medici  mai  mulţi  dccil  în  1965
        tea  Braşovului,  Timişului  şi   vom   împlini  cu  siguranţă   dente.  Conduce  o  brigadă  de   de  lucru  —  izbîndă  ;  a  fost   de  purpurii,  stindarde  înflăcă­  ...Acesta  va  fi  saltul  anului  1970.  parte  integrantă
        a  altoi  judeţe  cu  vechi  tra­  pentru  că  avem  un  condu­  înaintări  dc  peste  10  ar,i.  A-   realizată  o  înaintare  dc  1003   rate.          din  grandiosul  salt  pe  verticala  construcţiei  socia­
        diţii  industriale.         cător   ÎMelept  —  partidul.  şndar,  experienţa  era  una  din   metri  liniari  dc  galerie.   Re­                         liste,  coordonata  permanentă  şi  definitorie  a  anilor
          Aceste salturi  încrustate  în                          recomandări.  Cu  numai  o  lu­  cord  !                                 A.  CORNESCU           noştri.
        oţel   şi  cărbune,  în  lemn                S.  POP       nă  în  urmă  brigada  pc  care
        sau  minereu  smuls  adîncu-                              o  conducea  a  săpat  un  plan  r
        iilor,  au  rezonante  adînci                              înclinat  dc  70  m  in  numai  20
        în  viata  oamenilor.  Oraşele                                                              Obişnuim  în  ocazii  cum  e   sal  şi  col  de  prestări  de  ser­  vom  sărbători  „nunta  de  ar­  pomi   văruiţi   şi  trotuare
        si  satele  noastre  se   află                                                            cca  de  astăzi   sa  aruncăm   vicii.  baia  populară  şi  bru­  gint”  cu  epoca  nouă.   Prin   curate,  cu  arbuşti   plantaţi
        intr-o  cuntjnuă  metamorfo­                                                              o  privire  în  urmă.  Ce   am   tari. i  satului.  Aşa  au  închi­  munca.   a  cărei  sărbătoare   pe  margini  de  trotuar  şi
        ză  spre  modern  şi  confort                                                             făcut  din  cîte  erau  dc  făcut?   puit  arhitecţii   perspectiva   o  cinstim  pentru  a  douăzeci şi   Hori  abia  sădite,  vorbeau par­
        Din  nou  cifrele  sînt  acelea                                                           Constatăm  că,  asemenea  no­  salului  ;  deocamdată  pentru   patra  oară  liberi,  s-a  aprins   că  trecătorilor  despre   dra­
        care  exprimă  sintetic  efor­                                                            uă,  oamenilor,  oraşul   sau   centrele  comunelor  Baia  de   lumina  electrică  pe  mai  mult   goste.!  dc  frumos  şi  ordine   Ne  mîngiia  pc  creştet :  „Lă­
        turile  statului  nostru  pen­                                                            salul  nostru  s-nu  gătit   în   Cnş.  Dubea.  Ghelar.  Sarmi   de  trei  sferturi  din   salcie   a  săteanului,  dc  noile   lui   saţi,  copii,  cind  veţi  creşte...
        tru  ca  vin fa  să  ne  fie  mai                                                         haine  frumoase,  eă   pentru   zcgelusa.  Şuimuş.  Velei.  Va­  judeţului  Prin  munca  oame­  gusturi  cultivate  pnn  reali­  Numai  cu  atunci  va  fi  alt­
         îmbelşugată.  La  cele  2 680                                                            haina  asta  am  „tors"  şi  am   ta.  Gcongiu.  în  viitorul   a­  nilor  s-au  construit,  la  sato   tăţi  văzute  sau  trăite  în  al­  fel.,*.  „Tăticule,  dar  la  toa­
        'umilii  care  au  trăit  în  anul                                                        ..urzit  firul”  cu  miinile   şi   propiat   pentru   comunele  cămine  culturale,  biblioteci,  tă  parte  Un  pic  de  suflet,   te  casele  sint  fete  de  mări­
         .recul  bucuria  mutării *.  în­                                                         cu  mintea,  neîntrerupt.   dc                                                         o  parte  din  timpul  lui  liber   tat  ?  Uite,  armindeni,  la  fie­
        casă  nouă,  în  primele  patru                                                           la  o  sărbătoare  a  neamului                                                         dăruit  muncii  pe  care  el   o   care  poartă\
        luni  ale  lui  ‘69  s au  mai  a-                                                        la  alta,  de  la  o  sărbătoare  a                                                    cinsteşte  l-au  făcut  sa  şi  do­
        dau gal  5)6  iar  pînă  la  sfîr-                                                        muncii  Ia  alta,  de  la  un  so­                                                     rească  satul  mai  frumos.  In-   Odată,  tot  copii  eram,  pe
         şi'.nl  anului  alte  3 451   de                                                         roc  la  altul,  cu  hărnicie  de                                                      tro   astfel   dc  tovărăşie   a   uliii  şi  pe  strada  mare  „tre­
        familii  vor  păşi  pragul  noi­                                                          albină.  Aşa-i  la  oraşe,  aşa  e                                                     unor  astfel  de  realităţi  par­  cea"  o  pădure  dc  steaguri
        lor  apartamente                                                                          şi  Ia  sote.                            DE  TOATE                                      că  şi  cilrclc  prind  grai.   In   tricolore,  roşii  şi  (le  meste
          Ne  am  făurit  de-a  lungul                                                              Pentru  ca  salul   hunedo-                                                          marea  întrecere  dintre  jude­  ecni.  Crenguţele  jucau   iu
        zbuciumatei  noastre  istorii                                                             rean  să  poată   fi  comparat                                                          ţe  pentru   ccl  mai  frumos,   miinile  oamenilor  şi  oame­
        vise  de  prosperitate  şi  bu                                                            cu  toată  îndrăzneala  ee  ti-o                                                       cel  mai  bine  gospodărit,  sa­  nii  nu  mai  vorbeau  in  şoaji
        nâstnre.  Mulţi  vrednici  bar                                                            dă  faptul  împlinit  cu  altele                                                       tul  hunedorean   a  răspuns    tă.  Strigau,  cintau.  Era  o
        baţi  ai  neamului  şi-au   în­                                                           din  judeţele  antrenate  în  în­  SĂRBĂTORILE...                                      pînă  acum   cti  lucian   de   veselie  cum  nu  mai  văzu­
        chinat  şi  jertfit  viaţa  pen­                                                          trecerea  pentru   dobindirea                                                          peste  19  milioane  lei  E  va­  sem.  „Trăiască  primul  Iu­
        tru  împlinirea  lor  Ele   au                                                            superlativului  dc  „cel   mai                                                         loarea  hainei  de  sărbătoare   tii  Mai  liber P  Am  alergat,
        fost   înscrise   in  planuri,                                                            frumos,  cel  mai  modern,  cel                                                         De  tonte  sărbătorile  haina   l-am  căutat  pe  tata  iu  co­
        dezbătute  în  congresele  co­                                                            mai  bine  gospodărit1’,  minţi                                                        se  înnoieşte  Dar  cea  de  a­  loană  să  ne  spună  de  ce  c
                                                                                                  şi  mîini  omeneşti  s-au  fră-                                                        cum    o  sărbătoarea  muncii    primul  Iutii  Mai  liber  7*
        muniştilor  şi  transpuse.   Li­
                                                                                                  mintat.  Satul  hunedorean  a­                                                          si  munca  dc  înfrumuseţare  a-   Au  trecut  multe  primă
        nul  după  altul,  cu  regula­                                                            re  acum  un  punct  dc  pleca­  Gurosoda.  Băeia,  Baru.  Ra   cinematografe,  mii  de  loru   prcciatâ  la  această  valoare  e   veri  dc  atunci,  şi-s   parcă
        ritate  matematică.  în  reali­                                                           re  bine  definit  in  această   pol Iu  Mare,  Romus,  Turdaş,   înţe  individuale,  mii  de  mc-   un  efort  cetăţenesc  Comu­  ere  multiple,  concentrate  iu
        tăţi  pe  care  le  trăim  in  ca­                                                        întrecere  In  urmă  cu  un  an   Geoagiu.                 Iri  pătraţi  dr  spaţii   comer­  nele  Geoagiu.  Baia  de  Ciiş   clepsidra,  aşa  cum  soarele
        litate   de  beneficiari.   Al                                                            şi  ceva  se  hotăra  ea  satele   Satul  hunedorean   are   o   ciale.                 Zam  au  încheiat  in   primul   s-a  cuibărit  in  firul  ierbii,
                                                                                                  să  se  dezvolte  după  criterii   idee  concretă  după  care  e­                      ..pluton”  această  primă  eta­  ut  floarea  da  cais,  in  ra
         lX-lea  Congres  al  partidu­                                                                                                                        Nc-am  angajat  să  proiec­
                                                                                                  ştiinţifice.  Minţile  şi  miini­  voluează  către  atributul   dc                     pă  a  marii  întreceri.         mul  de  mesteacăn  prins  iar
         lui  a  hotârîl  ca  pină   la                                                           le  arhitecţilor  au  închipuit   modern                  tăm  o  lumină  nouă  asupra   A/i  e sărhnionrra  dc cinstire   ta  porf.i.  Ere  multiple,  con­
                                                                                                                                                            prezentului  salului.  Lumina
        sfîr.şiUil  actualului  cincinal                                                          perspectiva  satului.  Au   în­  Am  început  cu  perspectiva   aceasta  e  a  unui  adevăr  tră­  n  muncii.  Dor  salul  si  a  pus*   centrate   intr-un  sfert  de
        salariile  să  crească  cu   25                                                           chipuit-o  în  schite  de  siste­  pentru  că  doream  să  proiec­  it  —  satul  hunedorean  caută   încă  de  ieri  drapele  şi  ar­  veac,  aureolat  de  nbinzile
                                                                                                  matizare  a  comunelor,  după   tăm  o  lumină  nouă  peste  pre­                      mindeni  la  porţi  :  la  porţile
         la  sută  Şi,  an  de  an  am                                                            tendinţa  lor  firească  de  cen­                         să  se  apropie  tot  mai   mult   cele  noi.  la  ferestrele  case­  cucerite  cu  bretele,  cu  min­
        fost  martorii  măsurilor  lua­                                                           tralizare  a  populaţiei.   Au   zentul  salului  ;  al  satului  în   de  oraş  Ideea   arhitecţilor   lor   celor   noi.  Sărbătorite   tea  de  cei  care  odinioară
                                                                                                                               care  economia  agrară  se  îm­
                                                                                                                                                            cu  privire  la  perspectivă  a
         te  de  partid  şi  guvern  pen­                                                         închipuit-o  pe  alt  plan   în   pleteşte  aproape  la  tot  pa­  început  să  prindă  viată  neamului  vin  şi  trec  Ală­  purtau  steagul  ascuns  sub
                                                                                                                                                                                                                          haina,  desfaşurindu-l  in  fa
         tru  înfăptuirea  acestei  ho-                                                           detalii  ale  contrelor  (ivire  ale   sul  cu  cea  industrială   şi-l   Am  străbătut  zilele  aces­  turi  de  oraş.  salul  Ic   cin­  (a  coloanei  in  dimineaţa  dc
                                                                                                                               investeşte  cu  un   specific                              steşte  cum  sc  cuvine,  apoi
         tărîii.  Dacă  în  1967  salariul                                                        comunei   din   care   să  nu   desprins   dinlr-o  idee  mai   tea  eîlevn  sate  luinednrenc.   îşi  urmăreşte  cu  aceeaşi  per­  Unu  Mai.  cucerite  de  copiii
         mediu  în  judeţul  Hunedoa­                                                             lipsească  —  alături  de  şcoa­  mare,.  înfăptuită  fără  aba­  Simţeam   un  suav  miros  dc   severenţă  linia   dezvoltării   care  atunci  întrebau  mereu :
         ra  a  fost  de  1 372  lei  pe  sa­                                                     lă,  dispensar,  sediu  adminis­  teri  pe  plan  naţional.  floare  de  cireş.  Ulicioare  cu­  lui                    „De  ce?*  şi  caic  azi   işi
                                                                                                  trativ  —  magazinul  univer­  Sintem  in  anul  în   care  rate,  cu  case   aliniate,   cu        ION  CIOCLEI        poarta  fiii  pe  umeri  in  co­
                                                                                                                                                                                                                          loana  încurcată  dc  soare.
                                                                                                                                                                                                                            Am  prins  din  nou  la  porţi
                                                                                                                                                                                                                          frunzare  verzi  şi  (limtnea-
                                                                                                                                                                                                                          ta-i  luminată  de  razele  a-
                                                                                                                                                                                                                          notunpului  tiuăr  şi  uman  al
                                                                                                                                                                                                                          socialismului  in  care
                                                                                                                                                                                                                                               am
                                                                                                                               ţionale  :  ei  sc  numesc  Parti­
       EPISOADE  DINTR-0                                                                                                       dul.                              Cunoştinţe  despre univers                               crescut  şi  r.e  am  maturizat
                                                                                                                                                                                                                          Ne  regăsim  iu  frumuseţea
                                                                                                                                 .  V-am  ascultat,  fraţi  plu­
                                                                                                                               gari,  povestind  cum  aţi  înte­
                                                                                                                                                                                                                          bil.  mai  trainic,  mai  înălţă­
                                                                                                                               meiat  cooperativele  agricole  şi   Căminele  culturale  din   tinţe  despre  univers".   zilei  cu  tot  ce  avem  mai  no­
                                                                                                                                                                                                                          tor  in  noi.  Trăim  sentimen­
                                                                                                                               cite  minuni  săvîrşiţi  in  mun­
       EPOPEE  NETERMINATA                                                                                                     ca  laolaltă,  din  înfrăţirea  ins   Rapoltu  Marc  şi  Roşcaţii   rial  documcniar  atractiv,   ţă,  Terra  sc  sprijină  pc  u-
                                                                                                                                                                                             Ilustrate  cu  un  mate­
                                                                                                                                                                                                                          tul  cu.  in  această  diminea­
                                                                                                                                                                 au  fost  gazdele  primelor
                                                                                                                               cu  ins,  umăr  )a  umăr,  vatră
                                                                                                                                                                 expuneri  din  ciclul  do
                                                                                                                                                                                           aducind  numeroase  cle­
                                                                                                                               cu  vatră,  ogradă  cu
                                                                                                                                                   ogradă,
                                                                                                                               sat  cu  sat,  ca  să  fiii  în  sfîrşît   conferinţe  —■  organizat   mente  inedite,  expune­  meri  puternici  de  muncitori,
                                                                                                                                                                                                                          sentiment  izeorit  din  foita
                                                                                                                               un  singur  popor  al  unui  sin­  de  Comisia   judeţeană   rile  „Universul  nemărgi­    uriaşă  a  solidarităţii,   ce
         1  Mai  r,  avut  in  fiecare  an  găzi  cereau  conducerilor   de   de  al  doilea.  Se  vede  că  pri­  bieclîve  industriale  de  mare   gur  pămint.  Miracolul  revolu­  pentru  răspîndireo   cu­  nit  şi  veşnic"  şi  „Pămîn-   vrem  să  fie  crainic  al  nă­
       0  ţinută  proprie,  individuali­  întreprinderi  să  le  mărească   mii  cinci  ani  au  însemnat  o   însemnătate  pentru  economia   ţiei  s a   împlinit".  noştinţelor  ştiinţifice  din   tu!  şi  locul  său  în  uni­  dejdilor  in  lupta  comună
       zată  In  fiecare  an  am  simţit,   normele  de  lucru  cu  15,  20,   considerabilă  acumulare   de   naţională  :  furnalele  5  şi  6,   Am   li rea t  apoi  treaptă  cu   cadrul  Comitetului  jude­  vers"  au  fost  audiate  cu   şi  dreaptă  pentru  fericire,
       într  o  anumită  modalitate  re­  30  şi  chiar  50  la  sută.  Suflul   valori  materiale  şi  de  gîndire.   nglomeralorul   de   minereu,   treaptă,  sub  impulsul  puternic   ţean  pentru  cultură   şi   deosebit  interes  dc  către   pentru  pace.
       petarea  sărbătorii  Repetare  ?   revoluţionar,  avînlul  în  mun­  De  aceea,  am  început  să  pe­  termocentrala,   bateriile   de   al  Congresului  al   IX-lea  şi   artă  —  pc  tema  „Cunoş­  participanţi.
       Avem  la  îndemînă  un  film  al   că,  generat  de   schimbările   dalăm  mai  energic  pc  elemen­  cocs,   oţelâriile   electrică  şi   Conferinţei   Naţionale   ale                                             Ne  regăsim  tu  lumina  a-
       ultimilor  douăzeci  dc  ani.  :n   calitative  ele   după   August   te  calitative,  nerenunţînd  nici   Martin  nr.  2,  blumingul   de   partidului.  A  început  o  ade­                                      ccslci  zile  mai  veseli,  mai
       care  sini  prezente  cu  prgg-   1944,  îşi  spuneau  cuvîntul  răs­  o  clipă  la  cantitate  începem   1UUU  mm  şi  altele   Creştea   vărată  reorganizare  economi­                                          încrezători,  mai  minări  de
       nan|ă  actele  specifice  fiecărui  picat,  lăsînd  o  secvenţă  deo­  să  vorbim  mai  răspicat  de­  vertiginos  potenţialul   nostru   că  şi  socială  de  amploare  lâ-                                       izbinzilc  noastre.  Am  vrea
       1  Mai:  este  vorba  dc  colecţia   sebit  clc  expresivă  în  epo­  spre  productivitate,  preţ  de   economic.       iă  precedent.  Epopeea  se  mul­                                                          să  gravăm  pc  lespedea  zi­
       ziarului  nostru.  Am  luat  ca   peea  eroică  ce  se  desfăşura.  cost,  personal  neproductiv,  e­  Anul  1961  poate  fi   numit,   tiplică  în  dimensiuni,  capătă                                           lei  succesele  adunate  în  ze­
       mărturie  această  sursă  pen­  Secvenţele  următoare  păs­  conomii...  Făceam  o  veritabilă   pe  drept  cuvînl,  anul  călită-’   amplitudini  şi  implicaţii   ne-                                            cile  dc  milioane  dc  lei  dă­
       tru  că  ziarul  a  fost  clintot-   trează  aceleaşi  amprente  :  La   întoarcere  cu  fota  şî  cu  toată   ţii.  La  chemarea   partidului   maiîntîlnite.  Partidul  ne  chea­
       deauna  o  oglindă  a  evenimen­  Petroşani  şi  Hunedoara,  lo­  puterea  spre  o  economie  mai   colectivele  tuturor  întreprin­  mă  la  gîndire  proprie,  să  stăm                                          ruiţi  tării,  in  această  primă­
       telor  politice  şi  sociale.  zincile  zilei  erau  :  mai   mult   judicioasă,  mai  raţională.  derilor  din  ţara  au   deschis   cu  picioarele  bine  împlîntate                                             vară.  de  oamenii  muncii  dc
                                                                                                 lupta  pe  un  front  larg  pentru
                                                                     Apare  un  fenomen  nou,  deo
         Ce  ni  se  spune  despre  1  Mai   cărbune,  mai  mult  metal  MAI   sebit  dc  pregnant  in  anii  ce   îmbunătăţirea  calităţii  produ­  în  realitatea  noastră   româ­                                      pe  întinsul  ţinutului  hune
       1950  ?  Că  străbătusem  primul   MULT  !  Sînt  anii  în  care  pro­  au  urmat  :  punem  în  produc­  selor.  De  atunci  bătălia  se  a-   nească.  cheamă  la  organizare                                    doreau ;  să  redăm  bucuria
       an  de  pionierat  în  economia   cesul  acumulărilor  cantitative                        llâ  în  plină   desfăşurare  şi   ştiinţifică,  la   perfecţionarea
       planificată.  Culoarea  specifi­  era  în  plină  desfăşurare.  A­  ţie  capacităţi  noi  şi  mari.  O   nici  nu  se  va  încheia,  calita­  vieţii,  la  dezvoltarea  democra­                                   ce-am  trăit-o  deunăzi,   la
                                                                   ştire  din  pragul  zilei  de  1  Mai
       că  a  sărbătorii  era  dată  de  n-   veam  nevoie  de  mai  mult  —■   1956  ne  anunţă  că  a  intrat  în   tea  fiind  un  aU’ibut  al  socie­  ţiei,  creează  noi  piste  pentru                             premiera  minieră  din  Poia
       tiludinea  clasei  noastre  mun­  o  cereau  necesităţile  noi.  Şi   producţie  primul  grup  ener­  tăţii.            afirmarea  plenară  a  persona­                                                            na  Ruscăi  ori  cea  pe  care
       citoare.  aflată  dc  ciţiva  ani  în   aceasta  se  adresa  în  primul   getic  la  viitoarea  termocen­  )962  este  anul  încheierii  pro­  lităţii  umane,  pentru  instaura­                                  o  vom  încerca  cind  pe  urne
       ipostaza  de  slăpînâ  pe  soartă   rînd  minerilor  şi  sideruigişti-   trală  de  la  Pnroşeni.   Faptul   cesului  de  cooperativizare  a   rea  şi  dezvoltarea   spiritului
       sa.  faţă  de  muncă,  faţă   de   lor,  aflaţi  în  capul  coloanei   este  poate  abia  un  semnal  de   agriculturii.  Este  anul  mare­  dreptăţii  şi  echităţii  sociale.                                    rii  dc  valuri  ai  prinţului  cu
       viitorul  ţării.  Răsfoind   doar   vertebrale  a  economiei  naţio­  ceea  ce  aflăm  în  preajma  n-   lui  salt  calitativ  al   satului.   Atmosfera  densă,  însufleţî-                                       nume  latin,  Marisus,  sc  va
       cîteva  numere  înaintea  săr­  nale,  de  unde  porneşte  a r­  ccluinşi  moment  dar  cu  3  ani   Relaţiile  socialiste  de  produc­  loare,  generată  de  parlid  este                                        aprinde  o  nouă  stea  a  lu­
       bătorii  aflăm  că  echipe,  bri­  borele  cu  ramuri  astăzi   atît   mai  încoace  Chiar  in  numă­  ţie  deveniseră  atotcuprinzătoa­  imposibil  de  cuprins  în  cîteva
       găzi.  colective  întregi  lucrează   de  diversificate.  In   preajma   rul  festiv  pregătit  pentru  1   re.  Săteanului  i  se  deschid  noi   rînduri.  întregul  popor  a  răs­                              minii...
       în  contul  lunilor  viitoare  Se   lui  1  Mai  1954  întîlnim  un   Mai  1959.  ziarul  informa  citi­  perspective.  La  sesiunea   ex­  puns  ca  un  singur  om  chemă­                                         Am  vrea  să  gravăm   pc
       făceau  pe-atunci  nişte  calcule   reportai  intitulat  :   „Brigada   torii  în  mod  sugestiv  prin  ur­  traordinară  a  Marii  Adunări   rilor  partidului.  Aici  se  găseş­                                 lespedea  zilei  bucuria   ce
       care  puneau  in  evidenţă  în  ce   anului  195H"  Era  vorba   de   mătorul  titlu  :  „Laminorul  de   Naţionale.   care  a  consfinţit   te  izvorul  viitoarelor  noastre                                      tronează  in  România  dom­
       stadiu  se  afin  fiecare  forma­  brigada   cunoscutului   miner   650  mm  in  faţa  rodajului",  că   actul.   regretatul  Tudor  Ar-   victorii,   trăinicia   orînduirii
       ţie  de  lucru  faţă  clc  planul  n-   Kopctin  Geza,  care.  in   acel   ne  aflam  în  faţa  unei  premie­  ghezi  spunea  :   „In   scrierea   socialiste.                                                     niei  poporului,  iar  gravura
       nual  De  aici  rezultă  că  oame­  an.  trecuse  graniţele  primului                     noastră  veche.   statornicirea   Eroica  noastră  epopee,  pli­                                                         să  aibă  conturul  coloanei
                                     nostru  cincinal              re  industriale  ce  se   adăuga
       nii  mergeau  înaintea  timpu­  Anul  1955  a  fost  un  an  de   unui  valoros  buchet  hunedo­  altor  temelii  se  numea  Descă­  nă  dc  vigoare  şi  sănătate,  eon­                                          brincuşicne.
       lui.  Pc  dc  altă  parte,  sintem   salt.  calitativ.  Se  încheia  pri   rean.  Din  acelaşi  reportaj  a­  lecare.  Descălecătorii  sint  aici,   ii nuă  Primăvara  pe  o  stradă  din  Vaidei
       informaţi  că  alte  echipe  şi  bri­  mul  cincinal  şi  se  pregătea  cel  flăm  o  adevărată  listă  de  o-  in  fruntea  Marii  Adunări  Na­  C.  ARMEANU                                                                   LUCIA  LlCiU
                                                                                                                                                                                                   Foto  :  V.  ONOIU
   1   2   3   4   5   6   7