Page 29 - Drumul_socialismului_1969_05

Depuneri de coroane
PROLETARI D IN TO ATE ŢĂRILE. U N IŢ I - VĂ!

de flori cu prilejul

zilei de 9 N a i

IN CAPITALĂ de masă şi obşteşti, a unor
instituţii centrale şi din Ca­
pitală.
După solemnităţi, cei pre­
Vineri dimineaţa, cu prile­ cretarul Consiliului de Stat, zenţi au primit defilarea com­
jul zilei de 9 Mai — Ziua in­ membri ai CC. al P.C.R., ai paniilor de onoare.
dependenţei de stat a Româ­ Consiliului de Stat şi ai gu­ O
niei, a victoriei asupra Ger­ vernului, conducători ai unor Cu prilejul zilei de 9 Mai
maniei fasciste, şi Ziua eroi­ instituţii centrale şi organiza­ au mai fost depuse coroane
lor, au fost depuse coroane ţii obşteşti, generali şi ofiţeri de flori la Cimitirul militari­
de flori la Monumentul eroi­ superiori, foşti comandanţi de lor britanici, Cimitirul eroilor
lor luptei pentru libertatea mari unităţi pe frontul anti­ români de la Ghencea, la ci­
c mm HI Hi. U63 - $m6MI te mai I9E9 - < PIC. 30 eim - loem RE0»tTIEh Diva slr. Ot >elr« Gruia Hi 33 - fal. 1273. 2317 8317 J socialism, la Monumentul e* lor muncii din întreprinderi­ mitirele eroilor sovietici din
poporului şi a patriei, pentru
hitlerist, delegaţii ale oameni­
comunele Jilava şi Herăstrău,
precum şi la cimitirele, mo­
le şi instituţiile bucureştene.
roilor patriei şi la Monumen­
Au participat şefi ai misiu­
tul eroilor sovietici din Capi­
tală nilor diplomatice acreditaţi la numentele şi plăcile comemo­
rative ale eroilor români şi
La solemnităţi au luat par­ Bucureşti, ataşaţi militari şi sovietici din întreaga ţară.
te tovarăşii Manea Mânescu. alţi membri ai corpului di­
membru al Comitetului Exe­ plomatic.
cutiv, secretar al CC. al Au fost depuse coroane de
P.CR. vicepreşedinte al Con­ flori din partea Comitetului
siliului de Stat, Vasile Pati- Central al Partidului Comu­
lineţ, secretar al CC. al nist Român. Consiliului de
P.C R . Ion Păţan. vicepre­ Stat şi Consiliului de Mi­
PALEATIVELE - şedinte al Consiliului de Mi­ niştri, precum şi din partea TELEX
niştri, Constantin Stătescu, se­
organizaţii
unor ministere,
LA DEVA
UN SLAB ANTIDOT In semn de cinstire, de o- securităţii statului, miliţi­ „CEL MAI BUN CINTEC
mogiu odus vrednicilor fii ei. delegoţii ale întreprin­
oi neomului românesc, o- derilor şi instituţiilor din muni­ DE EXCURSIE"
cipiu, pionieri.
de gloria nemuri­
coperiţi
PENTRU MALADIA toare o foptelor de arme, să- un moment de reculegere în Biroul de Turism pen­
Intreogo osistenţo a păstrat
virşite pentru cucerireo inde­
pendenţei naţionale şi elibera­ memorio eroilor căzuţi pe cîm- tru Tinerel, în colabora­
rea patriei, ieri. Io Cimitirul e­ pul de lupta, după care o fost re cu ziarul „Scinteia ti­
neretului",
roilor romani şl sovietic) din intonat Imnul eroilor. S-ou de­ un concurs organizează
NERITMICITĂTII Deva. s-o deslăşurot solemni­ pus coroane de flori, încadra­ mai bun cîntec de ex­
pentru „Cel
tatea depunerii de coroone de
te in eşarfe roşii şi tricolore,
fior). din porteo Comitetului jude­ cursie", in cinstea celei
Lo solemnitate au participat ţean ol P.CR., Consiliului de-a XXV-a aniversari a
tovarăşii Ion Lungu, secretar popular judeţean. Consiliului eliberării României dc
Intr-un număr recent, Io rubrico „M etronom economic", a) Comitetului judeţean dc judeţeon ol sindicatelor. Co­ sub jugul fascist.
ziorul nostru otrogeo atenţio conducerilor întreprinde­ partid, Sabin Boticiu, vicepre­ mitetului municipal de partid, Concursul este deschis
rilor, orgonizoţiilor de partid, tuturor colectivelor osupro şedinte al Comitetului executiv Consiliului popular municipol. tuturor celor care doresc
faptului că zilele nelucrotoore de Io începutul acestei al Consiliului popular jude­ Consiliului municipal ol sindi­ sâ participe — indife­
luni nu trebuie interpretate co o întrerupere a ritmului ţean, losif Nelega, secretar al catelor. Comitetului judeţeon rent de virstâ şi de pro­
intens de munco ci ca un binemeritat şi util moment Comitetului municipal Deva ol U.T.C., Comitetului municipol fesie — creatori profesio­
de rogoz şi de regenerare a forţelor in vederea conti­ P.C R. şi Octavian lenâşescu, U.T.C, forţelor armate, In­ nişti sau amatori. Partici­
nuării Io nivel superior o întregii activităţi. Fondam o- prim-vicepreşedinte ol Comite­ spectoratului judeţean al parea la concurs se va
ceostâ preventivă luore de poziţie în primul rînd pe ne­ tului executiv al Consiliului securităţii statului. Inspectora­ anunţa pino la 10 iulie
cesităţile imperioase ale rigurozităţii în realizarea tutu­ Aspect de (a solemnitatea depunerii de coroane la Cimitirul eroilor români şl sovietici populor municipal. tului judeţeon de miliţie. Consi­ a.c. la sediul Biroului de
ror indicatorilor de pion şi angajamentelor şi, în aceeaşi din Deva. Au fost prezenţi activişti de liului judeţean al Organizaţiei Turism pentru Tineret din
măsură, pe foptul că unele întreprinderi şi-ou făcut o partid, de stat, şi ai organi­ pionierilor, Întreprinderilor şi str. Oneşti nr. 4-6 Bucu­
tradiţie de loc lăudabilă din o plăti, chior din primo zi zaţiilor de masă şi obşteşti, instituţiilor din Devo. Pionierii reşti, urmind ca lucrările
de lucru o noii luni, un împovărător tribut nerltmicităţii reprezentanţi aî M.F.A., oi ou depus jerbe de flori. (muzică şi text) — ne­
semnate — avînd menţiu­
Din păcate, lucrurile se confirmă prin oporiţio simpto­
matică o sinuozităţilor pe graficele de producţie ole mi­ > nea „Pentru concursul
nelor din Voleo Jiului. După numai 4 iile pline de lu­ in ultima etapă a anului şcolar „Cel mai bun cîntec de
cru, s-ou ivit oceleoşi scăderi de producţie care handi­ excursie", sâ fie trimise
capează serios colectivele pentru tot restul lunii, im- Coloana intîi pe aceeaşi adresă pino
ia data de 10 august a.c.
punînd eforturi suplimentore pentru redresare, cu toote
consecinţele ce decurg de aici. Ritmul căderilor se ri­ La depunerea compoziţiei
se va înainta şi un plic
dică în aceste prime zile din moi Io circa EXIGENTE SPORITE inchis şi sigilat, care va
1 000 tone pe zi, astfel că s-o şi rămas sub pion cu 4 032 cuprinde titlul lucrării,
tone de cărbune. interurban numele şi adresa partici­
Reacţia primară o comitetelor de direcţie ole exploa­ pantului. Lucrările vor fi
tărilor este, ca-ntotdeouno, explicoreo stărilor de lucruii examinate şi apreciate
prin sporirea sarcinilor de plan. Perfect odevărol, sar­ ÎN MUNCA DIDACTICA de către un juriu de spe­
cinile de plan sînt în ascensiune, cum de altfel şi trebuie Drum bun ! E salutul pc Direcţia regională dc trans­ cialitate, iar cefe mai bu­
să fie, pentru o -şi păstro corocterul mobilizator şi rea­ care-l primesc la plecare şo­ porturi auto Deva. Pcnuu a- ne vor fi distinse cu pre­
list. Deci şi în Valeo Jiului, volumul producţiei ce trebuie ferii dc cursă lungă. Lor li ccst lucru conducătorilor auto miul I — 5 000 Ier ; pre­
extras zilnic s-o mojorot cu 267 tone faţă de luna ap ri­ se spune : oamenii de pc „ba­ Bazil Balica, Constantin Zlă- miul II — 4 000 lei ; pre­
lie. Cifra este însă infimă, aproape de neluot în seamă lene’'. Autocamioanele pc vog, Ion Beraru, Viorcl. Mo- miul III — 3 000 Ier.
Io uriaşul potenţial ol Văii Jiului. Cu atît moi mult, n-ou Anul şcolar a intrai în eln- cu satisfacţie rezultate bune Etapa încheierii anului şco­ care le conduc sint asemă­ ţog şi altor membri ai co­
motive să se plingo comitetele de direcţie de Io mmele pa finală, etapă care aduce în activitatea şcolilor: a cres­ lar obligă cadrele didactice nătoare cu giganticele ceta­ loanei li s-a acordat o pri­
Loneo, Uricani sau Vulcan, unde creşterile reprezintă de fiecare dată în faţa corpu­ cut numărul elevilor cu re­ sâ-şi concentreze atenţia spre cee marine. Zi şi noapte mă specială Insumînd 9 000 PRODUS DE MASA
doar 2 pînâ Io 50 tone de cărbune pe zi. lui profesoral sarcini a căror zultate bune şi foarte bune la asigurarea însuşirii de către
justă soluţionare este de na­ învăţătură, seriozitatea in stu­ elevi a 'întregului volum dc „ balenelem rulează pc şosele. lei. Cei patru conducători
O dată destrămat acest voal, ţesut din firele fragile tură să influenţeze direct a­ diu a acestora, preocuparea cunoştinţe. Acest obiectiv se Zi şi noapte oamenii dc la auto amintiţi, au contribuit PLASTICA REFRACTARA
ole soreîoilor în creştere şi ole lipsei de efective, se con­ supra muncii desfăşurate de-a profesorilor şi elevilor pentru realizează in primul rînd prin volanul lor privesc panglica efectiv la realizarea exem­
turează cu toată claritatea îmoginea unei realităţi de lungul a trei trimestre, sporirea eficienţei muncii pe sporirea exigenţei faţă de cenuşie de beton şi asfalt ce plară a sarcinilor dc. plan,
multă vreme ignorată de conducerile exploatărilor şi co- încă de pe acum constatăm care o desfăşoară. La şcolile munca proprie, prin lecţii se înfăşoară undeva imagi­ dar In acelaşi timp au rea Cu sprijinul Institutului
re, dacă nu vo fi privită cu întreaga răspundere, riscă generale Baia dc Criş, Geoa- bune, temeinic fundamentate nar pe acul de la kilome­ l\2at economii dc combusti­ de cercetări metalurgice,
so-şî generolizeze şi perpetueze efectele negative. specialiştii întreprinderii
giu, Dobra, Simeria, Petros, rlin punct de vedere ştiinţi­ traj. Marfa pe care o trans­ bil, de piese şi materiale in
Indiferent daco este sou nu pe placul comitetelor de m\ 4 Hunedoara, liceele din fic. strins legate de viaţă, portă trebuie să ajungă re­ sumă de peste 5 400 lei. Şi de produse refractare din
direcţie ale exploatărilor minîere, indiferent docă Con­ Vulcan, Haţeg şi altele, efor­ prin folosirea celor mai efi­ pede la beneficiar. Tocmai in luna aprilie, coloana in­ Pleaşo, judeţul Prahova,
siliul de administraţie ol Centralei cărbunelui se simte Noi suprafeţe turile colectivelor didactice ciente metode de predare. El de aceea aceste maşini cir­ tii interurban de la auto­ ou stabilit tehnologia de
sou nu „je na t", lucrurile trebuie privite frontal, recunos­ sînt concretizate în calitatea se realizează în parte şi prin culă zi şi noapte pe şoselele baza D.R.T.A. Deva şi-a de­ fabricaţie a unui nou
cute co atare şl, ceea ce este esenţial, soluţionate defi­ cunoştinţelor elevilor, care organizarea de consultaţii naţionale, indiferent că e păşit sarcinile de plan cu produs j maso plastice
nitiv. Pentru că. trebuie să inţeleagâ, atîta vreme cît împădurite sînt mai temeinice, mai strîns pentru elevii râmaşi în urmă refractară. Avind o mare
consiliul de administraţie şi comitetele de direcţie ale legate de viaţă. la învăţătură. Merită sâ fie ploaie, vlnt, căldură sau frig. 2,4 la sută. rezistenţă la temperaturi­
minelor nu sînt ele înseşi temeinic convinse de necesi­ apreciată preocuparea cadre­ Autobaza D.R.T.A. Deva Cifra demonstrează cu pri■ le inalte, aceasta înlocu­
tatea indeplinirii ritmice a planului chiar din prima zi a In actuala campanie, sil- ; Eforturile cadrelor didacti­ lor didactice de la şcolile ge­ are mulţi şoferi specializaţi sosinţă că oamenii coloanei ieşte cu succes cărămida
lunii şi nu militează energic pentru aceasta, ritmicitatea vicnltorii dc pe cuprinsul j ce sint îndreptate acum spre nerale nr. 7 şi nr. 5 Hunedoa­ pentru curse lungi. O parte intîi interurban muncesc cu refractară folosită pentru
producţiei continuă să râmînâ un simplu deziderat, un ţării au împădurit o supra- j asigurarea parcurgerii în în­ ra, Burjuc, Haţeg, nr. 2 Lu- sint la colohna intii inter­ entuziasm pentru ca marfa căptuşirea agregatelo*
interminabil subiect de discuţie şi nu o cerinţă împlinită. tregime a materiei prevăzute peni, liceele din Brad, Certej, urban. Despre membrii aces­ încredinţată sâ ajungă ta be­ termice, contribuind in o-
Pentru co. atîta vreme cit se caută soluţii salvatoare in faţă de peste 30 000 ha. ! de programele de învâţâmînt, Liceul economic Orăştie şi al­ tei coloane se spun numai neficiari la timp şi în condi coloşi timp Io reducerea
lucrul suplimentar, în asaltul ultimei decade, nu vor pu­ Ca urmare a condiţiilor i pentru însuşirea cît mai te­ tele care au organizat după vorbe bune. In luna martie ţii bune. duratei de execuţie a lu­
tea fi lichidate anomaliile economice din activitatea mi­ favorabile de lucru, mai ales i meinică de către elevi a cu­ un orar bine gîndit aceste au fost primii evidenţiaţi pe N. PANAITESCU crărilor.
nelor. In fine, trebuîe ovut in vedere că este împotriva din ultimul timp, şl a roă- : noştinţelor predate. Fiecare consultaţii, astfel incit ^s-a Primele 120 de tone de
spiritului economic ce trebuie să corocterizeze conducerea surilor organizatorice, In- I învăţător şi profesor trebuie prevenit supraîncărcarea ele­ mosă plastică refractară
unei întreprinderi, rezolvarea problemelor mojore prin sim­ spectoratele silvice din A- i să analizeze în ce măsură şi-a vilor. Este necesar insă sâ ţi­ au şi fost livrate, urmind
ple poleative, prin acţiuni precipitate, de moment. rad şi Satu Marc şi-au rea- ! îndeplinit planul calendaristic nem seama de faptul câ acest co pînâ la sfirşitul anu­
la fiecare clasă şi obiect, în
Realităţile nici nu permit altfel de concluzii ci. dim po­ lizat planul anual, Iar . parte, în funcţie de aceasta mijloc de sprijinire a elevi­ lui întreprinderea praho­
trivă. confirmă părerea că şi în această lună. la mojorita- cele din Bihor, Brăila. Dolj. i sâ-şi completeze planificarea lor poate avea consecinţe ne­ % veana să realizeze alte
teo minelor s-a pornit la treobă cu folsa iluzie că pînă Galaţi, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, j pentru trimestrul al lll-lea, gative dacă este utilizat for­ 1 200 tone.
la urmă, pe global, planul se va realiza. Dacă Io Lu- in aşa fel incit să-şi asigure mal şi abuziv, dacă devine un
peni şi Paroşenî, sarcinile de producţie şi ongojomentele Olt, Timiş sf Tulcea şf-au | timpul necesar pentru fiecare prilej de a relua cu întreaga n pagina a ll-a:
sînt privite cu acelaşi cuvenit respect şi se depun aceleoşi depăşit sarcinile planificate ! temă din programă, rezervîn- clasă o lecţie insuficient de O EXPERIENŢA
statornice strădanii pentru indeplinireo lui, Io restul ex­ la împăduriri pe primul se- j du-şi totodată suficiente ore clar explicată în oră
ploatărilor demorajul este mai puţin decît palid. La Uri - NEOBIŞNUITA
mestru al anului. Un sprijin ! pentru recapitularea finală. In vederea unei temeinice
canî, după numoi patru zile de lucru, minusul de produc­ preţios în această acţiune ; Pentru că la începutul anu­ pregătiri a elevilor. învăţăto­
ţie tinde vertiginos să echivaleze producţia minei pe o zi lui şcolar, mai cu seamă în
I-au primit silvicultorii din j rii şi profesorii sînt chemaţi O echipă de medici
întreagă, iar Io lonea şi la Anînoaso, restonţele însumea­ zonele de munte, am întîm- sâ asigure în acest trimestru Prezenţa comunistului de la un spital din Lyon
ză producţio pe o jum ătate de zi. La Vulcan, nereolizări- partea tinerilor de Ia oraşe j pinat greutăţi în şcolarizarea o efectuat o experienţă
şi sate, care au plantat cu i tuturor elevilor, iar în această desfăşurarea in cele mai bu­ neobişnuită in domeniul
AL. VALER1U pomi importante suprafeţe. î primăvară epidemia de gripă ne condiţiunî a recapitulării transplantărilor cardiace.
a cauzat multe absenţe de la pe coordonatele Astfel, ei au transplan­
In prezent, eforturile sînt j
ore, în timpul care a mai ră­ VASILE BLENDEA tat inî.ma unui cim­
concentrate pentru împădn- [ mas este absolut necesar să inspector şef la Inspectoratul panzeu la un bârboţ pen­
ţContinuare in pag. a 2*a)
rirea cu râşinoase a terenu- | se asigure frecventarea cu şcolar judeţean tru a putea fî menţinut
rllor din zona de munte. j regularitate a cursurilor de activităţii obşteşti în viaţă pinâ cind va fi
1 către toţi elevii, folosind în găsit un „donator". Dor
mai mare măsură sprijinul operaţia nu a reuşit, pa­
familiei şi al celorlalţi fac­ ■Continuare in pag, a 2-o) cientul murind curînd du­
tori de colaborare. pă efectuarea transplan­
tării. Profesorul Pierre
r Saint Joseph, conducăto­
spitalul
Marion de lo
rul echipei de chirurgi, o
Extinderea Intre distribuţia raţională şi declarat că vo continuo
cercetările în acest do­
meniu. Problema respin­
gerii de către corpul o­
abatajelor menesc a organelor ani­
pulverizarea fondului de marfă prezent o mare necunos­
malelor râmine pînă în
cută — a afirmai profe­
frontale Apreciez ca o iniţiativă bu­ nu respectă graficele de livra­ tarea modului în care produ­ sorul Pierre Morion.
mite
aşa-numite-
produse,
nă discuţia deschisă de redac­ re, dar cel mai adesea res­ sul nou se bucură de aprecie­ le mărfuri deficitare. Cu
ţie pe tema comerţului mo­ ponsabilul de magazin în ale re la cumpărători. Nu găsesc cît aceste mărfuri se împart
dern. In cadrul ei avem cu cărui vederi nu intră această FOTBAL
I*rln extinderea metode- ■ bună fârimiţarea în toate ma­ în mai multe magazine din
lor dc exploatare cu aba- | toţii posibilitatea discutării cerinţă. Pentru câ e mai co­ gazinele judeţului a acestor cadrul unui O.C.L., cu atît RAPID — ALEMANNIA
taje frontale la minele din • unor probleme ce ne intere­ mod să aduci în magazin o cantităţi de marfă de sondaj. ele se fac mai puţin văzute
sează pentru
îmbunătăţirile
Valea Jiului, s*au extras în j marfă despre care ştii sigur După rapiditatea cu care s-au în reţea căci numărul celor AACHEN 3-2
acest an peste 500 de mii j pe care trebuie să Ie adu­ câ va trece decît să încerci — vîndut 50 de perechi de pan­ „cu obligaţii" dintre lucrăto­
tone cărbune, ceea cc re- ; cem în servirea populaţiei. rii din comerţ va fi mai ma­
implicată în
O problemă
prezintă un grad dc extin- j discuţia amintită o constituie re. Aş vedea rezolvat acest Numeroşi spectatori au
dere a acestei metode în ; modul de formare a loturilor neajuns de moment distribu­ urmărit ieri pe stadionul
proporţie dc 30 la sută din de marfă pentru magazine. COMERŢUL MODERN ind mărfurile respective la cî-
producţia totală a abataje- ■ Ţinînd cont de cerinţele co­ tc un magazin din cadrul fie­ Republicii meciul inter­
lor. ; merţului modern, aşa cum a cărui O C.L Ar putea face naţional amical de fotbal
Eficienţa economică a a- j fost el definit la masa rotun­ punîndu-1 pe cumpărător în tofi dintr-un model nou, să excepţie O.C.L. Petroşani, dintre formaţia Rapid
cestui nou procedeu de lu- j dă. loturile expediate către situaţia de a alege din mult zicem, nu se poate trage con­ deoarece întinderea munici­ Bucureşti şi echipa vest-
cru se reflectă şi în scăde- ş magazine ar trebui să conţină si variat — să-i educi şi di­ cluzia că marfa respectivă va piului e mare. germană Alemannia A-
rea continuă a consumului ; — vorbind de confecţii — versifici gusturile. trece. Cred câ aceste loturi de O altă posibilitate ar fi ca achen.
dc lemn dc mină cu 2,68 3-4 talii, totalitatea mărimi­ Aceeaşi cerinţă se impune sondaj trebuie repartizate u­ mărfurile respective — mă
mc pc 1000 tone faţă dc ; lor. a modelelor şi poziţiilor şi la formarea loturilor dc nui singur magazin in judeţ. refer In cele căutate în orice Fotboliştii români au
trecut. Avansurile medii i coloristice in care se execută incălţăminte care, de aseme­ Cererea de consum studiată sezon, bineînţeles — să fie li­ obţinut victoria cu sco­
realizate în abatajele fron- ş confecţia respectivă. Astfel nea. se satisface doar parţial. astfel ar fi mai aproape de vrate o dată pe trimestru că­ rul de 3-2 (2-1) prin
talc cu susţinere metalică j s-ar satisface dorinţa de a pu­ Un alt aspect implicat în realitate tre una sau două OC.L-uri, punctele înscrise de Lu-
sint dc 30 dc metri pc lu- \ tea alege, a cumpărătorului. discuţie e „pulverizarea" fon­ Mai merită discutat în mo­ urmînd ca în trimestrele cele­
nă, iar randamentele obţi- : Scopul însă se realizează în dului de marfă. In magazine mentul de faţă şi acest aspect lalte sâ fie satisfăcute alte pescu, Jamaischi şi A-
nutc dc 9,55 tone pc post, j prezent numai parţial. Şî la intră uneori loturi mici, „de care, dorit sau nedorit, e o organizaţii comerciale. dom. Pentru oospeţi au
înregistrate la mina Lupcni ] realizarea doar parţială a sondaj" — 50-100 bucăţi sau realitate.' Industria nu poate marcat Kostermann şi
în stratul 3, blocul IV. : dorinţei cumpărătorului con­ perechi. Prin ele se urmăreş­ asigura, deocamdată, toată GRIGORE MISCHIU CleŞsens.
tribuie uneori industria care te introducerea modei, cerce- cererea de consum la anu­ directorul I.CR.T-I.