Page 3 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 3
C H IH C n S T IH l u ltim
sa
MUNCII, FRUMUSEŢI
H a in e i d e f l o r i ş i t r a n d a f i r i
SI SENSURI NOI Minunată ie poartă Pri slobozind petale multicolore. trele plantate pe alei, 25 000 nută muncă în numele dra le 13,2 hectare de zone verzi,
. » măvara I O „ţese" cu dărni Cită veselie, cîtă bucurie arbori şi arbuşti ornamen gostei minerilor pentru fru au plantat 030 dc pomi or
cie peste lot. In urma ei ră aduce Primăvara I... tali, 22 000 de trandafiri pi mos. plăcut, curat, modern... namentali, 2 152 de tradafiri
sar flori, verdele crud al ier Hunedoara. Primăvara a tici şi urcători, 72 hectare Deva. Locurile destinate şi peste 110 000 flori. O mun
bii cuprinde întinderile, mu cestui an înseamnă aici parcuri şi zone verzi, 4 000 florilor şl verdeţi» au cunos că entuziastă pe tărîmul
Munca, admirabilul şi miraculosul creator care ! RĂVAŞ PĂUN | gurii îşi desfac strînsorile 300 000 de panseluţe, albăs metri liniari de garduri vii. cut o nouă extindere în a împodobirii oraşului, a cărei
valoare
depăşeşte 002 000
l-a înăl(at pe om la condiţia supremă de făurar al Iar totalul hărniciei hune- ceastă primăvară. Peste lei....
tuturor bunurilor materiale şi spirituale, reprezintă : preşedintele C.A.P. Simcria ; dorenilor, hărnicie în sluj 25 000 de panseluţe, 3 000 de Simcria — oraşul ceferişti
in societatea noastră socialistă virful piramidei valo j „Sîntem in campanie din j ba frumosului. înseamnă tradafiri, 5 000 de arţari, sal- lor, premiat pc ţară pentru
rilor acumulate de popor, baza de granit a progre : zori şi pînă se întunecă, i 3 506 472 lei. Minunată îm cîmi. plopi, meri şi cireşi priceperea şi hărnicia locui
sului naţiunii române spre împlinirea măreţelor sale ; Sămînţa trebuie pusă Ia ; pletire între hărnicia făuri japonezi, brazi, mesteceni, torilor săi la capitolul „mai
idealuri de prosperitate şi fericire. In conştiinţa po i vreme în pfimînt, să poată j torilor de oţel, blocuri şi o castani au ţesut oamenii !n modern, mai frumos’*. Po
porului nostru, munca a fost şi rămînc pentru vecie ; creşte şi rodi bogat. Aceas- ! biective industriale cu cea haina de primăvară a ora doaba primăverii din acest
marele maestru care cizelează şi înnobilează perso | ta-i doar campania de pri- j dc iubitori ai frumosului, ai şului. Toate lucrările au fost an a Simeriei înseamnă pej-
nalitatea umană. Iar omul, unicul şi fericitul benefi | măvarâ. Dar, de fapt, noi i florilor... efectuate de mîinile harnice te 40 000 de panseluţe. sal-
ciar al acestui complex* proces de perfecţionare, spo : sînlem intr-o campanie con- j Petroşani. Stăpînii bogăţii ale gospodarilor oraşului, cîmi. brăduţi, carpeni, mo
reşte perpetuu caratele muncii, adăugîndu-i frumu ! tînuă. lor din adîncuri sint şi gos ale locuitorilor soi. In noul dernizări ale străzilor Gheor-
seţi şi sensuri noi, ampliflcindu-i semnificaţiile. Din : Am făcut multe penlru podari neîntrecuţi, îndrăgos cartier Gojdu au fost ame
îngemănarea omului cu munca, din simbioza dialec ! cooperativă ; cooperatorii ; tiţi de natură şi frumos. In najate în jurul fiecărui bloc gho Doja şi Victoria, un sta
dion reamenajnt, 9,5 hec
tică a acestor elemente fundamentale pentru exis j noştri sint oameni cu stare, j numele acestei dorinţe ne zone verzi. într-o perfectă
tenţa socială, s-a născut şi pulsează acea năvalnică : Dar dacă ne gîndim cit de j contenite de înfrumuseţare a aliniere au fost plantaţi tare zone verzi. Şi-i stă bine
forţă creatoare care a dat şl dă contururi precise ; mult poate fi sporită rod- ! oraşelor, străzilor şi cartie plopi şi brazi, peste 35 000 Simeriei — fruntaşă — cu
istoricelor hotăriri ale partidului, menite să propul | nicia holdelor, avuţia ob- i relor, minerii Văii Jiului au metri pătraţi au fost se noua io do primăvară! Un
seze România pe noi culmi de civilizaţie şi progres. j ştei şi a fiecăruia dintre ; lucrat in această primăvară mănaţi cu iarbă Haina de „bis” hărniciei ceferiştilor !...
Nicicind in scurta dar tumultuoasa istoric a con I noi. vedem că mai avem de 1 mult şi cu folos. O muncă flori şi trandafiri a oraşului ★
strucţiei socialiste procesul perfecţionării, interacţiu I mers drum lung Merită să j ce valorează peste 7 milioa se împodobeşte necontenit, In prag dc armindeni toate o-
nea reciprocă dintre om şl muncă n-au fost alîl de ; ne zbatem pentru asta, me- j ne de lei ! Ea mai înseamnă frumuseţii ci i se adaugă raşelo judeţului au îmbrăcat
cuprinzătoare, atît de vaste şi de profunde ca în j rită să ne socotim mereu in j sădiri de flori şi trandafiri, mereu, cu fiecare zi. noi a minunata ie a primăverii.
acest an jubiliar, cind poporul nostru, intr-o impre I campanie, din zori pînă-n j plantări de pomi ornamen tribute... Cit de bine le „prinde” ! E
sionantă unitate de voinţă şi acţiune, se pregăteşte | seară". tali, curăţiri şi amenajări Brad. De atitea ori fruntaş haina florilor şi-a trandafi
să slăvească împlinirea unui sfert de veac de la eli de spaţii şi zone verzi. în în munca de înfrumuseţare rilor, a mugurilor dezlăn
berarea patriei. In universul profesiunilor, in sfera treţineri şi extinderi de par şi bună gospodărire, Bradul ţuiţi şi a verdeţii, a moder
vastă a pasiunilor şi preocupărilor, politica parti curi, reparaţii de străzi şi a făcut o minunată primire nului şi elegantului. Toate
dului nostru a declanşat noi resorturi şi energii trotuare, sistematizare şi primăverii în acest an. Lo făcute de mina pricepută şi
creatoare, a amplificat abnegaţia şi dăruirea in mun i CONSTANTIN j modernizare continuă a fie cuitorii săi au aranjat cu harnică a gospodarilor !
că a fiecărui om, indiferent de locul şi rolul cc-I ocu cărui oraş minier. O susţi multă dragoste şl atenţie ce GH. I. NEGREA
pă in uriaşul angrenaj al activităţii sociale. | PURDA |
Care este rezultanta îmbinării armonioase a aces
tor elemente, care sint Implicaţiile el pe multiplele i miner şef de brigadă ;
oameni j Recunoştinţă
planuri ale existenţei sociale actuale, sensurile ma | la mina Pctrlla
jore. calitativ noi ale raporturilor dintre om şi mun I „Nouă, minerilor, ni se ;
ca sa ? Lăsăm răspunsul In seama unor oameni cu j spune că sîntem
cele mai diverse profesiuni şi poziţii in ierarhia ; dirji şi mîndri. Nu mă i 9 9
muncii. j sfiesc să recunosc că ne { UMOR • UMOR • UMOR
| place cînd auzim vorbin- i
i du-se aşa. Dar, vrem să se I anilor tineri
i
; ştie tot atît de bine că nu i
| Ing. COSTACHE TROTUŞ j ne place să ni se dea ni- î ciului de fotbal, un băietei
înainte de începerea me
j mic gratuit.
Ce e tinereţea ? Nimic mai
i Sîntem dîrji şi mîndri, i greu, nimic mai uşor dc de pă acţiunile pe care le iniţia se aşează pe unul din cele
ză şi le dau viaţă : colectarea
director general, preşedinte- j nu atît pentru că muncim j finit ! L v.irsla. e haina nouă cantităţilor dc fier vechi pen mai bune tocuri din tribună.
î le Consiliului de administra [ în adîncuri, că munca noas- ; a unui pămînt. a unui popor tru hrana cuptoarelor de la — Cum de ţî-ai cumpărat
: ţie a) Centralei industriale i tră este o neîntreruptă tru- S \echi de cînd lumea, care tră un bilet atît de scump 7 —
! Hunedoara : dă pentru a scoate la zi : ieşte şi gînde.şlo la viitor. Pen Hunedoara, în miile de ii întreabă vecinul său.
; cărbunele. Dîrzenia no-o dă! arbori şi arbuşti plantaţi anual — Nu l-am cumpărat eu,
I „Personal, consider anul şedinte, consiliul de adminis 1 nu asprimea abatajului, ci i tru că, ce altceva ii este mai fn fondul lorcslier sau ci lata.
specific tinereţii,
decît
pre
I acesta ca un an hotăritor. traţie, cit şl colectivele noas I conştiinţa că facem parte ; zentul şi viitorul ? Sint tim pentru înfrumuseţarea locali — Şi unde e tata 7
! de mari răspunderi, nu nu- tre în totalitatea lor. In pri ; dintr-un detaşament care, ■ tăţilor ; in toate acţiunile vo- — /leasă. Caută biletul.
| mai pentru soarta cincinalu- mul rînd ne revine obligaţia ; urmind încrezător politica : purile clădite, ridicate pe luntar-patriotice ei sint pri
| lui actual, ci pentru întregul să facem totul pentru ca i partidului, luptă şi mun- | cremenea unui trecut glorios. mii; Lc-am surprins zîmbetul ic
\ proces de perfecţionare a noua formă de conducere să j ceşte pentru binele tarii. j Este vîrsta revărsărilor dc din tablourile de promoţie ale O doamnă in utrstfi către
| conducerii şi planificării e- nu ducă în nici un caz la stîn- j Mîndria ne-o aduc înfăp- j xîmbete şi voioşie. Sentimen liceelor teoretice, industriale, un cunoscut:
| cortomiei naţionale. Hotârî- jenirea, ci la dezvoltarea şi i tuirile poporului, rodnicia | te şi reflectare a tot ce fa ale şcolilor de maiştri, l-am — Spune-mi cinstit, de
: tor deci pentru reuşita depli- perfecţionarea circulaţiei m e ţ palmelor noastre, cem azi — elanul, patriotis văzut aplecaţi peste tratate şi cîţi ani par 7
j nâ a unei vaste acţiuni con- talului pe arterele vitale ale j Oaie ce altceva ne-ar mal I mul, nemărginita dragoste manuale în amfiteatre şi labo — O clipă. La fată — de
i dusă cu atîta judecată, rea economici, în cantităţi spo ţ trebui ca izbinda muncii I pentru toi. avîntul, voinţa, ratoare, concentraţi asupra 20, la siluetă — de 18, la pi
; lism şi fermitate de partidul rite şi la- un înalt nivel ca \ noastre să fie deplină ?". [ mîndria — se cuprind într-o planşelor, sau veghind la să cioare — de 16...
j nostru litativ. cunună maiestuos aşezată pe nătatea semenilor, l-am re — O, dar ăsta este un com
; Centrala industrială de la Dar problema de impor fruntea ţării descoperit în revărsare de pliment grozav /
i Hunedoara. înfiinţată recent, tanţă covîrşitoare este aceea Tinerii. Cine sint tinerii'? cin tec şi joc pe scenele case — Nu te grăbi, nu am a
I este ea însăşi o verigă esen- că prin toate acţiunile noas Oamenii zilelor noastre. Cei lor de cultură şi cluburilor, dunat încă cifrele...
j ţială, de maximă însemnăta- tre trebuie să asigurăm ma i Dr. OVIDIU rare poartă noul în ei, cu oi. iuti eeîndu-se în competiţii ★
| te în lanţul acestor acţiuni, terializarea practică a idei L-au însuşit din experienţa sportive. Peste 29 do mii au Un scoţian, proprietarul u-
j Ea reprezintă o uriaşă forţă lor partidului nostru cu pri | CONSTANTI- vieţii vârstnicilor şi-l ampli luat startul în „Crosul tine îi ei firm e, către funcţionarii
I industrială — peste 40 la su- vire la conducere şi planifi fică, ii ridică la puterea foi relului". Sînt ei. toţi cci preo să i:
• tă din producţia siderurgică care, să demonstrăm practic | NESCU ţei. vigoareî braţelor şi min cupaţi. angrenaţi total în tu — Anul trecut aţi lucrat
i a ţării — şi cu influenţe ho că centrala industrială este ţilor călite şi luminate de multul construcţiei socialiste. foarte bine, veniturile firmei
! tăritoare pentru mersul în- cadrul cel mai potrivii, capa | Medic Emerit şcoala construcţiei socialiste. Sint cei care, cu luare-amin- noastre au crescut. Drept re
î tregii economii, bil să asigure progresul ac i .Mii de fire leagă munca | Unde i-am văzul pe aceşti oa te. desprind, primesc din ex compensă veţi primi cu toţii
i Avînd in faţă aceste două celerat al economiei naţio J noastră de existenţa omului j meni noi ? Dar unde nu i-am perienţa muncii. îşi finisează clte un cec de 20 de lire.
I considerente primordiale, nu nale j muncii şi nici nu văd ra- j văzut ? IC mai greu de răspuns. calităţi şi aptitudini. îşi for Dacă şi anul viilor veţi m un
I este greu de observat că Aceslea sint laturile esen | ţiunea profesiunii noastre, j Aproape cinci mii schimbă mează atitudinea faţă de via ci la fel de bine, am să uâ
I sîntem investiţi cu râspun- ţiale. cerinţele de bază ale | a celor de pe tărîmul ocro- \ cotidian structura .şi compo ţa nouă Sînt cei care au în onorez cecul.
j deri deosebite şi confruntaţi muncii noastre din acest an. : tini sănătăţii, în afara con- I ziţia minereului de fier şi văţat să respecte cu pioşenie ★
i direct .cu un in»reg complex si sub imperiul lor ne des | sensului general, spre care j cărbune în uriaşele retortă dc trecutul eroic al poporului, — Eşti prea tinăr ca să te
: de probleme, alîl eu ca pre făşurăm întreaga activitate. | se îndreaptă cu paşi fermi j la Hunedoara. Alte mii şi mii căsătoreşti cu fiica mea, care
j societatea noastră romă- j (el care aduc, prin are 30 de ani.
! nească. j slobozcse la lumina zilei sute ţi *o frumoasă tradiţie, pri
I Partidul nostru, al cărui [ de vagonele pline cu cărbune. nosul recunoşlinţei lor me — Dar diferenţa nu este
j ţel fundamental este ferici — 1 700 s-au ridicat. prin moriei istorice străbune a pâ- chiar atît de mare. Eu am
i rea şi bunăstarea poporului, munca (or, la cota celei mai mîiiMlui hunedorean. La 11 25 !
I se preocupă in cel mai înalt înalte construiţii industriale mai. întNniica tinerelului hu- — Ei bine, atunci mai aş
PETRE ZĂVOIANU i grad de apărarea sănătăţii din ţară. Sînt „prometcii" de nedorean la Costcşti va marca teaptă 5 ani.
t ; poporului şi nc-a pus în fa- 1 la malul Mureşului, cei care un asemenea eveniment. ★
i ţă, nouă, cadrelor medicale, : vor scăpâra amnarul energi Ce c tinereţea ?■ Cine sînt — E greu să înveţi limba
sudor dc înaltă specializare pc şantierul I răspunderi deosebite pen- ! ci pe vestigiile Miciei. Sint cei tinerii ? Argintul viu. elemen franceză 7 — l-a întrebat o
termocentralei Mintia doamnă de lume pe Heine.
I tru progresul social al ţârii. ; pe care-i vedem in aceste zile tul nou al marelui angrenaj
: De aceea, consider că a ; brâzclind ogoarele judeţului, socialist, prezentul şi viitorul — Da de unde. răspunde
In cei aproape 20 de ani petrecuţi pe schele am in- ■ ; munci cu tot devotamentul ; cci care. alături de coopera patriei, oglinda vie a tot ceea el. In locul cuvintelor ger
văţat că nimic nu-i mai de p».*eţ pentru trăinicia tuturor lu- j I pentru sănătatea omului I tori. au strunit cu bărbăţie ce trăim şi simţim azi. lumi mane trebuie folosite pur şi
crurilor decît pasiunea şi priceperea puse la temelia lor. ; i muncii trebuie să fie su- \ caii putere ai tractoarelor pen simplu cuvinte franţuzeşti.
Acum muncim aici la termocentrală. Se ştie că este un : ; prema noastră împlinire şi j lru a raporta punerea unor naţi cu dragoste de partidul ★
obiectiv uriaş cu agregate .de mare fineţe tehnică şi că ■ j satisfacţie". temelii trainice viitoarei re nostru comunist. Un tinăr se prezintă, la
primul grup trebuie să producă spre sfirşitul acestui an. colte. Ii recunoaştem uşor du doctor.
Dacă e să ne-ntrebâm de vom reuşi să vedem la vre- ; N. STANCIU
me primul grup în funcţiune, atunci, de bună seamă, noi ■ — Ce vă supără 7
constructorii n-avem de dat alt răspuns decît acela că vom ; Oameni, dorinţe, aspiraţii, — Dorm prost. Nu pot de
trece cu bine şi peste această încercare. tot atitea înălţătoare mobîluri. ! Intîlnire cu tinerii din oraşul Haţeg i loc să adorm.
înmănuncheate intr-un puter ; » » O I — încercaţi să număraţi
In ciuda faptului că avem ani mulţi de experienţă şî i nic şi impresionant cataliza ; j
am însuşit multe din tehnica cea mai avansată a sudurii, : tor, ce conferă raporturilor j _ Ieri, tinerii din oraşul Haţeg, s au intîlnit cu tova- pînă la zece, şi apoi iar pi
uă la zece, şi apoi iar...
nu ne trece nicicum prin minte să spunem că avem me- j dintre om şi munca sa certi J răşul Aron Colccr, membru al biroului Comitetului ju
Peste o zi tinărul vine din
seria la degetul mic. I tudinea continuităţii ascenden r deţean de partid. Cu acest prilej, oaspetele a vorbit ce* nou.
Pentru că. deşi împrejurările ne-au forţat să muncim :• ţei pe scara valorilor. Spre bi j lor prezenţi despre contribuţia tinerelului la înfăptui-
uneori cite 14. 16 şi chiar 20 de ore în şir. pînă aproape ■ nele şi progresul societăţii, î rea operei de construcţie a socialismului în ţara noas- — Nu-mi ajută doctore.
de epuizare, ne-am obişnuit ea a doua zi să pornim la lu- ■ spre lauda omului. j tră, despre măreţele sarcini trasate de partid organiza Cind ajung la cifra opt sar
cru cu mai multă vigoare şi ambiţie, ca şi cînd nu s ar fi I ţ-iilor U.T.C., despre necesitatea îmbunătăţirii activită- fn sus. — Asta-i culmea I Eu le-am cerut o roata pentru Trabant.
petrecut nimic deosebit. I Ancheta realizata de ! ţii de educare în spiritul dragostei faţă de partid şi pa — Dar de ce ?
i tria socialistă. — Sint boxer. Desene de V. MIHAILESCU
LAURENjlU VISKI
mergem la Oradea, la Sibiu
A venit — uf, în sfirşit ori la Cluj, unde organizea Valea Jiului la Aeroport, la şi judo Tu n-ai văzut încă 1 M A I dianele lumii ; 19.30 Solişti dc RADIO
ra în pădurea Chizid, în
lecul şl Jocul românesc pc meri
— veselă,
gătită în
niciodată judo ! Şi, desigur,
nouă
haină
ca
o
muzică uşoară : Constantin Drâ-
Morişoara
stambă înflorată, cu gălăgie, ză U.T.C.-ul excursii Lunca Florii, — Vulcan, la fotbal... u ne-am înţeles nici ghlcl şl Doina Badea ; 20.00 Ra PROGRAMUL I : 7,10 Concertul
— Ce ? — zice — iar vrei
la Sterminos
diojurnal. Sport. Buletin meteoro
cu voie bună. — am văzul sâ mă ţii în oraş ? Nu stau — Uricani. la Târâţel — cum. Cînd trebuie să logic ; 20,10 Rapsodia I In La ma dimineţii ; 8,00 Uverturi celebre :
chiar rîndunele — aşa că a toată ziua ? Du-mâ la iarbă Brad, la Călan-Băi, la re alegi, un loc e mai CINEMA jor de Goorgc Encscu ; 20,24 Re uvertura la opern „Ruslan şl Lud-
venit sigur mult aşteptata verde, undeva unde n-am zervaţia cu zimbri din pă cital Ludovic Spiess ; 20.40 Şlagăre miJa" dc Glinka : „Carnavalul ro
câ primăvară. fost ! durea Slivuţ, la Poieniţa — frumos ca altul. Tare mă DEVA : La est dc Eden (cine interpretate dc corul şi orchestra man" de Berlioz : 8,19 Clntece de
voie bună ; 8,30 La microfon, me
„Dup-otîta frig şi ceaţa Trebuie sâ recunosc, a Orăştie, în pădurea Bălă- tem că pînă la urmă ale matograful „Palrla“) ; Viaţa Iul dirijate de Emile Sullon ; 21,00 lodia preferată ; 9.10 Moment poe
Canţonete celebre, interpreţi cele
gem cetatea Devei. Dar. am
Iar s-arată soarele. avut dreptate. Tot la iarbă cuta — Simeria. să-mi impun punctul meu lUateit» („Arta") ; SIMERIA : Sfâr bri ; 21,30 Moment poetic. Cîntece tic ; Din lirica primăverii ; 9.15
De*ocum nu ne mai îngheaţă verde mă gîndeam şi eu, — îmi trebuie o săptâ- de vedere. Ce, ea a procu şitul a centului \V 4 C („Mureşul"); în mat ; 21.40 „Flori de mat" ~ La microfon, melodia preferată ;
HUNEDOARA : Vera Cruz („Fla
9.30 Pagini corale de mare popu
E Nasul şl picioarele !". dar i-am făcut propunerea mînă întreagă ca să ajung rat listele cu programările ? căra") ; Pentru IncA puţini dolari romanţe ; 22.00 Radiojurnal. Sport. laritate ; 0,43 Muzică populară :
Buletin meteorologic ; 22,15 Album
cu Clujul aşa, ca să vadă
Că ne-au îngheţat destul.
In-
(„SiderurglKtul") ; CALAN :
la toate. Dar. toate sînt In
10,13 Cintă Miliaela Mihai şl Aura
Ba am făcut şi gripă cu fe că mă., interesez. aceeaşi zi. Ştiu, cîntă fan N u l Ea a stat in pat cu loarcc-te („11 iunie") ; PETRO Nicolae Klrculescu r 22.30 Noutăţi Urzlceanu ; 10,30 Dansuri simfo
dc muzică uşoară interpretate de
Paul
nice şi Rapsodia a II-a dc
bră mare, cu tuse. cu injec — Şi totuşi, unde mer fare, solişti vocali, instru gripă ? Nu ! Şi-apoi cine ŞANI : împuşcături Mlb RpInzurA- Cliff Rtchard ; 22.43 Cavalcada rit Constanttnescu ; 11,03 Avanpremie Joi
tonre (,,7 Noiembrie") ; Acest pA-
ţii şi hapuri, cu stat în ca gem ? Că de la Deva vor mentişti, vor dansa artiştii cîntă-n casa asta ? (Ei, as miiit este al meu „Republica") ; murilor ; 0,03—6.00 Estrada noc ra cotidiană ; 11.IC De la un şla In jurul orc)
turnă.
să. la pat. cu prişniţe. Dar, pleca autobuze la cabanele amatori, iar seara cine vrea ta-i deja discutabil...). M PENI : BunA ziua, contesă : găr ia altul ; 12,00 Dc toate pentru 8.45 Transmisiune de In mitingul
s-a terminat, şi cînd priveşti Gura Zlata, Gura Apei, la şi cu cine-i place... Ştiu, In orice caz, eu le urez („Cultural") ; LONEA : Frumoasele toţi ; 13,00 Concert de prînz : 13,30 şt demonstraţia oamenilor muncii
din Capitală şi din «ară cu prilejul
(„Minerul") ; Week-enil
vacanţe
în stradă, tot vorba poetu Sarmizegetusa, la rezervaţia ştiu, ştiu.. Dar, unde mer tuturor patru zile de odih c.u Auna („7 Noiembrie") ; ANI- luttlnlre cu melodia populară şt zilei de 1 Mai ; 17,30 Telex TV ;
Interpretul preferat : 14.00 Radio
lui : cu zimbri din pădurea Sli- gem, că vreau şi eu să fug nă „cum scrie cartea", pe NOASA ; Dragostea unei blonde 2 MAI jurnal. Buletin meteorologie ; ii.io 17.40 „Flnrl dc mai". — Selecţtunl
„Pe trotuar, alături saltă vuţ. Tot spre aceste locuri în sac, ori să alerg cu oul trecere frumoasă şi compa („Muncitoresc") ; PAROŞENI : O- „Tata. mama, Fiatul şi eu“ ; 16,0(1 din programul prezentai la faza
Două fete vesele... vor circula autobuze de la în lingură, ori... ? Vreau şi nie plăcută ! pcraţlunca „San Gennaro" („E- Concert simfonic popular : 16,30 republicană n Festivalului cultu-
ral-artlstic al pionierilor şl
şco
ncrgla") ; PETR1LA : Exprefltil co
Zău că-mi vine să-mi las baltă Haţeg, iar din Petroşani se eu o surpriză ! N. B. Ce ti-e şi cu spiri lonelului Van Ryan („Muncito CINEMA „Cravatele roşit In sărbătoare" : larilor — zona Bucureşti : 18,15
17.00 Muzică populară Interpretată
Toate interesele...", va putea merge la cabanele — Unde nu ajungem în tul ăsta de prevedere! Cînd resc") ; VULCAN : Un delict aproa dC Marla Ciobanu şl Ion Di'ăgoi : Cintarc patriei şl partidului — ver
De-asearâ le-am închis în Rusu. Lunca Florii, Pietrele, prima zl, mergem' în 2 mai. să-nchei rîndurile de faţă a pe perfect („Muncitoresc") : URI 17.15 Penlru patrie : 17.45 Meridia suri ; 18,30 „Mult ml-c dragă pri
sertare. Ne-am pregătii sa Cîmpu lui Neag.. Dîn faţa Tot serbări cîmpeneşti, că venit un tovarăş de la pom CANI : Prin Kurdhlanul sAtbaiic DEVA : La est de Eden (cine n e— melodii. Emisiune realizată de măvara". Program interpretat do
(„7 Noiembrie") ; ORĂŞTIE : ...A-
coşa cu mîncare. sticla cu Agenţiei O.N.T. Deva. vor se ţin în aceleaşi locuri de pieri : pol s-a născut legenda („Patria") ; matograful „Patria") ; Viaţa lut Maria lolna ; 18.30 Varietăţi mu orchestra de mu’/.icA populnră a
zicale : 19.00 Cu cintocul şi Jocul
Mateus („Arta") ; SIMERIA : Astă
Radlolclcvlziunli ; 19.00 Telejurna
ţuică (dar nu din oricare, pleca în zilele de 2, 3 şi 4 agrement. Or, dacă vrei tu, — Şliti, poale strecurat» Taffy $1 vlnâlorul („FlacAra") ; oearA mă distrez („Mureşul") ; pe întinsul patriei ; 10 30 O melo lul de scară ; 19.30 „Rapsndln
ci din aia să-ţi pocnească mai, la orele fl,30. autobuze mergem la lac la Cinciş, cîteva rinduri, să se ştie C.EOAGlU-BAl: Iadul sfArimat : HUNEDOARA : Samuraiul („Con die pe adresa dumneavoastră ; florilor" — spectacol muzlcat-co-
urechile), şi pentru patru la Geoagîu-Băi, cu înscrie ori la Cabana „Izvorul" de că-n pădure focul e peri HAŢEG : Marysla şl Napoleon structorul") : Vera Cruz („Flacă 20.00 Radiojurnal. Sport : 20.10 For regrafie ; 20.45 „Orele incandes
(„Popular") ; BRAD î BunA
ziua,
maţia Antlre Brasseur : 20.30 Fo
zile vom popula munţii, ca re pe loc. la Cinciş... culos, că un incendiu pro rontosA ! („Steaua roşie") ; GU- ra") ; Primăvara pe Oder („Sl- noteca de aur. Mihall Sadovcanu cenţei" — film documentar dcsnrc
derurglstul") ;
CALAN : Căderea
Galnţlul anului 1969 ; 21.05 In lu
banele, pajiştile şl pădurile. — Să vedem, zice. — Păi, zic, nici cu eli duce pagube, că le strică RABARZA : Evadare In tăcere Imperiului roman — seriile I şl II citind din poezia eminesciană : mea lui Walt Disney : Aventurile
Obicei vechi şi, de ce n-am — Bine. cu „sâ vedem" al copterul nu ajungem fie şi oamenilor toată distracţia. („Minerul") ; IMA : Tlancta mai („11 iunie") ; TELIUC : Fiu! Iui 20.43 Voci celebre ; 21,15 Muzicii lui Mickcy Mousc : 21,55 „La iar-
recunoaşte, sănătos. Să-n- tău am rămas pe jos de în două zile. ca să le vedem Pentru foc să-şi aleagă muţelor („Lumina"). Tarzan („Minerul") ; PETROŞANI: i»ă verde" — emisiune muzlcal-
cerce cineva să mă contra excursiile din nordui Mol pe toate. Dacă nu te hotă împuşcături sub splnzurâloarc („7 de dans; 21.40 Cu ..Pcrlnlţa" In dislractlvă : 22,25 Varietăţi pe pe
Telejurnalul
du
22,55
liculă :
Noiembrie"); Acest pămlnt cate al
zică, să-mi spună că nu-i dovei, de la Stina de Vale, răşti,, eu îmi aleg un sta locuri în afara pădurii, că RADIO meu („Republica") ; LUPENI : jurul lumii ; 22.00 Radiojurnal. noapte.
place mirosul de miel la din nordul Olteniei, de la dion şi mă duc să văd in- acolo-i stă bine mielului BunA ziua. contesă I („Cultural") ; Sport. Buletin meteorologic ; 22.15
frigare, ori ţuica sau berea, Turnu Scverin — Hercula- lilnirile sportive. Că vor fi fript PROGRAMUL I î fl.OS ..1 Mai". LONEA : Frumoasele vacanţe („Mi Melodii dc H. Măllneanu ; 22.30
(„7
la iarbă verde: Sâ-ncerce, ne.. Acum nici măcar nu întilnirl la Deva, la Hune Să strecori cîteva rîn- Clntec şi Joc In .zi de sărbătoare; nerul") ; tCcck-end ru Anna Dra Moment poetic Lirică populară ; Vineri
Noiembrie") : ANINOASA :
că-i spun : stai, omule, aca vedem cum pleacă autoca doara şi la Petroşani... la duri ? ! Dar unde ? Că se In jurul orei 9 transmisiune de la gostea unei l/londe („Muncito 22,33 Muzică dc dans ; 0,35—6.00
să şî vîră-ţi nasul in televi rele din Deva, Orăştie, de Vulcan se inaugurează te cretarul de redacţie protes mitingul şl demonstraţia oameni resc") : PETR1LA : Expresul colo Estrada nocturnă.
lor muncii din Capitală şl din ţarA
zor, bea ceai de muşeţel la Energomontaj Mintia. renul de fotbal. Şi la Sime tează : „Ti-am spus alîta. cu prilejul zilei dc 1 Mal ; 12.30 nelului Van Rj An („Muncitoresc") ; 11,00 Film pentru copii : „Gla-
VULCAN : Un delict aproape per
sau de sunătoare şi suge lă- — Nu te impacienta — ria, şi la Haţeg vor fi com alîta proză-mi dai, nu mai Cintecc şl jocuri populare ; 13.00 fect („Muncitoresc") ; ORĂŞTIE : mador" ; 11,50 Concert simfonic ;
mîie ' Mai trage şi jaluzele îmi zice — că la cabane petiţii Seara mergem la mult". Şi-apoi mai sînt nu- Valsuri celebre : 13,30 Cîntccelc ...Apoi s-a născut legenda („Pa 17,30 Telex TV ; 17.35 Lumeo copii
noastre. Succese ale muzicii uşoa
le la geamuri să nu le gî- poţi merge cit e vara de dans, ori la carnaval cu ti tomobilişlii. Şi pentru ei am re romăneştt : I4.r)0 -Radiojurnal. tria") ;v Talfy al rinilorul („Flacă PRONOEXPRES lor ; 18,00 Zoo — din viaţa anima
dile soarele ! mare. Dar la serbările cîm- nerii, că nu ne dă nimeni fost rugaţi să transmitem cî- Buletin meteorologie ; H.io „în ra") : GEOAG1U-BAI : Tom şl Jrr- lelor ; 78,30 „Cinleec şi flori" —
leva rinduri. Şl iu ei de la
atru zile de sărbătoa
peneşti, la mnialurile tradi
frăţiţi in ciniec şi Joc" — mu/.ică
afară, te asigur eu. Se orga
P re, aşa una după alta. ţionale de 1 Mai. nu vei nizează la Brad un carna cine vine „rugămintea" şi populară ; H.30 Paţjlnj de mare ry ; HAŢEG : Marysia şi Napo Rezultatele concursului nr. IR: muzică populară românească ;
îţi pun probleme" nu avea prilejul decît la anul. val al tineretului... Şi, du la ce se referă. De ce-aş popularitate din operele : 11.13 leon (..Popular") ; BRAD : Aven Extragerea 1 ; 20, 20, 23, 32, 19.00 Telejurnalul de seară : 19.30
Din nui/ico
popoarelor : 15.30
turile lui Tom Sawyer — scria I,
glumă. De mai bine de-o Şi-mi scoate lista cu ser pă fotbal, zău. face mai insista ? Ii las să se Concert folcloric ; 16.05 Recital Ion 5, 28. Estrada tinereţii ; 20,15 Film artis
săptămină ii tot duc neves- bările cîmpeneşti, pe care — Iar fotbal ? — sc l e simtă bine şi ci. clar sâ nu Voicu ; 16.20 CSmfi Connle Fran- Moartea lui Joc Indianul — scria Fond de premii : 436 532 lei. tic : „Iubiri fugare" ; 2i,S0 Film
ti-mi clte o listă întreagă tot eu i-am dat-o. pede ea la mine. uite totuşi că.. cleh. primă cls : 16.30 Antena tinerelului. Stan II („Steaua roşie") ; GURABAR- Extragerea a Il-a : 45, 3, 5, TV. Arcul de triumf al Dunării ;
ţe de mal : 17,00 Expres-mclodl» :
cu locuri unde să ne petre — Uite. zice, la Deva va — Nu. dragă, şl popice, vara, bat-o vina ! 15.00 CIniece de petrecere şl ZA : Evadare in tăcere („Mine 7, 15. 19. 11 22.05 Parada vedetelor : Samy Da-
cem zilele sărbătorii lui fi serbare cimpeneascâ pe şi handbal, şi Cupa I Mai. Jocuri : 18.15 Rccllni Ion Dacian ; rul"); 1LIA : Planeta maimuţelor vis — junior ; 23,05 Telejurnalul
Mai Intîi. I-am propus sâ Dealul Paiului, la Hunedoa şi crosul tineretului, şi box, DRAGOS CALIN 10.30 Varietăţi muzicale ; 19 00 Cln- („Lumina"). Fond de premii: 356 772 loi. dc noapte.
I