Page 30 - Drumul_socialismului_1969_05

€ rrrrrrm <F1Î>

V I A Ţ A Prezenţa comunistului pe

D E P A R T I D
coordonatele activităţii obşteşti

La comitetele dc partid ştească închinată cauzei so­ lipsit de la unele şedinţe şi aceştia la activitatea cultu­ activitate şi învăţătorul Vir­
din* marile unităţi economi­ cialismului. acţiuni invoeînd diferite ra 1-educativâ, latură foarte gil Mărcău, din Şerel. Poale
ce, la multe, foarte mult.c Văzînd cum mii şi mii de justificări. Fireşte, a fost tras importantă a muncii de mai sint şi alţii în această
birouri şi organizaţii de ba­ comunişti se dăruiesc in e­ ia răspundere, dar fapta râ- partid ? postură.
ză vezi zilnic, după termi­ gală măsură muncii profesi­ mîne faptă. —■ O seamă de cadre di­ Cit priveşte pe medicul
narea orelor dc serviciu, oa­ onale şi sarcinilor obşteşti, Comitetul nostru de partid dactice, membri de partid veterinar Chiva Crîsnic, nu
meni intiind, interesindu-sc că răspund tuturor chemări­ consideră că şi tovarăşii in­ — spunea deunăzi tovarăşul participă la adunările de
de ceea te este nou, de acţiuni­ lor, lasă un iz amar fap­ gineri Edgart Strubert, e­ loveau Farcaş, secretarul partid şi are lipsuri şi în
le caic urmează să se între­ tul că alţii, mult mai puţini nergeticul şef al uzinei şi comitetului comunal de exercitarea îndatoririlor pro­ lucrările de montare a ca­
prindă. cerind un sfat sau la număr, dar din păcate şi Wiliam Krich, şeful termo­ partid — ne ajută efectiv în fesionale zanului nr. 2 de lo Termocentra­
venind cu propuneri. Cine clin cei cu pregătire superi­ centralei, pot aduce o con­ munca cultural-educativă, — A fost şi deputată — la Mintia se desfăşoară in ritm
silit ei ? Muncitori mineri, oară, dovedesc pasivitate fa­ tribuţie mai mare in munca îndeplinesc cu tragere de spunea un tovarăş de la normal, conform graficului coor­
siderurgişti, energeticicni, ţă dc tot ce se întreprinde de partid Nu negăm faptul inimă şi alte sarcini de consiliul popular — dar nu donator In cadrul montării ca­
constructori, lucrători din in plus peste orele de servi­ că îşi îndeplinesc conştiin­ partid Desfăşoară o nctivi- a mai fost aleasă din cauza zanului, două bucăţi ale blocu­
transporturi şi din alte acti­ ciu. se fofilează pc lingă sar­ cios îndatoririle de serviciu late bună pe tărîm obştesc inactivităţii. Păcat că e un lui nr. 5 s-au ridicat cu două
membru de partid tinâr...
tovarăşii Vasile Corbeanu,
zile mai devreme foţâ de ter­
vităţi. maiştri, ingineri, care cini. invocă placa arlucunos- — dovadă realizarea şi de­ directorul şcolii generale . In judeţ se mai intilnesc
in viaţa de organizaţie poar­ cută „sint extrem de reţinut păşirea planului de rătre u­ din Ponor, Maria Micu. în­ cazuri cind, în unele birouri menul prevăzut în angajament.
tă un titlu comun şi lotuşi cu slujba". înlr-un cuvinl zina noastră — dar aşa cum văţătoare la Ruşor, Ioana de comitete de partid comu­
deosebit: COMUNIŞTI. Sini dau mai puţin decit pot alţii, tot cu munci de răs­ Halmagiu. profesoară la nale, unii membri îşi văd Foto : V. ONOIU
oameni care au muncit în n- pentru munca dc partid. pundere. sprijină efectiv or­ şcoala generală din Băieşti, numai de „felia lor" şi nu
dincul minelor, la dogoarea ...La Uzina „Victoria" Că- ganizaţiile de partid, desfă­ Marin Panait, învăţător In simt răspunderea pentru în­
de foc a furnalelor sau a lan ni sc vorbea frumos des­ şoară munca politică fără a lfobiţa şi alţii. O activitate treaga muncă de partid. Un
cuptoarelor, la cazane şi tur­ pre activitatea obşteasca a neglija activitatea profesio­ bună pe linie de partid ca caz caracteristic : in cadrul
bine, pe schele, pe locomo­ majorităţii cadrelor tehnico- nală. pot şi aceşti tovarăşi de altfel şi pe linie profesio­ biroului Comitetului comu­
tive, la maşinile de filaj, inginorcşti, care sint membri specialişti să contribuie mai nală au inginerii Ionel Fur- nal de partid Gurasada loc­
oameni care conduc echipe, dc partid. Dc pildă, ingine­ mult la creşterea rolului or­ dui. de la C.A.P. Rîu Băr­ ţiitorul secretarului. Alexan­
brigăzi, secţii sau sectoare. rul Viorel Monda, mecani­ ganizaţiilor noastre de partid. bat, secretarul comitetului drina Brinda şi Sabin So­ Intrată deja in tradiţie, — stindardul de luptă al Un alt moment dc ntrac-
Nume s-ar putea da cu sute­ cul şef. este directorul şcolii Reflectînd la cele arătate de partid al cooperativei, şi ba. preşedintele comitetului intilnirea tineretului pe pă- dacilor, iar locul trei — un ţic al programului cullural-
le, cu miile în tot judeţul. uzinale de partid, inginerul de secretarul comitetului de loan Vonica, şeful Ocolului executiv al consiliului popu­ mbitul ce poartă în el gla­ scut, educativ vor fi întrecerile
Ce îndemn lăuntric ii face tehnolog Victor Firescu şi partid neam pus întreba­ silvic Pui. lar, obişnuiau şi mai obiş­ sul străbunilor daci va reuni S})cetacolul folcloric sus­ dc călărie. Tineri din comu­
pe aceşti oameni, care in tehnicianul Virgil Herevoies- rea: care e cauza că unii Avem însă şi altfel de to­ nuiesc încă sa vadă numai in acest an, la Costeşti, pes­ ţinut dc formaţii artistice na Orăştioara vor face de­
producţie sint pe primele cu, şeful serviciului de comunişti cu munci de răs­ varăşi intelectuali membri sarcinile de care răspund te 15 000 de tineri din 12 ale caselor de cultură, că­ monstraţii hi pa şi se vor în­
locuri, să rupă din timpul normare şi salarizare, sini pundere şi o bună pregătire dc partid... direct (şi sînt plătiţi), nu şi judele. O gardă de călăreţi minelor culturale şi clubu­ trece in diferite probe. Pro­
lor liber — cind alţii îşi văd responsabili de seminar, in­ profesional-culturală nu de­ — I-am aflat : Profesorii de primirea în partid (de imbrăcafi in straie de epo­ rilor vor completa progra­
de treburile personale — şi ginerul Gheorghe Bucur şi pun, din toată inima, plusul Marius Bocanici şi ToanToa- care răspunde întregul or­ că va marca introducerea gramul este completat de
să consacre zi dc zi o părti­ tehnicianul Petru Zăvoianu, de activitate obştească cerut der. cu toate insistenţele, re­ gan). disciplina de partid şi celor veniţi in atmosfera, de mul dc dimineaţă al mani­ jocurile distractive, izvnrite
cică din fiinţa lor activită­ ambii .şefi de servicii, sint de această înaltă calitate ? fuză să participe la activita­ în muncă a comuniştilor, e­ festival şi istorie, in care festărilor cultural-educativc. dintr-o frumoasă tradiţie 2
ţilor obşteşti V Conştiinţa şi responsabili dc comisii ale Realitatea este că, pe a­ tea cultural-educativă Pri­ ducarea noilor membri de vor petrece o zi. O adevă­ O revărsare de cin tec, joc poporului nostru. Jocuri de
convingerea! Comuniştii sint comitetului de partid. Dc a locuri, nici organizaţiile de mul. cică, nu „are glas", iar partid etc Şi cazuri asemă­ rată sărbătoare a tinereţii,
conştienţi, in imensa lor ma­ semcncu. răspund solicitări­ partid nu le-o cer cu tărie al doilea nu vrea nătoare sînt şi la alte co­ voioşiei, cintccului şi dan­
joritate, că sint membri ai lor organizaţiilor de partid Dacă comitetul de partid şi "Slab se ocupă de această mitete comunale de partid. sului se va desfăşura dumi­
unui partid înnoitor, pe al ingineri» loan Anciu, Aurel birourile organizaţiilor de nică pe platoul din vecină­
cărui stindard stă înscris ca Mitrofan, Mihai Marghescu bază de la furnale se im­ tatea cochetei cabane turis­
pun ca organe colective de •
ţel suprem transformarea în­ şi alţii. conducere politică, cele de Comunistul răspunde pentru întreaga activitate dc tice.
tregii societăţi, ridicarea pa­ — Mai avem însă unele la turnătoria de lingotiere partid, el nu are dreptul să răratnă nepăsător faţă de In semn de omagiu adus Prolog la serbarea
îl
obli­
jur.
sc
Statutul
intimplă in
ce
tot
triei pe culmi tot mai inalte cadre tehnico-inginereşti. co­ şi transporturi nu prea ga să-şi dăruiască toată capacitatea, puterea dc mun­ gloriosului trecut al strămo­
de progres şi civilizaţie Ivi munişti — spunea tovarăşul pretind o disciplină unică că atît sarcinilor profesionale, cit şi activităţii ob­ şilor daci, după urarea dc
sint conştienţi că pentru a­ loan M Popa, secretarul co­ de la toţi comuniştii. şteşti. Cu atit mai mult sc cerc o activitate obştească „bun sosir, rostită de to­
ceasta trebuie să sc dăruias­ mitetului de partid al uzinei Comuna Pui are o orga­ mai deosebită din partea unor comunişti cu munci varăşul Viorel Faur, prim-
că nu numai în munca pro­ — care caută să sc eschive­ nizaţie de partid destul de dc răspundere. întrucit dc la aceştia sc aşteaptă, po­ secretar al Comitetului ju­
fesionala ci şi în cca ob­ ze de la sarcinile de partid. puternică, care numără a ­ trivit cunoştinţelor şi capacităţilor lor. ccl mai marc deţean Hunedoara al U.T.C., tineretului
ştească, întrucit apartenenţa De exemplu, tovarăşul ingi­ proape 6U0 de comunişti, în­ aport în rezolvarea iu spirit novator a problemelor cei 15 000 de tineri vor face
la partidul de avangardă al ner Nicolae Diaconu, şeful tre care şi intelectuali, pro­ lot mai complexe care slau în faţa organizaţiilor de o incursiune, în istoria da­
clasei muncitoare incumbă serviciului transporturi, fesori, medici, specialişti din partid in etapa actuală. cilor, ascullind cuvintele to­
un plus de activitate ob­ membru al comitetului, a agricultură. Cum contribuie I. MiRZA varăşului conf. univ, Ha-
drian Daicoviciu, pe lespe­ de la Costeşti
zile milenare pc care au
răsunat paşii bărbaţilor care
EXIGENTE SPORITE s-au acoperit de glorie sub
conducerea lui Deccbal Ta­
bloul acestor evocări va fi
întregit de montajul istoric, şi. tinereţe vor oferi celor iscusinţă şi prezentă d<
susţinut dc un colectiv al prezenţi taraful şi soliştii rit, de rapiditate şi vi
„Valea
Teatrului dc stat
ÎN MUNCA DIDACTICĂ Jiului'. Casei de cultură din Brad, de forţă — atribute spi
(Urmară din pag. 1) hi acest an intilnirea de dansatorii din Orăştic, gru­ tinereţii — vor captiva
le dio primele A luni ou fost ,,rotunjite" cu inco 1 000 to­ la Costcşti debutează cu o pul vocal din Haţeg, artiştii (ia celor prezenţi \
amatori din Luncoi, din Hu­
pune la încercare cai
ne de cărbune. noutate — Feslivalul-concurs nedoara, Hărţăgani, Geoa- concurenţilor. Fuga in
Oricum ar fi privite aceste rezultate prevestitoare de di­ au loc între 1-14 iunie (sesiu­ munca şcolii tot ceea ce ar de muzică populară „Costcşti giu. pescuitul pc uscat. r
ficultăţi şi oricît s-or foce opel Io Îngăduinţă, ele n-au (Urinara din pag: 1] nea de vară) şi 18-30 august putea duce la supraîncărcare V»9", care va trece in re­ Un moment solemn al zi­ tul pe siiljii sint citci
mei un suport obiectiv şi de aceea indemnâm comitetele (sesiunea de toamnă). In pe­ şi în acelaşi timp să ajute pă­ vistă frumuseţea folclorului lei il va constitui contactul tre. aceste jocuri.
de direcţie, conducerile zonelor miniere şi organizaţiile de rioada de 3-24 mai, cadrele rinţii elevilor ca aceştia să le muzical din cele 12 judeţe direct cu vestigiile păstrate Truditionalul jirogra
partid de la exploataţi să privească lucid in domeniul or­ finale a materiei. Pentru a­ didactice care lucrează cu asigure un regim zilnic raţio­ şi va decide cei mai buni de la străbuni peste scur­
ganizării muncii şi al disciplinei de unde-şi trag rădăcini ceasta este necesar să se a­ absolvenţii clasei a XlI-a tre­ nal, să nu le ocupe timpul cu interpreţi ai cinlecelor. gerea timpului. Vizitarea dans va încheia o zi
puternice mai toate neajunsurile actuale. Spunem acest corde o atenţie deosebită sla- buie să muncească în aşa fel sarcini gospodăreşti, să le cre­ Cişligătorilor li se vor de­ cetăţilor Costeşti şi Blidarii trecere a tineretului,
lucru întrucit latura organizatorică este virtual deficitoră în bilini temelor recapitulative, incit, prin lecţii de sinteză, să eze condiţii necesare studiului cerna premii sub forma u­ cuprinde in jirogram acea care mii. de tineri s
prezent. „Corleo ovorlilor" oflotă Io dispeceratul centralei incit acestea să contribuie în- le împrospăteze şi să le com­ individual. nor plachete sugestive pen­ latură a manifestărilor. lilnesc pentru a sc ci
işi umple prea adesea rubricile cu ore întregi de staţionare, tr-adevăr la precizarea, com­ pleteze cunoştinţele, pe di­ Nu ne îndoim de faptul că care sc referă la însuşirea
cauzate de defecţiuni mecanice sau electrice in funcţio­ pletarea şi sistematizarea cu* mensiunea la care-i solicită în toată această perioadă tru locul de desfăşurare a de către tineri a respectu­ mai bine, pentru a-;
narea utilajelor. Acum, cind fiecore oră efectivă de mun­ noştinţelor. Profesorii cu ex­ examenul de bacalaureat. cadrele didactice vor fi festivalului. Placheta locu­ lui şi pioşeniei fală de tre­ cunoştinţele şi măies
că in subteran contează hotărîtor în balonţa producţiei, perienţă ştiu că în stabilirea Activitatea în afară de clasă mereu în mijlocul elevi­ lui intîi va in făţişa pe l)e- tistică. pentru a legi
lo minele loneo. Petrila, Anmoaso, Vulcan, neglijenţe re­ a ceea ce este necesar să se şi extraşcolară trebuie limi­ lor. pentru a-i ajuta şi cutul istoric al poporului
gretabile blochează ore în şir tronsportul pe puţuri sau pe repete trebuie să ţină seama tată acum numai la acele ac­ îndruma. Ajutorul lor este ccbal, cca pentru locul doi nostru. trainice prietenii.
orizontală, dereglînd pulsul normol al activităţii de pro­ de necesitatea îmbinării cu­ ţiuni ce nu presupun eforturi util, în special. viitorilor
ducţie. noştinţelor dispersate. într-un şi pregătiri de durată şi care «absolvenţi care trebuie să ho­
Intervine opoi slaba prezenţă la lucru o efectivelor. Ori- sistem închegat in care legă­ tărască încotro se vor îndrep­
cit credit s ar ocordo justificării rămînerilor sub pion. do tura dintre fenomene, inter­ pot contribui în mod real la ta după absolvire, precum şi
lorită lipse» de efective, nu poate fi trecută cu vederea dependenţa dintre cauză şi e­ consolidarea cunoştinţelor, lă- elevilor din clasele a IX-a.
acumularea galopantă de absenţe nemotivate tocmai la fect să apară clar, pregnant sindu le elevilor cit mai mult care trebuie să se decidă ce
acele mine unde situaţia numerică a efectivelor este de­ Buna alegere a problemelor timp pentru studiul individu­ secţie vor urma în clasele vii­ Ansamblul ariistic
ficitara. Astfel, lo Vulcan, Uriconi şi Loneo. lipsesc zilnic pentru recapitulare asigură
din subteran şi moi oles din abataje, Intre 33 şi 107 oa nu numai legăturile fireşti al Cu cea mai mare grijă toare. Cunoscînd aptitudinile
meni Avalanşa de nemotivate, conjugată cu irosirea unui între diferitele părţi ale ma­ trebuie evitate fenomenele de şi gradul dc pregătire al ele­
more volum de timp în subteran ou readus în octuolitote teriei predate în anul şcolar supraîncărcare, care se răs- vilor, profesorii diriginţi sînt
mult discutata problemă o brigăzilor sub plan, Pe onsom curent, cit şi între aceasta şi frîng intr-un mod cu totul cei mai în măsură să le dea al tineretului
blul Văii Jiului procentul acesta întrece 25 la sută. cres- materia din anii precedenţi,
cînd oloimont Io Uriconi Io peste 60 la sută, iar lo Vul­ între cunoştinţele căpătate în nefavorabil asupra pregătirii sfaturi utile, fundamentate
can şi Aninoosa, lo peste 30 lo sută. Redresoreo acestor şcoală şi cunoştinţele însuşite şi sănătăţii elevilor. Profeso­ pedagogic, cunoscînd nivelul
brigăzi se impune ca o sorcină urgentă îndeosebi pentru în practica vieţii. Interesul e­ rii, diriginţii, directorii şcoli­ de pregătire, aptitudinile şi Primul spectacol ni Ansamblului ariis­ tina va cădea doar dc două ori, mareînd
conducerile zonelor productive, întrucit experienlo orotă levilor pentru lecţiile de re­ lor au datoria să înlăture din înclinaţiile elevilor. tic al tineretului din Deva, va apărea in cele două acte şi finalul. întreg programul
că ignorarea pe mai deporle o acestor celule de bază capitulare se menţine, îmbogă­ curind la rampă sub numele de .Fetele rcalizindu-sc in faţa publicului, printr-o
nle producţiei va îngreuna revenirea la nivelul sarcinilor ţind aceste lecţii cu elemen­ din Hunedoara", ldcca realizării accslei armonioasă îmbinare a mişcării de intra­
de plan. te noi, care să le stimuleze montări a pornii dc la chiar denumirea re şi ieşire din scenă.
Cil priveşte măsurile pentru asigurarea îndeplinim rit­ atenţia şi totodată să le lăr­ sa, fără a avea pretenţia dc a imita alte Ansamblul este împărţit in trei secţii :
mice a pionului la toate exploatările, le vcm transcrie gească orizontul de cunoştin­ asemenea spectacole, ci propunindu-şi balet, canto — muzică uşoară şi populară
aşa cum ni le-o relatat nu de mult tovorăşul ing. Dumitru ţe căutarea unui gen nou dc exprimare ar­ — proză, iar prin numărul redus al com­
Popeonăs, locţiitorul preşedintelui Consiliului de adminis­ O altă problemă de care OMecfe de artă populara tistică, care să satisfacă exigenţa publi­ ponenţilor şi montajul artistic, devine un
traţie ol Centralei cărbunelui: „Urmărirea riguroasă o trebuie să ne ocupăm cu toa­ cului şi in special a tineretului. spectacol care sc pretează cu uşurinţă la
îndeplinirii sarcinilor pe zone, îmbunătăţirea coeficientu­ tă grija în perioada încheierii întregul spectacol va fi un „schaw", în condiţia turneului.
lui de prezenţă o efectivelor şî o aprovizionării fronturi­ «anului şcolar este pregătirea care se urmăreşte ca vedeta principală Vizînd perspectiva, ansamblul işi pro­
lor de lucru, asigurarea funcţionării normale a utilajelor şi să devină întregul ansamblu, format din pune ra, după primul spectacol, ce va
elevilor din clasele «a VlII-a la Baia de Crlş realizează
transportului11. pentru examenul de admite­ la secţia dc ceramică a din argilă adevărate bijute­ patruzeci de fete. Spectacolul încearcă să avea Ioc la începutul lunii iulie, să capete
Trebuie recunoscut, măsurile sînt într-odevăr bune. Ar re. La o muncă stăruitoare, cooperativei meşteşugăreşti satisfacă cerinţele de noutate şi actuali­ un caracter permanent şi, in acelaşi timp.
fi insă în defavoarea producţiei şi nu spre lauda Consiliu­ plină de grijă îi cheamă pe „Moţul” din Brad au inlrat rii. tate, avind in vedere <că reprezentaţiile dc să constituie şi un nucleu pentru secţii
lui de administraţie, să nu-şi concretizeze oportun inten­ profesori şi pregătirea candi în producţie obiecte dc artă Tot la această cooperativă estradă şi revistă au început să piardă te­ experimentate ale acestui gen. In conti­
ţiile, lâsindu-te să plutească moi departe In atmosfera daţilor pentru examenul de populară din argilă arsă. s-a exţlns munca la domi­ ren in favoarea „musîc-halului", caic sc nuare cl va avea purţilc deschise tuturor
iluzorie a dorinţelor neîmplinite. Recunoscuţi pentru Iscusin­ ciliu cu produse de artizanat impune din ce în ce mai mult în viaţa tinerilor talentaţi şi dornici să se afirme.
bacalaureat, ale cărui sesiuni din lemn, meşteşug de ase­ artistică.
ţa şl fantezia lor in meşte­ menea încetăţenit de veacuri Pc întreaga durată a reprezentaţiei cor­ M. (LINCA
şugul olăritului, raeşlerll dc pe meleagurile moţilor.

Datorită suprafeţelor ocu­ gistrează in cazul păşunilor mare parte sa u obţinut în organice. O asemenea posi­ rilor de îmbunătăţire pe pă­
pate de păşuni şi fineţe — obişnuite lată cîteva consi­ perioada de păşunot. bilitate (folosită cu bune re- şuni şi fineţe la C A P Li-
care în judeţul nostru re­ derente care i-au determi­ Unele acţiuni de îmbună­ zullate la C A P. Orâştie), vadea. unde pînâ acum nu
prezintă peste 250 UUU hecta nat pc cooperatorii din Q- tăţire a păşunilor s-au între­ stă la indemîna fiecărei co­ s-a iniţiat nici o măsură
re — pajiştile naturale con­ râştie ca în acest «an sâ a­ prins şi la cooperativele a­ operative agricole, insă se pentru ameliorarea a peste
stituie o bogăţie dc mare corde o grijă sporită creşte­ gricole din Sîntandrei, Pri- cere o răspundere sporită 1 600 hectare ocupate cu pa­
preţ ce ponte şi trebuie sâ rii producţiei de iarbă pe caz şi altele. La C A P. Sînt­ pentru punerea ei in apli­ jişti naturale. Nici la C.A P
fie valorificată la un nivel păşunile naturale. Pe întrea­ andrei, după grâpareo păşu­ care De asemenea, este lip­ Sâlaşu dc Sus, pe 1 59G hec­
superior. îndeplinirea aces­ ga suprafaţă aflată in folo­ nilor, s-au fertilizat cu în­ sită de orice temei motiva­ tare, şi la Popeşti pe 2-10
tei cerinţe impune ca anual sinţa unităţii — 570 hectare grăşăminte chimice peste rea ce se aduce la C A P. hectare nu s-a schiţat nici
în fiecare unitate agricolă să un gest în vederea ridică­
se aplice în complex măsu­ rii producţiei de furaje pe
rile agrotehnice menite să pajiştile naturale. Cum alt­
contribuie la creşterea pro­ fel decît ca totală lipsă de
în numeroase cooperative a­ Pajiştile naturale dau interes din partea conduce­
ducţiei de iarbă şi fin. Si­
respective
rilor
unităţilor
tuaţia din anii trecuţi, cind
mum de randament a păşu­
gricole s-a simţit acut lipsa pentru folosirea cu maxi­
de furaje, nu se poate pune nilor poate fi apreciată o
pe seama altor factori decît asemenea situaţie ? Nu pot
peratorilor pentru , curăţarea, producţii m ari numai fi absolvite de răspundere
pe slaba preocupare a coo­
nici consiliile populare co­
fertilizarea, îmbunătăţirea munale în raza cărora se
compoziţiei floristice şi folo­ află unităţile unde nu s-au
sirea raţională a . pajiştilor. luat măsuri eficiente in sco­
Te păşunile unde aplicarea daca sînt în g rijite ! pul creşterii producţiei de
măsurilor respective nu s-a iarbă şi fîn.
neglijat (Nâdâştia de Sus, Este momentul cind tre­
Totia. rioştîna, Beriu şi al­ buie sâ se întreprindă ac­
tele), producţia a crescut de ţiuni energice, de masă, cu
2 3 ori, a.iun^încl la 15—30 toţi cooperatorii pentru ca
tone de iarbă la hectar — s-au făcut curăţări de 100 de hectare. Deşi practi­ din satul Aurel Vlaicu, că de pe fiecare hectar ocupat
Necesitatea îmbunătăţirii muşuroaie şi de vegetaţie ca a dovedit că doar sim­ pînâ la 6 mai încă nu se ad­ cu pajişti naturale să se ob­
pajiştilor prezintă o maxi­ lemnoasă. In plus. pe 70 hec- plele lucrări de curăţare nu ministrase azotatul de amo­ ţină producţii sporite de fu­
mă importanţă. cunos'Mnrl lare s au administrat peste aduc sporurile de producţie niu pe cele 35 de hectare raje. In acest sens, se impu­
că obţinerea a 15—20 tone 10 tone azotat dc amoniu, scontate, cooperatorii din planificate „deoarece ingră- ne sâ fie excluse de la pă-
iarbă echivalează cei recolta iar alte 50 de hectare au Toleşti nu s au îngrijit sâ şămintele au sosit cu întîr- şunat toate fîneţele şi să se
de furaje de pc un hectar fost Iertilizitaie cu urină di­ asigure fertilizarea nici unei ziere". Acest lucru ne-a fost urmărească concretizarea în
cultivat cu porumb, că pro­ luată Efectul acestor mă­ suprafeţe cu îngrăşăminte infirmat la întreprinderea cel mai scurt timp posibil
ducţia dc lapte realizată suri se resimte pozitiv asu­ chimice sau naturale. Nu judeţeană de aprovizionare a măsurilor stabilite în pla­
prin folosirea nutreţului de pra producţiei de lapte şi a este deloc de neglijat ca în- a C AP., unde ni s-a spus nurile de producţie privind
pe un hectar de păşune a- veniturilor băneşti. Faţă îr-o asemenea situaţie sâ fie că unitatea respectivă a pri­ ameliorarea şi folosirea ra­
mcliorală este de 5000—0000 de prevederile conţi actuale, luate măsuri pentru colecta­ mit îngrâşâmintele la înce­ ţională a păşunilor şi fine-
rea şi administrarea urinei putul lunii aprilie ac. (?).
litri lapte faţă de numai s-au livrat în plus peste sau sâ se fertilizeze o parte Cu totul necorespunzător ţelor.
Echipez de sondori condusă de Virgil Flnlîneanu de lo sonda 216 Nâdâşlîc se consultă
cu maistrul de foraj Constantin Vreja. Ultima carotâ pe care au scos-o la suprafaţă pare 1000—2000 litri, cît se înre­ 7000 litri lapte, din care o din păşuni cu îngrăşăminte se prezintă aplicarea lucră­ N. TIRCOB
să-i mulţumească.