Page 32 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 32
rtttUMUL SOCIALISMULUI
tm m vm ALm .......
Memorandumul guvernului Finlandei CU PRILEJUL I După prezentarea de către delegaţia F.N.E.
ZILEI - !
în legătură cu convocarea VICTORIEI a noilor propuneri de pace în Vietnam
!
unei conferinţe lei PARIS. Cu prilejul Zî- | PARIS 9 (Agerpres). — Noile
cimiti- \
victoriei,
la
« rul ostaşilor şi ofiţerilor ! propuneri prezentate de delego- • Larg interes "în cercurile politice şi ziaristice internaţio
ţio F.N.E. din Vietnamul de sud
români de la Val-de-Patrc, ]
in problema securităţii europene dc lingă localitatea Soullz- j in cadrul conferinţei de fo Pa nale • Preşedintele S.U.A., R. Nixon, şi principalii săi consilieri e
ris asupra Vietnamului ou stîr-
mult (Franţa), a avfut
loc j
vineri o ceremonie in ca- j nit un larg interes in cercurile xaminează noile propuneri.
La 8 mai, ministrul aface consideră că la o astfel de tat sâ se asigure d l se poale politice şi ziaristice internaţio
rilor externe al Republicii So conferinţă trebuie să partici mai bine condiţiile succesu drul căreia ambasadorul j nale. Agenţia France Presse
cialiste România, Corneliu pe toate guvernele interesate. lui conferinţei. După părerea României la Paris, Con- I subliniază câ aceste propuneri
Mânescu, a primit în audien In memorandum se reamin guvernului Finlandei, pregă stantin Flitan, şi locotenent- i „au contribuit la dezgheţul tra Naţional de Eliberare a unui ronjament politic", precum şî ma vietnameză, a anunţat pur-
tă pe ambasadorul Finlandei teşte poziţia guvernului fin tirile pentru conferinţă ar colonel Mihail Dianga, ataşat [ tativelor de pace4'. Atit agenţia plan de pace in zece puncte „pentru negocieri substanţiale". tâtorul de cuvînt al Cosei Al
la Bucureşti, Kaarlo Veikko landez, exprimată şi în alte trebui începute pe calea u militar al României, au depus I citată, cit şi agenţia AP con la şedinţa de joi de la Paris be, Ronald Zîegler. El a lăsat
Makela. Cu acest prilej, am documente, potrivit căreia nor consultări între guverne coroane dc flori la monu- \ sideră câ programul F.N.E. com reprezintă un pas semnificativ sâ se înţeleagă ca preşedintele
basadorul finlandez a trans „premisele pentru convocarea le interesate şi, atunci cînd mcntul soldaţilor şi ofiţeri- j portă o serie de elemente noi, câtre o soluţionare politică a KEY BISCAYNE 9 (Agerpres). va continuo consultările cu prin
mis un memorandum din unor conferinţe asupra pro vor fi întrunite condiţiile ne lor români din arest eimi- j printre care sînt menţionate de problemei vietnameze", scrie co — Preşedintele S.U.A., Rîchord cipalii săi consilieri osupra pla
partea guvernului Finlandei blemelor securităţii europene cesare, ar putea fi convocată tir. căzuţi in primul război j claraţia cu privire la regle tidianul „The New York Times* Ni'xon, care se află la proprie nului de pace propus de dele-
în legătură cu convocarea u sînt pregătirea minuţioasă a o Întîlnire pregătitoare pentru mondial în Alsacia şi Loiv- ’ mentarea de câtre „părţile viet într-un editorial consacrat ana tatea sa de la Key Biscoyne goţio F.N.E. Intre timp, Io Key
nei conferinţe în problema acestora, alegerea unei peri discutarea problemelor legate na. In cele două regiuni j nameze'1 a problemei forţelor lizării propunerilor prezentate (FiorIdo), o examinat împreună Biscoyne s-o anunţat sosîreo
securităţii europene. oade potrivite, astfel incit să de conferinţă. franceze există opt cimitire i armate vietnameze dîn Vietna de F.N.E. din Vietnomul de sud cu principalul său consilier. vicepreşedintelui S.U A., Spiro
In memorandum se men ofere perspectivele unor re Guvernul Finlandei va în care au fost înhumaţi : mul de sud şi propunerea pen Ziarul relevă semnificaţia aces Henry Kissinger, noile propuneri Agnew, o ministrului sănătăţii,
ţionează, printre altele, câ zultate pozitive. precum şi transmite acest memorandum peste 3 000 de soldaţi, ofi- ; tru crearea guvernului de coali tor propuneri, orătind că ele de poce prezentate de către Robert Finch, şi a ministrului jus-
guvernul Finlandei a decla faptul ca tuturor statelor, a guvernelor tuturor statelor ieri şi subofiţeri români. ; ţie provizoriu. Sînt subliniate, de conţin elementele necesare pen Frontul Naţional de Eliberore tiţieî, John Mitscheil, precum şi
rat cu diferite prilejuri câ căror participare este necesa europene, inclusiv guvernelor In cimitirul românesc din j asemenea, propunerile referi tru impulsionarea tratativelor şi din Vietnomul de sud, în şedin o unui mare număr de consili
Finlanda consideră utilă con ră pentru rezolvarea proble Germaniei răsăritene şi apu Vul-de-Patre. îngrijit dc j toare la programul de reunîfi- ţa de joî a Conferinţei cvadrî-
vocarea unei conferinţe pre melor securităţii europene, să sene, precum şi guvernelor municipalitatea din Soul'.z- I care a Vietnamului fără ames constituie „o bază pentru un a- portite de Ia Paris in proble eri şi specialişti ai Casei Albei
gătite. In mod minuţios pen le fie acordată posibilitatea să Statelor Unite ale Americii şi matt. sînt înhumaţi G87 de ; tec strâin, core precizează câ
participe la convorbiri". Canadei guvernul S.U.A. va trebui soco
tru dezbaterea problemelor ofiţeri şi soldaţi români. Pe ;
Ţinînd seama de marea în Guvernul Finlandei, se a un catarg înalt, deasupra j tit răspunzător pe deplin pentru
securităţii europene. De ase semnătate a problemelor secu rată în memorandum, este lor, flutură in permanenţă \ pogubele şi distrugerile provo
menea, guvernul Finlandei rităţii europene, ar trebui cău- gata să fie gazda conferinţei tricolorul românesc, iar la j cate otît în nord, cit şi în Viet
securităţii europene, precum piciorul monumentului inâl- j namul de sud
şi a intîlnirii pregătitoare, tat aici se află o urnă cu j ★
NEW YORK 9 (Agerpres). —
kitîlnire a delegaţiei C. C. dacă guvernele respective vor pâmint adus din patrie. : „Prezentarea de către Frontul
considera oportun acest lucru.
al P. C. R. cu preşedintele
FRANŢA Procesul de regrupare
P. C. din Belgia
BRUXELLES 9 (Agerpres). gia. In cursul aceleiaşi zile,
— Delegaţia Comitetului Cen delegaţia C.C. al P.C.R s-a a forţelor politice continuă
tral al Partidului Comunist întîlnit cu activişti ai federa
Român, condusă de tovarăşul ţiei P C B din Liege. Delega PARIS 9 (Agerpres). — Defferre apare din ce în ce Joseph Fonlanet, fost secretar
Virgil Trofin. membru al Co ţia a depus o coroană la Mo Procesul de regrupare a for mai mult ca fiind destinată general al lui Alain Poher, se
mitetului Executiv, al Prezi numentul eroilor căzuţi in ţelor şi consultările în vede a „păstra locul" lui ALain Po pronunţă pentru căutarea u
diului Permanent, secretar al lupta împotriva ocupaţiei rea alegerilor prezidenţiale her Deffene, afirmă ziarul, a nui acord cu Georges Pompi
C.C. al P.C.R, care, la invita hitlehste. ce vor avea loc la 1 iunie a.c. lăsat să se înţeleagă câ el dou, dacă acesta prezintă cen-
ţia CC. al Partidului Comu La ceremonie au asistat tn Franţa continuă cu intensi s-ar dezista în favoarea unui triştilor „precizări care sâ per
nist din Belgia, face o vizită preşedintele şi alţi reprezen tate. candidat centrist". Agenţia mită formarea unei majori
în această ţară, a avut la R tanţi ai Frontului Indepen France Presse informează, la tăţi transformate". Pe de altă
mai o întîlnire cu preşedinte dentei, organizaţie care gru Preşedintele interimar al re rindul său, câ grupările cen parte, menţionează agenţia
le P.C. din Belgia, Marc Dru- pează pe foştii partizani din publicii, Alain Poher, l-a pri triste care, în principiu, spri France Presse. nici Uniunea
maux, şi cu membrii Secreta mişcarea de rezistentă în pe mit joi dupâ-amiază pe fostul jină o eventuală candidatură pentru Apărarea Republicii
riatului CC. al P.C. din Bel rioada luptei antihitleriste. prim-ministru Pietre Mendes a preşedintelui interimar, si-t
France pentru a discuta pro (partidul majoritar) nu apare de Securitate eu privire la în
blema unei eventuale colabo totuşi divizate. De pildă, Ja- unită. Potrivit unor zvonuri, Orientul Apropiat cetarea focului — se sublini
rări. Potrivit afirmaţiilor u cques Duhamel, preşedintele reprezentanţii grupării de ază în scrisoare
Vizita tovarăşului nor cercuri compelente, Men grupului centrist din Aduna slînga din U.D R. ar intenţio
rea Naţională, care, potrivit
na sâ prezinte separat candi
des France nu ar sprijini însă
candidatura lui Alain Poher. agenţiei citate, a fost primit datura lui Rene Capitant, mi BEIRUT 9 (Agerpres). —
nistrul justiţiei, care şi-a pre
în mod discret de către Geor-
NEW YORK 9 (Agerpres)
Emil Drăgănescu în Suedia Pe de altă parte, fostul prim- ges Pompidou. şi-a exprimat zentat recent demisia. In ciu Reprezentantul permanent al curitate. .Uniunea Sovietică La Beirut au avut loc joi im
—
ministru a refuzat din nou să
— se arată în scrisoare
portante convorbiri pentru so
confirme zvonurile care cir preferinţa pentru candidatura da acestor disensiuni, Geor U.R.S.S. la O.N.U, I.A. Malik. consideră că aceste consultări luţionarea conflictului dintre
STOCKIIOLM 9 (Agerpres). convorbiri cu directorul gene culă la Paris, conform cărora acestuia din urmă. ges Pompidou îşi continuă a adresat o scrisoare secreta pot constitui un mijloc efici autorităţile libaneze si orga
Subliniind acelaşi
consultările in vederea atra
aspect,
In continuarea vizitei oficiale ral, Cari Erik Andersson. a el şi-ar prezenta candidatura ziarul „Le Figaro” observă câ gerii unor grupări centriste. rului general U Thant in le ent pentru transpunerea în nizaţiile palestiniene. Timp de
pe care o întreprinde în Sue supra posibilităţilor de lărgi în cazul cînd Gaston Deffer- „eventualitatea — sau mai dc El a primit miercuri pe unii gătură cu raportul acestuia viaţă a rezoluţiei Consiliului aproape şase ore, preşedinte
dia, Emil Drăgănescu, vice re a cooperării economice în re. candidatul Partidului so grabă probabilitatea — can reprezentanţi ai centrului, iar către Consiliul dc Securitate de Securitate din 22 noiem le Libanului, Charles Melou,
preşedinte al Consiliului de cialist, s-ar retrage în favoa didaturii lui Alain Poher nu joi pe Rene Blondelle, sena privind situaţia din z.ona Ca brie 1967. Sintem gala ca în şi premierul demisionnr. Ra-
Miniştri al Republicii Socia tre Întreprinderile construc rea sa. Ziarul „La Croix" con atrage pe toţi centriştii. Unii tor independent şi preşedinte nalului de Sucz. După ee ex cursul consultărilor sâ depu sliicl Knrame. nu conferit cu
liste România, a fost joi oas toare de maşini suedeze şi ro sideră de altfel că actuala dintre şefii acestora, continuă al Camerei agricole. In cursul pune poziţia sovietică faţă do nem toate eforturile pentru ?. reprezentantul special al pre
petele concernului chimic mâneşti. „candidatură a lui Gaston ziarul, caută sâ se opună ten serii, Georges Pompidou a a situaţia din Orientul Apropiat, obţine o reglementare politica şedintelui ILA IL. flassan Sa
„Perstorp Ab". Au fost vizita dinţelor care-1 poartă pe pre vut întrevederi cu Raymond scrisoarea se referă «In consul in Orientul Apropiat". tiri Klkholi, şî lidchil brgaHl-
te modernele uzine de trieti- şedintele interimar spre cîm- Mondon, preşedintele grupu tările de la Naţiunile Unite Interesele normalizării si z.aţîilor palestiniene. Yasser
lol propan, laminate şi alte pul bătăliei electorale. Jacqu- lui parlamentar al republica între reprezentanţii celor pa- tuaţiei în această regiune rcr, Arafal. Nu s-a făcut nici o
produse, precum şi laboratoa es Duhamel a şi dat semnalul. nilor independenţi. ti-u mari puteri, membri per fireşte, respectarea cu stric precizare asupra rezultatelor
rele de cercetări uzinale. Vi manenţi ai Consiliului de Se teţe a rezoluţiilor Consiliului acestor eon vorbiri.
zita a prilejuit un schimb de
informaţii cu privire la dez
voltarea ramurii petrochimi Nervozitate extremă la
ei in România şi preocupări
le concernului .Perstorp Ab" % * bursele occidentale
privind dezvoltarea şi asimi CURIER • CURIER • CURIER
larea producţiei unor noi pro
duse chimice. Au fost aborda BONN 9 (Agerpres). — Gu ultima săptămînă, un spor de
te, de asemenea, probleme re vernul vest-german a hotărît 4 miliarde dolari. Cei ce au
feritoare la extinderea coope sâ nu reevalueze marca, a de susţinut modificarea parităţii
rării acestei firme cu între clarat purtătorul de cuvînt o- mărcii vest-germane faţă de
ficîal, Konrad Ahlers, după
eeleLnlte monede occidentale
prinderile româneşti. Comandamentul american tă parte, nemulţumirea faţă tins joi şi la Ankara. Greva
şedinţa de vineri după-amia- au argumentat că în actuala din Vietnamul de sud a făcut a început la bazele S.U.A de
Tn dupâ-amiaza aceleiaşi zi zâ a Consiliului de Miniştri conjunctură devine inevitabil de politica comercială a
le; oaspeţii români au vizitat al R.F.G., care a durat trei un dezechilibru, care, în cele cunoscut că, în cursul săptă- S.U.A., referindu-se îndeosebi la Izmlr. Istanbul şl Isken-
mini! încheiate la 3 mai, 205
uzinele de superfosfat ale fir ore. El a adăugat că peste din urmă, va determina o ex la restricţiile impuse dc auto derun. In prezent, la aceste
mei „Forena Ab", din Lamds- cîteva zile vor fi luate o se plozie fatală pentru întregul militari americani au fost u- rităţile americane în dome acţiuni greviste participă
kroma, specializată în produc rie de măsuri prin care se sistem monetar occidental In cişl, Iar I 288 răniţi in lup niul importului unor produse peste t 000 dc muncitori. S-a
ţia de Îngrăşăminte azotoasc va încerca sâ se împiedice ca vigoare. tele cu forţele patriotice. ale agriculturii Mexicului. anunţat că al ti I 000 dc anga
şi de super fosfaţi. această hotârîrc sâ aibă im ★ Pierderile sînt mai ridicale jaţi turci se vor adăuga gre
decit in săplămena preceden
Ministrul energiei electrice, plicaţiile negative asupra „Goana fantastică după tă. Potrivit bilanţului coman viştilor. dacă cererile de mă
rire a salariilor nu vor fl sa
Octavian Groza, a vizitat in cursului celorlalte valute. marca vest-germanâ, nivelul damentului, dc la 1 ianuarie tisfăcute.
ziua de 8 mai uzinele şi şan Rezistenţa faţă de presiu record al cursului mărcii care 1963, in Vietnamul de sud au Regres
tierul naval al concernului AFGANISTAN. — Bazarul şl zona comercială ain oraşul nile cercurilor financiare din a întrecut pretutindeni plafo fost ucişi 34 651 militari ame
.Ab Koekum-Lamdsvcrk" clin Heral, al treilea oraş ca mărime din Afganistan. străinătate de a se proceda nul oficial şi, ca un corolar, ricani. al Partidului # # •
I^andskroma-Malmo şi a avut la o reevaluare este legată slăbirea tuturor celorlalte Potrivii unul comunicat al
de dorinţa de a obţine in con devize occidentale — acestea armatei portugheze din An
tinuare avantaje pentru eco au fost vineri trăsăturile do • • • laburist britanic gola, torţele patriotice ango
nomia vest-germanâ. în dau minante la bursele de schimb Inchelndu-şl vizita in RD, leze şi-au continuat în ulti
In Marca Britanie au j
bulgară
Germană, delegaţia
na partenerilor, atît din ca unde a domnit o nervozitate de partid şl guvernamentală, luat sfirşit joi seara a- ■ mul timp atacurile în nordul
drul. cit şi dinafara Pieţei
Dragă domnule comune. Dacă zvonurile pri desfăşurat în condiţii adese condusă de Todor CC. al legerile municipale des- j ţării. Elementele din mişca
extremă şi
negocierile s-au
Jlvkov,
rea de eliberare
naţională
fâşurale timp dc patru !
vitoare la reevaluare s-ar fi
prim-secretar
al
ori haotice", transmite agen
Din presa confirmat, atunci s-ar fi pus ţia France Presse P.C.B., preşedlntetc Consili zile in aproape 350 de j atacă punctele strategice ale
Inamicului şi întrerup căile
capăt temporar speculaţiilor In momentul cînd la Bonn ului de Miniştri al R P. Bul oraşe şî comune din An- j de deplasare ale trupelor co
glia şi Tara Galilor. Po- |
perceptor cu marca vest-germanâ, iar s-a întrunit Consiliul de Mi garia, a părăsit Berlinul pic- trivit rezultatelor in- j lonialiste.
străină celelalte monede occidentale niştri pentru a dezbate posi cind spre patrie. complete, publicate la j
ar fi înregistrat — cel puţin
pentru un timp — o oarecare bilitatea reevaluării mărcii • • • Londra, Partidul iabu- • • • •
din
vest-germane, la bursele
stabilitate. De asemenea, s-ar Frankfurt, Londra, Zlirieh, rist a obţinut din nou ; In zilele de 7 şi 8 mai s-a
controlul asupra Consi- ■
La Belgrad a fost
Către împuternicitul Departamentului veni De ce se acordă aproape 3 miliarde de do fi pus capăt afluxului de ca Milano, New York s-a înre acordul cu privire la semnat Jiului municipal al ora- j întrunit la Roma Direcţiunea
cola
turilor interne, Washington, D.C. lari subvenţii in agricultură, din moment ce pitaluri străine in R.F. a gistrat o cerere intensă de borarea economică, industria şului Sheffield, impor- ■ Partidului Comunist Italian,
Drago domnule, două treimi din aceste fonduri ajung in mii- Germaniei, care la ora actu mărci vest-germane, ceea ce lă şi tehnică între Iugoslavia lanţ centru industrial, j care a discutat situaţia Inter
Sini sigur câ sinteţi un om cinstit, chiar nile fermierilor bogaţi şî nu săraci ?. ală, în urma valului specu a determinat creşterea cursu şi Suedia. pe care îl pierduse anul i naţională şl internă, pe baza
dacă, probabil, nu vă verificaţi propriul dv. De ce acordaţi 3,5 pinâ Io 4 miliarde do lativ, a înregistrat, numai în lui acestei monede. trecut, după ce-1 deţi- ; rapoartelor prezentate de
impozit pe venituri, dar din moment ce lari pentru programele spaţiale cu echipaj nuse timp de 40 de ani 1 Lulgl Longo, secretarul gene
vă dau o bună bucată din pielea mea, cred uman, in timp ce am putea obţine tot atit • • • consecutiv. Această vie- j ral al P CI., şi Enrico Ber-
câ trebuie sâ vă împărtăşesc şi citeva din de multe informaţii ştiinţifice cu ajutorul ra Dezvăluirile revistei La Cairo a fost semnat un torie neaşteptată nu j linguer, vlce-secretar general
gindurile mele. chetelor şi instrumentelor fără oameni, la protocol interguvernamental poate compensa însă ce- ; al P.C! Au fost examinate
Nu mă preocupă nivelul impozitelor. Cin jumătate de preţ ?<De ce se acordă 300 pînâ sovleto-egipteau in baza că le 609 locuri pierdute in j îndeosebi problemele referi
stit vorbind, dacă intenţionaţi sâ recrutaţi su la 400 milioane dolari anual pentru admi ruia U.R S S. va acorda asis principalele consilii mu- j toare Ia alegerile regionale
ficienţi oameni pentru Vietnam, ar trebui sâ nistraţia de electrificare rurală, care, în cele tenţă R A U. In dezvoltarea nicipalc, care au revenit j şl administrative, care vor
vă îngrijiţi sâ adunaţi suficienţi bani pentru moi multe cazuri, nu asigură curentul elec Ramparts" industriei petroliere. Pentru în marea lor majorita- j avea loc în toamna acestui
a-î plăti, ceea ce nu faceţi. Chiar dacă poli tric pentru fermieri, ci ajută puternicele com accelerarea lucrărilor de ex te — 591 locuri — ean- ! an. Direcţiunea P.C.I. a ho-
tica voastră vietnameză ar fi dreaptă, fapt panii particulare să-şi construiască propriile plorare şi foraj în pustiul didaţilor conservatori. ! tărit convocarea Comitetului
de care mă îndoiesc, nivelul impozitelor pu lor centrale ? WASHINGTON 9 (Ager armelor bacteriologice ‘ de din vestul ţării, care se în Aceste .rezultate con- ; Centrat şi a Comisiei Cen
se de voi nu ar trebui sâ fie mai mare. De ce acordaţi subvenţii armatorilor ameri pres). — Revista „Ramparts" la Dugvvay au r e f u z a t tinde de la valea Nilului pl- firmă regresul Partidu- ! trale de Control ale partidu
Ceea ce nu înţeleg este modul cum W a cani pentru a construi nave la un preţ de anunţă că varietăţi extrem de sâ facă vreun comentariu nă la frontiera cu Libia or lui laburist, constatat şi I lui pentru zilele dc 19-21 mai
shingtonul il tratează pe contribuabilul ame peste două ori moi mare decit in şantierele rare de viruşi anticorpi, care în legătură cu dezvăluirile re ganizaţiile sovietice vor tri cu prilejul altor con- j ac.
rican. Tocmai acum cind el este un personaj navale străine ? De ce acordaţi facilităţi pe pot provoca moartea sau boli vistei „Ramparts" şi cu zvo mite în R.A.U. aparate seis sultâri electorale parţia- !
destul de important. El ar dori sâ simtă in aeroporturile americane posesorilor particu grave, au fost descoperite in nurile câ viruşi anticorpi au mice şl Instalaţii de foraj. le desfăşurate in ulti- ; • • •
aceste zile, cind se luptă pentru reducerea lari de avioane? Şi mai ales, de ce avem un animale şi păsări în apropie tost inoculaţi unor păsări mi mul timp In Anglia.
impozitului pe venitul său, câ banii daţi de buget militar de aproape 80 miliarde de rea Centrului de producţie a gratoare Potrivit agenţiei As • • • In capitala boliviană s-a a-
el folosesc Io ceva, şi tocmai acum voi ii dolari pentru a ne pregăti pentru orice bătă armelor bacteriologice, de sociated Press, recent s-a sem nun(at că a fost aprobată o
oferiţi un program antibalistic şi reduceţi pro lie posibilă pe orice cimp de bătaie posibil pendent dc forţele armate a nalat o epidemie de .encefa Guvernele R D Germane Şi Guvernul francez a hotărî! ficial candidatura generalului
gramul de luptă împotriva sărăciei. din lume, pornind de la presupunerea câ mericane de Ja Dugwny (statul lită venezueleanâ* in unele Cambodglel au căzut de a Ovando Candia, comandantul
Voi întocmiţi statistici. Spuneţi câ 381 de tot ceea ce este mai râu trebuie sâ se intim- Utah), in acelaşi loc unde cî- legiuni din Columbia, Vene cord să ridice reprezentanta joi seara să prelungească pi- forţelor armate ale Bolivieî,
americani care au obţinut un venit de 100 000 ple dintr-o dată, pretutindeni şi simultan ? teva mii de oi au murit anul zuela şi Panama, care â provo R.D. Germane la Pnom Penh nă fa sfîrşllul anului măsuri la alegerile prezidenţiale de
de dolari sau mai mare, n-au plătit anul tre ★ trecut în urma unei otrăviri cu cat moartea a 190 de persoa la rangul de ambasadă. le de limitare a creditului a anul viitor. Generalul Candia
cut nici un cent drept impozit iar 21 care au întrebările sînt fără sfirşit, iar politica gu gaze toxice. Revista precizea ne. cordat de bănci întreprinde este sprijinit dc cercurile
avut mai mult de un milion de dolari venit, vernului este vagă. Impozitul pe venit este ză eâ descoperirea viruşilor rilor. Aceste măsuri restric politice care l-au susţinut şl
au procedat la fel. Ce se intîmplâ aici ? Ce insâ precis. Contribuabilul trebuie sâ se pre anticorpi a fost menţionată, In ce priveşte otrăvirea cu Ambasadorul Mexicului In tive urmau să-şi înceteze va pe fostul preşedinte Rene
fel de relaţii publice sînt astea ? zinte la timp şi sâ-l plătească ori riscă sâ pentru prima oară în urmă cu gaze toxice a oilor in apropi Statele Unite, Ugo Margaln. labilitatea la 30 iunie. Barrientos decedat fn urma
★ meargă la închisoare. doi ani în publicaţia de spe ere de Dugway, deşi Minis a caracterizat politica Băncii unul accident de avion. Se
Dor sâ lăsăm marile probleme la o parte. Dar dv. d-le împuternicit şi colegii dv de cialitate „Bacteriological Re- terul Apârârii'S.U.A, nu a re inleramerlcane de dezvoltare Greva funcţionarilor şl consideră că în curînd aceste
Bine sau râu, cele 30 miliarde de dolari vor Io finanţe, Departamentul de Stat şi Ministe view", dar nu a fost adusă in cunoscut niciodată răspunde drept „discriminatorie şl ine muncitorilor turci care de cercuri vor forma o mişcare
continua sa fie cheltuite anual pentru Viet rul Apărării, pot sâ încalce legea şi sâ evite rea sa, el a acceptat să plă chitabilă". Ambasadorul mexi servesc instalaţiile militare politică care se va numi
nam. Contribuabilul nu poate sâ ia o hotărî- consecinţele. atenţia publicului. Aceşti vi tească proprietarilor turmelor can ş(-a exprimai, pe de al americane dtn Turcia s-a ex Partidul rcvolullel bolivienc.
re in disputa dintre preşedintele Nixon şi se* Lucrul care dă bătaie de cap chiar pro ruşi anticorpi, care pot pro despăgubiri in sumă de
notorul Fulbright, şi nici perceptorii nu pot priilor dv. colegi din Washington, d-le împu duce o boală denumită „ence 376 000 dolari.
face acest lucru. ternicit, sînt plăţile făcute pentru cheltuieli falită venczucleanâ", au fost Agenţia AP menţionează câ
Dar chior şi colegii dv. din Washington care pot fi evitate. Oricine va accepta chel semnalaţi la uncie păsări si Mcnry Reuss, membru al Ca
sînt divizaţi in legătură cu multe alte mari tuielile inevitabile, dor cu cele evitabile este animale din zona oraşului merei Reprezentanţilor a a
programe, insumind multe miliarde de dolari. altceva Oamenii pun întrebări. Este intr-ade- Salt Lake City şi în apropiere n un lut câ la 20 mai vor înce CURIER • CURIER • CURIER
De ce se cheltuiesc peste 400 milioane de vâr acest buget necesar... ? de Dugvvay. pe audieri in legătură cu ac
dolari pentru aşa-numitele „districte de edu „International Herald Tribune'4 Departamentul de Stat al
caţie compensatorie" în domeniul militar ? (de JAMES RESTON) S.U.A. şi oficialităţi ale tivităţile desfăşurate la Dug-
Centrului de producţie a way.
TIPARUL i Iotreprieflerea pollgrtffoft Bqntdoâ**-Deva: