Page 33 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 33
Hotărîrea Consiliului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI VĂ!
de Miniştri cu privire mm
la posibilitatea
angajam in munca expo ziţii
ROMÂNEŞTI
a studenţilor PESTE HOTARE
In marea sală din Pia
de la învăţăm întul de zi ţa Eroilor din Budapes
ta a ovul loc deschide
rea expoziţiei artistei
române Ligia Macovei.
Lo vernisajul care a avut
Consiliul de Miniştri a a acelaşi timp, se menţionează loc in prezenţa artistei au
probat recent o hotunre pnn că studenţii angajaţi au pe luat parte dr. Orban Lasz*
care se acoidâ posibilitatea durata executării contractului Io, prim-adjunct al minis
angajării în muncă a studen de muncă drepturi şi obliga trului culturii, dr. Pesta
c UOt III Ni 4464 - OOMiniCD II mai 1969 - 4 PIC. 30 MOI - IDRESI MOItJI! Om. sli Or Petru Ciora Or. 33 - fel «75. 1317 1317 j zi. In funcţie de timpul lor ţii similare cu cele ale anga Institutului ungar pentru
ţilor de la învăţămîntul de
Laszlo, vicepreşedinte al
jaţilor cu contract de muncă
disponibil şi îndeosebi
liber
in perioada vacanţelor, stu pe durată determinată sau relaţii culturale cu străi
pentru o lucrare.
nătatea, reprezentanţi ai
denţii pot fi angajaţi în mun In Hotărîrea Consiliului de Ministerului de Externe,
că în întreprinderi industri
Centrala termoelectrică A V-a bienală ale, şantiere de construcţii, u- Miniştri se subliniază îndato numeroşi artişti plastici
dc la Deva, viitoarea cetate nitâţi agricole, institute de rirea' studenţilor care se an maghiari. faţă Du
O P E R M A N E N Ţ A dc putere şi lumină, capă de artă populară proiectări, centre de docu ticipa la toate formele de ac mitru Republici Socialis
A
losl de
gajează în muncă de a par
Turcuş,
ambasa
tă cu zi ce trece noi dimen
mentare. biblioteci, in presă,
dorul
tivitate stabilite prin planul
In cadrul celei dc-a V-a
siuni. îşi definitivează con
turul îndeosebi obiectivele bienale dc artă populară, cooperaţie, în activităţi tu de învâtâmînt. precum şi fap te România la Budapesta.
ristice ele cu noimă întreagă
Expoziţia, care cuprin
şi instalaţiile aferente pu organizată in cinstea celei jumătate de normă, cu ora. tul că ei beneficiază în conti de peste 70 de tablouri
nuare de tonte drepturile pre
de-a 25-a aniversări a cli
nerii în funcţiune in acest
N U M I T A an a primului grup energe berării patriei de sub jugul sau pentru o anumită lucra văzute pentru studenţi pe pe şi desene, a Stirnit inte
ro. Durata
contractului de
res in rindurile vizitato
rioada şcolarizării
tic dc 200 megawaţi.
fascist, ieri s-a deschis in
La cazanul nr. 1. care va judeţul Hunedoara o nouă muncă pentru studenţi nu va Ministerele. Uniunea Aso rilor, bucurindu-se de
produce şi livra in fiecare expoziţie. Gazdă este ora putea depăşi data repartizării ciaţiilor Studenţeşti şi cele
oră procesului tehnologic şul Haţeg. Tindcic, covoa în muncă după absolvirea în lalte organe centrale vor spri
vâţâmîntului superior.
P E R S P E C T I V A 660 tone dc abur Ia o tem prezentative zonei Haţegu studenţii pot fi încadraţi pe locuri de muncă corespunză Londra s-a deschis vi
jini angajarea studenţilor în
re. costume naţionale, re
In hotărîre se prevede că
l.a „Circle Gallery" din
peratură ridicată şi cu pre
siune marc. a început inzi-
di rea şi izolarea termică cu lui. aduc laudă hărniciei funcţii tehnico-administrative toare. care să le permită în neri expoziţia sculptorului
şi fanteziei ţărâncilor de
deplinirea atît a obligaţiilor
aici. iar incrustăturilc de şi de specialitate, cu respec şcolare cit şi a celor ce de român Ovidiu Maitec,
tarea condiţiilor de studii şi
pc furcile şl toiegcle expu vechime prevăzute irr indica curg din angajarea lor vicepreşedinte al Uniunii
Aitiştilor
din
Plastici
Comentariu economic se oferă privitorului o a toarele în vigoare. Pînă la în Angajarea studenţilor în România. In două săli
Activitate devărată poezie in lemn. deplinirea unei perioade de muncă va constitui un spri ale galeriei sint expuse
similară a
O expoziţie
jin în pregătirea lor profe
13 interesante lucrări in
fost organizată Ia lUa, iar 12 luni de aclîvitate. aceştia sională. un mijloc important lemn, reprezentînd teme
vor fi salarizaţi cu salariile
rodnică pe in viitorul apropiat, cea tarifare stabilite pentru pri de educare şi va contribui în inspirate din tradiţiile fol
Imbrălişînd chiar şi intr-o fugară privi cit servicii utile bunului mers al activită dr-a V-a bienală de ariă clorului românesc şi din
populară va fi
prezentă
re multitudinea şi complexitatea proble ţii economice prin exponate şi in zonele mul an de activitate la func acelaşi timp la îmbunătăţirea viaţa modernă. La verni
melor ce cad în competenţa comitetelor de Trennd insă de la stricta actualilaio şantierul ter Bradului, Gcoagiului, Hu ţiile care vor fi încadraţi. In condiţiilor lor materiale. saj au asistat oameni de
direcţie, ochiul omului preocupat de mer In ceea ce numim perspectivă, lucrurile nedoarei şi Pclroşaniului. artă, critici, ziarişti, un
sul treburilor noastre economice sesizează' se schimbă. Pătrunciem aici înlr-un do numeros public. Expoziţia
cu uşurinţă că întregul evantai de atribu meniu vast. mai puţin explorai de către romine deschisă pînă la
ţii cu care sînt investite organele condu comitetele de direcţie şi unde. după cu;.' mocentralei 14 iunie.
cătoare ale întreprinderilor, se reduce, în se observă, acestea nu prea se simt în
ultimă Instanţă, la o mică şi esenţială a- largul lor şi nu mai acţionează cu aceeaşi Conferinţa Uniunii judeţene
thbuţie. Este vorba de acea prevedere siguranţă şi dezinvoltură ca în perime şamotă. Este ultima etapă TRENURI RAPIDE
care acoidâ comitetului de direcţie pute tru! prezentului, bine delimitat în jpaiiu dc construcţie a agregatu DE MARFA
rea de a elabora propuneri în legătură cu şi timp. defrişai de probleme necunoscute lui după care i sc va face
indicatorii planului anual şi de dezvoltare şi semne de întrebare Chemate sâ se pro «toaleta** pentru a primi Ministerul Căilor Ferate
în perspectivă a întreprinderii Această nunţe clar asupra profilului de mîine al botezul focului. a cooperativelor de consum a dispus ca de lo 1 iunie
atribuţie fundamentală. în jurul căreia întreprinderii si asupra nivelurilor indica Au ajuns în stadiu avan a.c. unele trenuri de
gravitează totalitatea drepturilor de care torilor cantitativi şi calitativi ai aclivi»ă sat lucrările ia sectorul hi marfă sâ circule cu o vi
se bucură întreprinderile în noul sistem ţii. sâ ridice îndrăzneţ cotele viitoarelor drotehnic şi la gospodăria teză pinâ la 100 km pe
de conducere şi planificare a economiei, a realizări potrivit cu cerinţele şi tendinţele dc cărbune. S-a terminat Ieri a avut loc la Deva. între oraş şi sat, în întărirea biectivelor ce stau în fata coo oră. Traseele pe care vor
fost acordată de către partid comitetelor generale ale economiei, multe comitete de turnarea bctoanclor, ce to conferinţa Uniunii judeţene a alianţei clasei muncitoare cu peraţiei de consum şi a ridi fi introduse aceste tre
de direcţie cu scopul major de a face din direcţie manifestă încă timiditate şt o pru talizează peste 26 000 mc, cooperativelor de consum, la ţărănimea, vorbitorul a arătat cării activităţii acestor uni nuri rapide de marfă vor
ca o pîrghie puternică şi eficientă in des dentă nejnstificatâ şi asuDta cărora sc im la barajul care va zăgăzui care au participat 152 de de că in ultimii doi ani valoa tăţi pe o treaptă superioară fi cele care leagă Bucu-
coperirea şi valorificarea marilor rezerve pune o reevaluare realistă şi lucidă a po apele Mureşului dirijin- legaţi, reprezentînd peste rea fondului de mărfuri din se cere acţionat energic, cu reştiul cu localităţile Ti
ale economiei noastre. De aceea, tradusă ziţiilor. du-Ic spre sistemul de ali 100 000 membri ai cooperati reţeaua cooperaţiei de con fermitate, pentru calificarea mişoara, Cluj, laşi, Bra
în limbajul clar al practicii, competenţa Explicaţii ar fi multiple, dintre care r mentare şi răcire prin cir velor de consum şi de credit sum a judeţului nostru a de cadrelor prin diferite forme şov, Constanţa, Craiova
elaborării planului curent şi de perspecti bună parte plauzibile. Ca de pildă, faptul cuit deschis a instalaţiilor din judeţul nostru. păşit LI miliarde lei. de şcolarizare şi la locul de şi Tr. Severin.
vă trebuie sâ însemne pentru comitetele că. fiind puse pentru prima oară să de generatoare dc curent. Au La lucrările conferinţei au Prefacerile adinei survenite muncă, pentru creşterea con Această măsură va
de direcţie o sarcină de marc răspundere cidă asupra unor probleme de maximă fost instalate grinzile din luat parte tovarăşii Ştefan în viaţa satelor necesită însă ştiinţei lor socialiste, în sco contribui la reducerea cu
faţă de prezentul şi viitorul întreprinderii, importantă pentru întreprindere pînă beton prccombinat cu des Almăşan. secretar al Comite îmbunătăţirea continuă a ac pul asigurării unei deserviri circa 20 lo sută a tim
să fie sinonimă cu grija neslăbită şi stră mai ieri un apanaj exclusiv al ministeru chidere dc 18 metri pentru tului judeţean Hunedoara al tivităţii comerciale, creşterea prompte şi civilizate a popu pului de parcurs. Va Ii
dania permanentă ca mecanismul între lui de resort — unele comitete de di construirea peste baraj a P.C.R., Petru Bota, vicepre răspunderii in muncă şi întă laţiei. In încheiere, tovarăşul îmbunătăţit, totodată, sis
prinderii să lucreze cu întregul său po recţie. din teama de a nu greşi, nu-şi spun podurilor dc şosea şi de şedinte al Comitetului execu rirea disciplinei în rindul lu Ştefan Almăşan şi-a exprimat temul de deservire a be
tenţial în folosul economiei naţionale răspicat cuvîntul. ceea ce de bună seamă conducte. Sc lucrează in tiv al Consiliului popular ju crătorilor din comerţul coope convingerea că lucrătorii din neficiarilor, în special în
Luînd drept coordonate cele două la nu face altceva decit sâ diminueze auto tens la montarea stăvilarc- deţean, Lazăr Davidovics, di ratist, in vederea înlăturării comerţul cooperatist vor mo privinţa expedieiilor de
rector general in Centrocoop.
neajunsurilor ce mai există
turi componente ale problemei şi mai cu nomia cu care au fost investite, sâ le re lor de la baraj cc vor precum şi invitaţi din partea pe linia satisfacerii cît mai biliza toate resursele şi posi coletârie şi produse peri
seamă, urmărind modul cum sînt abor ducă puterea de fundamentare şi gradul servi la reglarea şi optimi unor organizaţii economice ju depline a cerinţelor populaţi bilităţile pentru satisfacerea sabile.
date în întreprinderile noastre noţiunile de eficientă a viitoarelor acţiuni economi zarea volumului dc apă, in deţene. ei din mediul rural. In acest în mai mare măsură a cerin
de prezent şi perspectivă economică, prac ce din cadrul întreprinderii. funcţie dc nivelul şi debi Darea de seamă asupra ac sens, de maximă însemnătate ţelor populaţiei din mediul UN NOU
tica unui an de experienţă a comitetelor Alteori însă. înseşi comitetele de direc tul Mureşului. In acelaşi rural.
de direcţie ne îndreaptă sţTro o sumă de ţie scapă din vedere perspectiva datorită timp sc apropie dc stadiul . tivităţii Comitetului provizo este ridicarea rolului consilii A luat, de asemenea, cuvîn TRANSPORT DE
concluzii nu lipsite de importanţă şi de pulverizării preocupărilor spre aspecte di final lucrările dc regulari riu al U.J.C.C. pe anul 1968 lor săteşti şi al adunărilor tul tovarăşul Lazăr Davjdo-
utilitate. urne nesemnificative, se angajează con zare şi deviere a albiei şi pe perioada ce a trecut de generale, concomitent cu îm vics, care a dat unele indica PEŞTE OCEANIC
ştient sau nu în hăţişul greu de străbătut Mureşului in zona termo la începutul acestui an, pre bunătăţirea muncii de îndru ţii menite sâ contribuie la
Latura primă, care priveşte exclusiv zentată de tovarăşul Ioan Ha- mare şi control din partea îmbunătăţirea activităţii de După prima cursă efec
participarea nemijlocită la elaborarea şi al problemelor minore, care estompează centralei pc o lungime dc ţegan, a evidenţiat succesele conducerii U.J.C.C., ceea ce în viitor a cooperaţiei de con tuată în zona Labradoru
îndeplinirea indicatorilor de plan pe anul capacitatea de descifrare a viitorului uni 1,5 km. obţinute de lucrătorii din ca final trebuie sâ se materiali sum şi a asigurat că Centro lui, noile Iraulere româ
in curs este îndeajuns şi mulţumitor ono tăţii subordonate. Intensificarea ritmului drul cooperativelor de con zeze în creşterea gradului de coop va sprijini Uniunea ju neşti — „Marea Nea
rată de către cea mai mare parte a co Considerînd acestea ca lacune inerente de lucru, în special la o- sum pe linia îndeplinirii sar rentabilitate a unităţilor coo deţeană a cooperativelor de gră" şi „Delta Dunării",
mitetelor de direcţie. Ba chiar sc poate perioadei de preluare efectivă a atribu biectivelc dc primă urgen cinilor de plan, scoţînd tot peratiste. consum în îndeplinirea sarci recent intrate in pairi
sublinia că acestea şi-au făcut un punct ţiilor, comitetele de direcţie, respectind ţă. a determinat recupera odată in relief unele deficien Reliefînd direcţiile în care nilor ce-i revin. moniul flotei noastre de
de sprijin solid, de maximă rezistenţă, cu sfinţenie spiritul de prevedere, bazat rea râmîncrilor in urmă te ce s-au manifestat in pri se cer orientate eforturile lu Conferinţa U.J.C.C. a ales pescuit oceanic, au acos
din priceperea cu care operează trebu pe analiza ştiinţifică a fenomenelor în din lunile dc iarnă. Activi vinţa satisfacerii cerinţelor crătorilor din cooperaţia de consiliul şi comisia de cen tat la danele antrepozitu
rile curente ale întreprinderii, din vigoa treprinderii, judecind în profunzime lua tatea rodnică desfăşurată populaţiei săteşti, gospodăririi consum, vorbitorul a insistat zori. Ca preşedinte al consi lui frigorific din Tulcea,
rea cu care impulsionează procesele de rea deciziilor care privesc perspectiva fn ultima perioadă de timp fondului de mărfuri, dezvol asupra sarcinilor privind ex liului a fost ales tovarăşul unde descarcă o bogată
realizare a sarcinilor economice. Chestiu !*espihgînd hotârît orice tendinţă hazarda l»e acest şantier este con tării bazei tehnico-materialea tinderea spaţiului comercial Ioan Haţegan recoltă de peşte : circa
nea apare absolut firească, dacă se are în tâ sau voluntaristă, pot să abordeze des cretizată in depăşirea pre comerţului cooperatist, redu şi gospodărirea lui chibzuită, 1 600 tone peşte conge
vedere iâ preocupările trebuie îndrep chis şi eficace problemele de viitor ale vederilor valorice ale celor cerii cheltuielilor de circula studierii cu deosebită grijă a lat şi fileu şi aproape
tate prioritar spre rezolvarea oportună şi întreprinderii. Exoerienţa vastă, principia 4 luni care s-au încheiat, ţie etc Completînd aspectele cerinţelor de consum ale popu 180 tone făină de peşte.
competentă a problemelor de stringentă litatea şi clarviziunea asupra fenomene la lucrările de investiţii pc reieşite din materialele pre laţiei rurale, aprovizionării | Extinderea metalizâ- Troulerele româneşti vo»
actualitate ale producţiei. De aceea, a oer- lor. curajul şî spiritul militant al organe ansamblul termocentralei zentate. participanţii la discu unităţilor cu fondul de mar pleca in a doua cursă de
severa pe această cale înseamnă a adăuga lor noastre de partid în conducerea şi cu 17 milioane lei. La a ţii au pus accentul pe nece fă solicitat. punîndu-se în I rii vagoanelor producţie, spre coastele
perfecţionarea activităţii economice, re cest capitol mai trebuie
noi plusuri de eficienţă, de supleţe şi so sitatea valorificării superioa mai mare măsură accentul pe de vest ale Africii.
prezintă din acest punct de vedere un bo precizat că pină la începu re a posibilităţilor 'existente
brietate stilului muncii de conducere Să gat capital ce trebuie valorificat şî de că tul lunii mai s-a realizat pentru evitarea golurilor în asigurarea produselor solicita { In anul 1968 la sectorul
recunoaştem că acestea nu pot aduce de- tre comitetele de direcţie. peste 34 la sută din planul aprovizionare, extinderea pre te, în localităţile muncito : de vagoane (1c la U.M.M.R. TURUL TĂRII PE JOS
; Simcria s-a aplicat experi-
anual. stărilor de servicii, creşterea reşti, la exploatările miniere ; mental metalizarea vagoa-
şi sectoarele forestiere.
ponderii preparatelor proprii ; nclor dc marfă. Itez.ultatc.lc Orginalul călător Nico*
In acelaşi timp se impune
şi a volumului de achiziţii, sâ fie luate măsuri în scopul i obţinute au fost îmbucură lae Gherman din Sibiu,
dezvoltarea activităţii coope dezvoltării sectorului alimen j toarc. fapt cc a determinat care şi-a propus sâ facă
rativelor de credit, întărirea taţiei publice şi prestării de : pc harnicul colectiv de a- turul ţârii pe jos, a a
disciplinei în muncă şi pre servicii, valorificării la un ni j ici sâ extindă acest nou juns la Tulcea. Plecat din
PAGINA A ll-A gătirea cadrelor cadrul vel superior a posibilităţilor ; procedeu, realizind toiocia- oraşul său la 1 martie,
el a străbătut o bună
Luînd cuvîntul în
lucrărilor conferinţei, tovară existente pentru creşterea i tâ şi unele raţionalizări in parte din Moldova şi Do-
: procesul dc
producţie. In
şul Ştefan Almăşan a felici volumului activităţii în do ; cadrul sectorului de vagoa- brogeo, parcurgînd pinâ
tat, în numele Comitetului meniul achiziţiilor şi contrac i nc s-a montat — incepind acum peste 2 000 km, din
tărilor. precum şi în vederea
cei 5 000 cit măsoară iti
MOZAIC judeţean de partid şi al Con îndeplinirii în mod exemplar ; din luna aprilie a acestui nerarul pe Nicolae Gher
care şi l-a
siliului popular judeţean, pe
i an — o ghilotină acţiona-
export O
a sarcinilor de
propus.
lucrătorii din cooperaţia de
consum pentru succesele ob preocupare sporită, la toate • tă hidraulic pentru lăiat man, care întreprinde a
I tabla necesară la metaliza-
nivelele, trebuie sâ existe pe
ţinute în îndeplinirea sarcini linia reducerii cheltuielilor de î rea vagoanelor. Prin apii- ceasta călătorie din do
lor ce le-au revenit din do circulaţie, folosind în mod j carca acestui nou procedeu rinţa de a cunoaşte cit
mai bine frumuseţile pa
cumentele celui de al IX-lea
• se reduce considerabil ina-
DUMINICAL Congres a! partidului Rele- mai judicios mijloacele de • nopera şi sc înregistrează triei, urmează sâ soseas
transport, înlăturării pierderi
că la Sibiu în ziua de 23
vind rolul mereu crescînd al
: economii substanţiale
de
cooperaţiei de consum în sa lor şi pagubelor provocate a j metal şi materiale (carbid, August. .
tisfacerea cerinţelor populaţi vutului obştesc. ' oxigen).
ei, în asigurarea schimbului In vederea îndeplinirii o-
Azi, la Costeşti SARBATOTINEREŢII
Spectacol
cu filmul
Ajun de sărbătoare a tine un autentic interpret al fol carea istorică, spectacolul faima vinului dacilor, a! îl. kg cimăciori a la. Orăştic.
„Vîrstele reţii. Nimic mai prielnic clorului bănăţean, partici „Pc lespezile strămoşilor", de ameţitor incit Burebista îngheţată, nectar, limonada,
pentru refxjrteri. E momen pant la două turnee in stră Festivalul — concurs de m u ordonase stirpirea viţei. Aşa citronada, mazagran etc.
tul la care sc culeg primate inătate, laureat al festiva zică populară ,Voci tinere'’. dar, pentru serbarea tinere Acestea ne determină ca *u
omului" impresii. Cele mai autentice, lurilor studenţeşti, distins cu bogate programe artistice şi tului de la Costeşti au fost acest final de micro-reportni
mai grăitoare Preludiul sa Medalia „Meritul cultural* de agrement. urcate sus, la munte, 40 9»>'i să nu vă adresăm altceva
simte în lot ce ne înconjoa clasa I). Popasurile la iarbă verde sticle, de bere, 15 000 sticle decit invitaţia : „Veniţi la
ră. In Orăştic, la o anunţe Aseară erau aşteptaţi să vor cunoaşte bogăţia cămări ajhi minerală, IC00 litri vin, Costeşti /’
Ieri, la cinematogra porţiune a centrului oraşu sosească conf. univ. Hadrian lor româneşti şi a pivniţelor
ful „Patria* (lin Dc\a. lui, alinta deasupra şoselei Daicoviciu, oaspeţi din alte 4000 kg cotlete, 1200 eirnn- T. ISTRATE
a avut loc un spectacol o săgeată : »i>prn Costeşti care încearcă să se ridice la ciori şi 800 kg creniurşti, 50C N. STANCIU
organizat dc întreprin N-am urmai drumul indicdl. judeţe participante la Fes
tival, concurenţi din jude
derea cinematografică preferind o scurtă oprire la
Interjudeţeană, cu pri Casa de cultură Orăştic. ţele Sibiu, Braşov. Bihor, Premiile Festivalului-concurs „Voci tinere" de la Costeşti
lejul prezentării noului Nc-a intimpinal atmosfera Mehedinţi, Arad, Caraş-Sc
film românesc „Virsle caldă, efervescentă, a pregă verin. Hulind pe şoseaua în-
le omului". Spectacolul veşmintată in verdeaţă cc
tirilor pentru fe.slwatul — duce in inima cetăţilor daci
eu noul film românesc concurs dc muzică populară ce sint-em intimpinaţi de o
a fost precedat dc o ..Voci tinere", dotat cu tro impresionantă atmosferă sur
prezentare susţinută dc feul „Costeşti V>\T. Acompa băto rească. Ghirlande dc
nia/! de tarafurile Casei da
judecătorul Vasilc Dan. verdeaţă împodobesc flancu
cultură Orăştie şi Clubului rile şoselei, sătenii înalţă
In holuA1 Mneznato- sindicatelor Deva, solişti din
grafului a fosi organi şapte judeţe (Cluj, Alba, jxjrtaluri boltite la intrarea
zată. cu acelaşi prilej, o in localităţi. O „autentică“
Vilcea, Corj, Timiş, Mureş, poartă de forum face intra
expoziţie cu piese ale şi Hunedoara) se pregăteau rea in Costeşti, străveche a
portului popular din ju pentru confruntarea ce are şezare vegheată de umbra
deţul nostru, la a cărei loc astăzi Au reţinut, in mod falnicelor ziduri înălţate dc
realizare şi-au dat con deosebit atenţia reprezen oştenii lui Decebal. regele
cursul Casa judeţeană tanţii judeţelor Cluj (Andrei marc al marelui popor dac.
Mureşan, in virstă de 15 ani,
a creaţiei populare şi ucenic la cooperativa „Drum O estradă in aer liber, păs- LOCUL i LOCUL AL ll-LEA LOCUL AL III-LEA
Sondorul Virgil Fîntineanu împreuna cu ortacii săi, de Muzeul etnografic din nou“ Cluj, o veritabilii spe.- trind încă proaspăt mirosul plachetă reprezentindu-l pe plachetă reprezentînd stin plachetă reprezentînd un
la întreprinderea de explorări miniere Hunedoara, secţia Orăştic. ranfâ) şi Timiş (Tiberiu Clia, de brad, va găzdui, azi, evo Decebal. dardul dac. scut dac.
Poiana Ruscâi, se pregătesc pentru un nou foraj.