Page 34 - Drumul_socialismului_1969_05

0 11 MAI Alte ţări : Franţa — s-a ţări socialiste din Europa;
România : în 1840 s-a năs­ născut, în 1840, scriitorul la Moscova se deschide Tîr-
cut medicul Constantin Du- Alphonse Daudet (m. 1897). gut internaţional „Automati­
zarea '69'*, la care participă
mi trescu Severeanu, autor
de lucrări în domeniul chi­ $ 14 MAI şi ţara noastră
rurgiei (m. 1930) ; se împli­ Kumânia : se împlinesc % 15 MAI
nesc 35 de ani de la moar­ România : în 1838 s-a năs­
tea (1934), filologului Lazâr cut pictorul Nicolae Grigo-
Sâineanu (n. 1859). rescu (m 1907) ; la Blaj, în
Alte ţâri: India — în 1857
a izbucnit răscoala de ellbe 1848, a avut loc Istorica adu­
rare naţională : Spania — în :v nare de pe Cîmpia Libertă­
1904 s-â născut pictorul Sal­ ţii ; în 1956, România este
primită ca membră în Orga­
CALENDAR nizaţia Internaţională a
vador Dali.
O 12 MAI Muncii.
Alte ţ â r i : Franţa — în
România : în 1870 a murit 1859 s-a născut cunoscutul
Eftimie Murgu, revoluţionar fizician şi chimist Pierre
paşoptist din
Transilvania
Un zugrav Diapozitive, (n. 1805) ; în 1933 a murit C urie; Israel — în 1948 a
fost constituit statul Israel;
scriitorul Jean Bart — Eu-
UR.S.S. — în 1960 a fost
geniu P Botez — (n. 1874) ; 115 ani de la naşterea ingi­ lansată prima navă cos­
se împlinesc 20 de ani (1940)
mică.
argeşean în veacul dia... negative de la constituirea Comitetu­ nerului Anghel Saligny, con­ Internaţionale: la Buda­
& 16 MAI
lui naţional pentru apărarea
structorul liniei ferate Fe­
păcii din România. teşti — Cernavodă şi a ma­ pesta se deschide Tîrgul in­
Acadele! Iubire, iubire în 1884 a murit compozito­ relui pod de peste Dunăre ternaţional de mostre, la ca­
Alte ţări : Cehoslovacia —
(m. 1925) ; în 1938 a murit
al XVIII-lea în — Acadelei Acadele! Miresmele ameţitoare ale rul Friedrich Smetana (n. savantul Gheorghe Marlnes- re participă şi România.
primăverii cheamă la dra­
Romanticul vimătur de goste Sub zodia parfumată 1824) ; Italia — s-a născut, cu, fondatorul şcolii româ­ # 17 MAI
în 1265, poetul Dante Ali-
neşti de neurologie ; a mu­
Franţa — s-a
Alte ţ ă r i:
dulciuri a devenit un perso­ a liliacului, dragostea cm- ghieri (m. 1321) rit, în 1957, scriitorul Camîl născut, în 1873, scriitorul
linului hunedorean naj din galeria trecutului, a­ tă. Internaţionale : la Londra Petreseu (n 1894). Henri Barbusse t n. 1935) ;
flaşnetarul băr­
lături de
Privim, pe stradă, perechi,
Alte ţâri : Cehoslovacia —
bos cu biletele de pajxigal. perechi de îndrăgostiţi. Trec se deschide Expoziţia inter în 1921 a fost creat Partidul Italia — în 1510 a murit pic­
naţională de fotografii.
torul S. Botticelll ( ti. 1445) ;
Dar parcă totuşi de acadele mînă-n mină sau la braţ, Comunist ; Paraguay — a Reunion — în 1959 a fost
mai avem nevoie, cel puţin se pierd pe aleile inundate Q 13 MAI fost proclamată, în 1811, in­ creat Partidul Comunist.
pentru bucuria bucuriilor
Deşi teritoriul (^rii noastre o fost frogmentot din de verdeaţă ale parcului... România : în 1806 a murit dependenta de stat. Internaţionale: în 1865 a
cauza unor împrejurări istorice potrivnice — care au pus noastre — copiii. In Deva ...Perechi, perechi. La res­ istoricul şl filologul transil­ Internaţionale: în 1955 s-a fost creată Uniunea Interna­
graniţe artificiale între diferitele „ţări“ româneşti — în­ şi-au făcut apariţie tonele taurantul „Dunărea* din Hu­ vănean Snmuil Mieu-Clain semnat la Varşovia Tratatul ţională de Telecomunicaţii
tre acestea s-ou păstrat de-a lungul veacurilor legături in care, sub privirile fasci­ nedoara, zile in şir, un bă­ (n. 1745) ; în 1918 a murit de prietenie, colaborare şi (U.I.T.) ; la Belgrad se des­
multiple de ordin economic, cultural ş.a. nate ale celor mici, se fa iat aşteaptă in faţa intrării. scriitorul Barbu Ştefâneseu- asistenţă mutuală între 8 chide Tîrgul internaţional.
In ce priveşte teritoriul actualului judeţ ol Hune- brică „vata de zahăr". De Înăuntru, tatăl bea de stin­ Delavrancea (n. 1058).
doorei. legăturile ocestuio cu lato Românească de din­ ce n?ar apare ele şi in alte ge. Vine şi mama copilu­
colo de munţi (..Volachia Transolpîna'*) au fost deosebit locuri ? $i de ce duminica, lui, intră în local şi, peste
de octive. in parcuri şi locuri dc agre­ puţină vreme, iese însoţită
Astfel, in veocul ol Xlll-leo o mare parte a ocestui ment, nu ar putea fi insta­ de injurii şi zgomote de Medicii pot citi boala în ochii pacienţilor
judeţ : Tara Haţegului (şi Valea Jiului), făcea parte din late bazaruri cu dulciuri şi pahare sparte. La stopul din ŞTIAŢI CĂ...
voievodatul lui Litovoi, numit în textele iotine : „Terra jucării pentru cei rnici ? Să centrul Devei, altă pereche. Fsle suficient o singură „cli sanguină, afirmă, însă, că im­
Lituo" (Toro Litva), voievodot întins, care cuprindea am­ nu mai vorbim de mici spec­ Ea calcă greşit, cit pe-aci pire" pentru ca medicii, care portanta diagnostică a acestei
bele versante ale Carpaţilor, la sud coborindu-se spre tacole de teatre dc păpuşi, să - cadă. Dinsul, soţul, ro­ pot cili în ochii pacientului, descoperiri se aplică numai pa­ PLANTELE terestre produc anual 1.2X1011 tone oxi­
cimpie şi ovind centrul in depresiunea Tîrgu-Jlului. de căluşei etc. şeşte pină-n virful urechi­ să stabilească starea inimii a­ cienţilor a căror vîrstâ este gen ? Cantitatea de oxigen existentă în atmosferă este de
Legătura firească a Ţării Haţegului (şi Văii Jiului) Noi, cei mari, ne amintim lor, se uită in jur (a văzut cestuia. Oamenii de ştiiniă de sub 45 de ani Din acest mo­ 2.8X10™ tone.
cu Tara Românească, a rămas vie şi neîntreruptă în cu plăcere de vimătorul dc cineva ceva ?) şi rosteşte ci- la National Institute of Health tiv. medicii ar trebui să pri­
continuore şi în veacurile următoare. In acest sens este acadele. Să oferim şi copi­ teva „amabilităţi" cu ţintă din Statele Unite au constatat vească mai des în ochii paci­ UN GRUP de oameni de ştiinţă suedezi a stabilit că
interesant de menţionot cazul unui argeşean, care a ilor noştri, măcar duminica, precisă, spre soţia care-l pri­ că un cerc alb şi neregulat in enţilor mal tineri pentru a elementul seleniu are legătură directă nu numai cu „ochiul
desfăşurat o remarcabila activitate „artistică" in judeţul bucuria intîlnirii cu aseme­ veşte speriată şi supărată că jurul marginii exterioare a constata cantitatea prea mare artificial", dar şi cu cel viu. La purcelul de mare (mar-
Hunedoara, timp de trei decenii, în a doua jumătate a nea... bucurii. Să-i privim a „greşit". corneei ochiului indică o ar de grăsimi şi albumine (hiper- suin). cu vederea insuficient dezvoltată, seleniul se află în
veacului ol XVIII-lea. E vorbo de zugravul Popa Simion cum grăbesc pasul cu emo­ .. Perechi, perechi. Şi cind tei ioscleroză a coronarelor. lipoproleincmie) în sînge, proporţie de 0,001 la sută, iar la cerbul cu privirea ageră,
din Piteşti. ţie cind aud cunoscuta che­ te gîndeşti că totul a înce­ Cardiologul H.J. Arndtz, din semn al unui proces dc arle- în proporţie de o sută de ori mai mare.
El a zugrăvit mai multe biserici din acest judeţ, în mare : put cu... iubire, iubire ! Mîinchen, specialist în trata riosclcroză, şi pentru a-1 pu­
întregime sau numai iconostasele, şi o mai plctot şi — Acadele ! Acadele ! T. IONI fA rea tulburărilor de circulaţi tea combate din timp. DACA dau de vînt prielnic în timpul invaziilor lor.
icoane pentru beneficiari din acelaşi judeţ. In anul 1759 lăcustele pot parcurge cîte 300 km în 24 de ore, devorînd
el se afla Io mînâstirea Prislopului (Silvaşuiul de Sus), într-o zi ierburi şi vegetale în cantitate egală cu greutatea
unde a zugrăvit, împreună cu ucenicul său Nicolae, bi­ corpului lor ?
serica mînâstirii.
Aceostâ mînostire a fost înfiinţată, după toate pro­ Patru zile de neuitat IN 300 de rezervaţii şi aşezări din SU.A. trăiesc apro­
babilităţile, cu ajutorul bănesc al lui Mircea cel Bătrin, ximativ 400 000 de indieni?
Domnul Ţârii Româneşti, la inceputul secolului ol XV-leo,
de către cunoscutul călugăr Nicodim, care o întemeiat U m i Îb FLUVIUL Niger, a cărui lungime este de 4 000 km, a
şi mînâstirea Vodiţa, şi nu este exclus co Nicodim să-şi fost marcat pe hărţi abia în anii ’30 ai secolului nostru ?
fi realizai cunoscuta evanghelie monuscrisă, intre zidu­ llucurei (2 206 m) o adevăra­ dc confluenţă a Văii Pelca­ Pînă atunci, geografii nu reuşeau să găsească legătura din­
rile acestei mînăstiri. Biserica mînâstirii o fost rezidită tă „cortină", care o dată „în­ ga cu cea a Bucurei, locul de tre izvoarele fluviului şi gurile lui.
in anul 1564 cu cheltuiala Domniţei Zamfira, fiica lui lăturată", ne dezvăluie o per­ naştere a Lăpuşnicului Mare,
Moise Vodă (care a domnit în Torc Românească între (Urmare din ziarul nr. 4458) spectivă uriaşă, de-o măreţie riu numit de haţegani Şi Riul. CELE mai vechi urme de civilizaţie din lumea veche
onii 1529—1530^ Această biserică, rezidită de Domniţa In zori ne luăm rămas bua covîrşitoare; in faţa noastră, Mare. datează de aproximativ 12 000 de ani, iar primele indicaţii
Zamfira, o fost zugrăvită de către zugiavul Simion din de la bădia Gheorghe, primi­ spre sud, apele verzui ale Ilu- Ajunşi in acest loc facem despre existenţa unei civilizaţii în America — de circa
Fiteşti, şi ucenicul său Nicolae. curei şi complexul de căldări 9 000 de ani ?
toarea noastră gazdă, mai un scurt popas lingă un adă-
Mînâstirea Prislopului a fost un remarcabil centru aruncăm o privire spre ţapul glaciare cuprinse între vir- j,ost de bfrne acoperit cu DINTRE cele aproximativ trei milioane de compuşi or­
cultural şi artistic, iar faptul că zugravului piteştcan i cc se încălzeşte la primele ra­ furile Slăveiul, Judele, Bucu­ şindrilă, apoi atacăm coasta ganici, vreo 400 000 au un miros care se simte relativ bine?
s-a încredinţat sarcina pictării acestei minăsliri impor­ ze de soare pe tancurile de ra şi Pelcaga. destul de înclinată a Drăg­
tante este o dovadă de înaltă apreciere pe care i-o jiiatră din faţa cabanei şt La poalele acestor uriaşi de şanului. După numeroase PEŞTELE reprezintă pentru japonezi principala sursă
acordau contemporanii săi, căci Io Prislop se mal gă­ pornim la drum spre ţinta ce­ slincă, imense conuri de gro­ serpentine şi porţiuni, abrupte de proteine — 80 la sută. De aceea, în Japonia a fost adop­
seau şi olţi zugravi, cu renume Io care veneau tineri de tei de-a doua etape; cabana hotiş zac intr-o dezordine im­ de potecă, ee-ţi solicită la tat un program în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de
la mari depărtări să înveţe zugrâvitul. (Vezi : N. lorgo. Huţa (1 508 m) ascunsă din­ presionantă. maxim orice rezervă de ener­ viaţă a peştilor la mari adînclml. prin crearea unor acvarii
„Sote şi preoţi din Ardeal", p 274).
colo dc culmea Drăgşanului, Peste tot domneşte liniştea. gie, ajungem printre grămezi cu lumină electrică, apă curgătoare şi floră hrănitoare pen­
In continuare el a mai zugrăvit : în anul 1777 bise­ la originea pinului cu ace­ Locatarii celor trei corturi de jepi uscaţi, sus, in şeaua tru peşti .Acvariiie" vor fi constituite din sute de con-*
rica din Hoţeg ; în 1780 iconostosul mînâstirii din Pios- laşi nume ce-şi jxjariă apele de pinză portocalie, înşirate Plaiul Mie. strucţii tubulare din beton de formă cubică. In jurul lor,
coboia ; în 1783 biserica din Subcetote ; in 1785 biserico spre Cim pul lui Neag. pe marginea lacului, nu s-au Din apropierea balizei topo­ fundul marin va fi astfel amenajat, incit să asigure un flux
din Bârişor : în 1787 bisericile din Bar şi Nucşoara : în Trecem pe lingă uriaşul trezit incă. egal de apă la o temperatură constantă Lumina electrică
1789 iconostosul bisericii din Densuş. bolovan fiordul Tomii sub grafice zărim pe versantul su­ va trebui să al ragă peştii spre aceste „păşuni submarine".
In ce priveşte zugrăvirea bisericii din Bârişor, ni s-a care ţăranii veniţi, cu vilele Spre nord ceaţa depărtărilor dic al muntelui, la liziera
păstrat o informaţie şi despre retribuţia primită de el atirnă co un al doilea cer dea­ pădurii, cabana acoperită cu
pentru munco depusă Biserica din Bârişor o fost zugră­ la păşune, au însăilat o stî supra Depresiunii Haţegului şindrilă, iar peste piciul Buia, CAMPIONUL MONDIAL AL MINCINOŞILOR
nu.
vită „cu toată cheltuiala lui lanâş Pirvu (core i-o dat un Coborim poteca în serpenti­ in stingă, aşezarea stînil pl.a
col înşelat (sic), goto)". Hem cile o cană de lapte ne şi peste puţin timp ajun­ Charles Wilson din Llh*l (S.U.A.) a cîştlgai campio­
proaspăt muls şi eontinuind gem pe tăpşanul verde din ve­ fete\ natul mondial de minciuni pe anul 1968. El a cucerit titlul
Simpla înşîrare de nume de biserici şi de oni, de urcuşul, ajungem curind pe cu afirmaţia „Oraşul nostru este atît de mic, incit a fost
mai sus. core desigur nu este completă, ne dezvăluie malul lacului Pietrele in a cinătatea lacului. (Va urma) Privim in voie printre nevoie să extindem limitele sale spre a face loc unei ca­
o activitate „artistică" foarte bogată. In plus. activitatea cărui oglindă de ape se re­ In dreapta zărim cum se bine telefonice*'. Titlul se acordă anual de către Clubul in­
pictorului piteştean ore şi un aspect didactic, căci de la flectă culmea teşită a virfu- înşurubează spre culmea Slă- Text şi foto crengi de brad, pintenul ternaţional al mincinoşilor din Burlington, statul Wiscon-
el ou învăţat arta zugrăvitului şi alţi/, intre care a fost lui Bucura veiului, poteca care face le­ I. PÎRVA uriaş al Virfului Mare sin.
ucenicul său Nicolae, împreună cu care a zugrăvit, cum gătura prin virful „La Clince"
am omintit. biserico de la Prislop şi care apoi o zugră­ Urcuşul devine iot mai (2074 m) intre lacul Bucura şi
vit singur biserica din Uricani (Valea Jiului), ceea ce a greu, poteca se caţără tot Lunca fierhină din Valea
îndreptăţit pe un cercetător (N. Albu). să-i treacă numele mai cutezătoare prinde stoici, iMpuşnicului Mare. De pe
zugravului piteştean mtr-o istorie a invâţâmîntului româ­ sc răsuceşte in loc pentru a malul lacului, uimind marca­ „U L T IM II M O H IC A N I"
nesc din Transilvania dinainte de anul 1800. ciştigâ inăllimc. iar noi no tul cruce roşie începem să ROENTGEN
Insă, cu toate că numele acestui zugrav este amintit încordăm puterile in lupta coborim pe stingă Văii Bucu­
tangenţial m diferite lucrări, un studiu asupra activi­ eu muntele şi aplecaţi sub ra, prin întinderi de jepi stră­ A ! E P O C II D E P IA T R Ă COLORAT
tăţii lui nu există. greutatea sacilor de spate, ur­ juite ici-colu de cita un zim­
Studierea activităţii zugravului Simion din Piteşti ni căm mereu. După minute, bru (Pinus cembra) cu co­
se pore utilă prin faptul că ea s-a desfăşurat într-o lutini de parcă ar fi fost orc, roana rotundă şi răsucită dc Cum mijesc zorile şi ceoţo în­ ştiinţă consideră co aceştia sint oamenii de ştiinţă vor putea Specialiştii de la Facultatea
perioodâ în care Transilvania era teatrul unor mari fră- ajungem sus in Curmătura arşiţa soarelui, spre punctul cepe să se risipească, sub raze­ ultimii reprezentanţi ai triburi­ trage concluzii definitive numai de Medicina din oraşul Hlro
mîntări religioase şi sociale, care au culminat cu răz­ le fierbinţi ale soarelui olrican, lor africane dispărute, necunos­ după studierea detaliată o vie saki (Japonia) au construit un
vrătirea de coloratură religioasă, dor cu conţinut mai liniştea locului Rudotf este tul­ cute pînă acum. Alţii presupun ţii şi modului de trai ale aces­ aparat roentgen care reda i-
adînc, a călugărului Sofronie din Cioara (1759—1761), oprii, singele bolnavului este burată de piuitul hootic ol mii­ co el-molo sînt înrudiţi cu tri­ tui popor. maqlnca colorata a organelor
şi cu „puternlcile mişcări de răzvrătire socială" care au înlocuit cu o soluţie care nu lor de păsări şi de ţipetele stri­ bul de războinici inosoy, cres­ In prezent, opinia publică din fnlerne, muşchilor, vaselor
avut In frunteo lor pe Horia. Cloşco şi Crişan (1784). Experienţe de îngheaţă. Corpul congelat cu dente ale animalelor. Din par­ cători de vite nomozi, care îşi Kenya, îngrijorată de soarta tri­ sanguine Ele apar pe ecran
Dupâ cum se ştie. una din măsurile luate de către ajutorul unor blocuri de ghea- tea de răsărit o lacului, pe o cresc turmele in sovonele Afri­ bului, a cerut ca guvernul să In culoarea roşu, galben, al­
opresori împotriva acestor răzvrătiri, a fost arderea sau |ă, se aşează intr-o „capsulă cărăruie îngustă, care se pierde cii Orientale, deoarece limbo acorde ajutor tribului el-molo. bastru, ealcnlu, în funcţie d?
dărimorea cu tunul o mînăstirilor româneşti din Tran­ congelare a crlogenică' pusă in legătură în iarba inoltâ, coboară spre lor este asemănătoare cu limba pentru a se adopta Io o nouă
silvania, măsură oplicatâ in mod implacabil din partea cu un vas cu azot lichid. El lac un grup de oameni cu pie­ mosoylor. Este evident, inso, că structura ţesuturilor radiogra­
generolului Bukovv, cu c?re ocazie a fost incendiată se păstrează la o temperatură lea neogro-, aproape goi. Ei fac viată. fiate.
şi biserico mînâstirii de Io Prislop, zugrăvită de către omului parte din tribul el-molo. In miini
Popa Simion, zugravul din Piteşti şi ucenicul său Nicolae. constantă de minus 80®C. In ou ostii de piatră (unelte de
capsulă se pune şi o bandă de prins peşte). Cîteva lovituri scur­
In tot cazul, activitatea artistică a zugravului Simion In S.U.A. continuă experi­ magnetofon cu descrierea e-
te şî precise şi iată co prima
piteşteanul în judeţul Hunedoara a fost meritorie şi noi enţele de congelare a bolna­ xaclâ a bolii pacientului con prodâ se zbate în vîrlul unelte­ „Feţe-
ne-am făcut o simplă datorie elementară, otrăgînd încă gelal. Cel de-al 7-lea bolnav COLTUL MISCHIU
o dată atenţia asupra ei. vilor fără speranţă de vinde­ congelat în S.U.A. este stu­ lor lor simple
cilogenetkă"
care. „Metoda
Despre existenţa acestui mîc
Prof. V. I. OPRISU (de la ctivînlul grecesc dentul Jay Mondel. trib african lumea a aflat abia f e | e “
,.krlos=frig) este următoarea : Există deja mii de oameni acum cinci sute de oni. Călă­
incă înainte ca inima să se ii gala să trăiască în felul a torii europeni, care au descope­ ORIZONTAL r 1)... — Morganâ
cesla dincolo de moarte, mai rit pentru prima oară aşezarea — Frontispiciu ; 2). Are faţă —
Ţinta din
se da pe faţa ; 3)
ales după ce ultimele experi­ tribului el-malo, ou avut prilejul tală... —... şl ţinta iul Cupldon ;
enţe au dovedit că prin con­ să vodă civilizaţia epocii de pia­ 4). începe gama — inspiraţia fe­
gelare funcţiile creierului se tră. In acea vreme, tribul era tei — Cetate legendara : 5). De­
refac. compus din 99 de persoane. De pendinţa (reg.) — Pudra... pen­
tru fata ; 6) Ţinută de vara —
atunci, aproape că nu s-a Amestec de gaze : 7). Guriţe...
schimbat nimic în viaţa acestor
vorbitoare — strînge la gît t ;
Umor Furnalul gigant piatră. 8). E de faţa — Un fel de zlm-
„ultimi mohicani" al epocii de
Umbli l —
bet ; D). In virful
El-malo locuiesc în colibe pri­ Răstimpuri — Poet ardelean, au­
om" :
torul operei ..Cartea uruit
La combinatul metalurgic mitive, construite din frunze de 10). Taine feminine — Cuvlnt
Introductiv ;
ii). Acopere faţa
din Nijnetaghilsk (Ural 1 se con­ palmier. Locuinţele sărăcăcioase (flg.) — Domn al Moldovei ; 12).
struieşte un adevărat furnal îî apără împotriva vîntului pă­ Faţarc la treierat — Fliniâ fa­
gigant. Numai distribuitorul do trunzător, care suflă dinspre la­ buloasa. jumâiate femele...
de V. MIHAILESCU cul Rudolf. Ocupaţia principală
încărcătură al acestui furnal o tribului este pescuitul. Femei- j VERTICAL : 1). Sulemenita pe
cintăreşte 142 de tone, iar in­ le şi copiii adună fructe şi ră­ f aia — E cu douâ fete 1 ; 2)
stalaţia de încărcare 120 de dăcini, ouă de crocodil şi broas­ virslel ; 3)... plete — In floarea
Specific de
Ispăşitor — Plan-
Rochii din piatră tone. Furnalul nr 6 va li cel că. Tovarăşii permonenţi de lA acvatici) — Pronume : 4).
mai mare din Uniunea Sovieti­
viaţă al tribului el-malo — foo-
Atenţie mflrltfl — Fată de... ce-
că. El are un volum de 2 700 meteo şi bolile — ameninţă .o- dţean ! : 5). Intră in orAŞ ! —
Domenico Albion, sculptor, metri cubi. cest mic trib cu exterminarea Cere )a centru ! — Aproximaţie silvică ; 0). Puşi fn|ă tn faţfl ;
pictor şi creator de modă, a In prezent, în Uniunea So­ totală. întoarsa (abr.) ; C). Capul fami­ 10). Compozitor român — Tenul
prezentat la Florenţa ultima sa vietică se lucrează la proiec­ liei ! — Spală faţa j — Pictor fetei ; 11). Bronzarea fotei la
român ; 7). Feţe dc fruntaşi —
colecţie: rochii, poşete şi tarea unor furnale cu un vo­ Origineo tribului el-malo ră- soare — eflmin cu fatadâ Dezlegarea
pantofi din piatră. Presa ita­ — ...Tu eşti omul potri­ lum de 3 000 metri cubl. mine o enigmă. Unii oameni de NotA muzicalâ t — Locaiuate în Dicţionar : Enam
liană este de părere că Dome­ vii pentru mine... Nigeria ; 0). Nume de fată sla- VLAD METEŞAN
nico Albion se poale lăuda vfl — Cel ce executA o operaţie Dobra jocurilor
pe bună dreptate că vine cu
ceva nou ce n-a fost încă la DIVERSE
moda. Florentinilor nu Ic ve­ 4 2 3 4 5 6 7 6 9 „ I A OGLINDA"
nea să creadă ochilor, cînd ORIZONTAL : 1). Nativ — To­
au văzut manechinele lui in Cel mai mare bloc din Europa Ţinîndu-se de miini ca doi T riunghi por ; 2). Anin — Mac — Ra • 3».
rochii de piatră albă. In a- îndrăgostiţi, soţii Mac Da­ pul cum să facă ca să tre­ BT — AUt — Ram ; 4). Aer —
ceslo rochii se poate umblo, Inginerul Miroslav Ţatînelli de la întreprinderea „In- zească la tineri dezgustul Erata A ; S). B — JE — AR —
N-as ; 6). S - Cat — Lin ; 7).
dar de şezut e cam greu. dustrogradnia" din Zagreb, R.S.F. Iugoslavia, a proiectat niel clin Macon (S.U.A.) au pentru băutură In cele din ORIZONTAL ŞI VERTICAL, Sarat - Tătic ; 8). Ale — Apaş
Ele sint considerate totuşi ul­ constricţia celui mal mare bloc din Europa. Conslrucţia sărbătorit recent 79 de ani urmă s-a găsit o soluţie. La i). Luare cu forţa ; 2). Primi­ — MA ; 9). LR ^ lear — Far ;
de la căsătorie. Soţul a îm­
10). Tava — Tasato ; ii). Aport
timul răcnet al modei. „Un lui vă începe în anul acesta. Deşi fiecare corp al său are o hotărîre a stalului, unul re (rog.) ; 3). Taciicâ dc Joc ; 4). — Nades.
mare avantaj al rochiilor melc doar 13 etaje, aici vor putea locui 450 de familii, adică plinit 100 de ani, iar soţia dintre oamenii cei mai res­ A face o lovitură Ineficace ; 5).
de pialră albă. a declarat peste 1500 de locatari. Complexul va avea magazine cu este cu un an mai tlnără pectaţi ai cot aţii trebuia pe­ in acest fel ; fl). Nu slut pe toate
Albion la parada modei, con­ autoservire, creşe şi grădiniţe pentru copii, spălătorii me­ riodic să se îmbete şi apoi drumurile ; 1). Posedă ; 8). Notă
stă în aceea că ele nu tre­ canizate diferite ateliere pentru reparaţii casnice, garaje Spartanii erau cunoscuţi să străbătu străzile oraşului, muzicală ; 9). VocalA. „Scădere cifrată"
buie spălate. Eslo suficient să subterane şî alte obiective sociale Pe acoperiş se vor ame­ prin ascetismul lor dar chiar împlelicindu-se si căzînd la
fie şterse cu un burele u­ naja încăperi pentru odihnă şi plajă. Potrivit proiectului. şi prinlre dînşii se întîlneau florari pentru a fi asl- IOAN GLIGOR
med si modelul Albion va In Zagreb vor fi construite trei superblocuri de acest lip. beţivi. Multă vreme slalul
străluci în plenitudinea sa". bătrinilor şi-a lot bătut ca- crctnlui. Hunedoara
twUnMirtffttflUUnWiiii -saliiltlfUJtimittlliH. îiiiiiiiimiuu