Page 35 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI
loare la preţ de vînzare cu
C U R I E R J U R I D I C amănuntul — stabilită de or
ganele competente — nu de
păşeşte 1 500 lei, constituie
contravenţie vamală, sancţio
nată cu o amedă egală cu
dublul valorii obiectelor ne
Schimbările profunde care au avut loc în socie intervenit, sc poate reţine în declarate.
tatea noastră au Impus şi modificarea unor texte deosebi art. 38, care a primit CINEMA
de lege, emiterea unor noi decrete. Pentru a Ic face următorul conţinut : „Fapta De asemenea, nedcclararea
cunoscute şi pentru a clarifica numeroasele proble de a nu preda, crea sau de-, la organele vamale a sumelor DEVA : A trăi pentru a trăi
me pe care le ridică oamenii muncii în scrisorile claia mijloacele de plată pînă la 500 lei inclusiv, pe (cinematograful „Patria") ; Do-
trimise ziarului, redacţia iniţiază rubrica sâptâini- străine şi metalele preţioase, care le au asupra lor călăto minlka şi prietenii ci („Arta") ;
Expresul colonelului
SIMERIA :
nală „Curier juridic*'. în cazurile şi termenele pre rii la ieşirea sau la intrarea Von Fyan („Mureşul") ; HUNE
Redacţia îşi propune ca în cadrul rubricii să văzute de lege, ori de a efec în ţară. constituie contraven DOARA : PAginti din Kumcrov
dea pe lingă explicaţiile de rigoare referitoare Ia tua operaţii interzise cu a ţie vamală, sancţionată cu o („Constructorul") ; Contele Bo-
noile legiferări şi răspunsuri la problemele dc in ceste valori, inclusiv cu obi amendă egală cu suma nede- by, spaima vestului sălbatic
(,,Flacăra") ; Tată de familie <„St-
teres general ridicate dc cititorii noştri, urmind ca ecte confecţionate din argint, claratâ derurgistul") ; CALAN : Fete in
celelalte răspunsuri să fie transmise personal sem precum şi cu pietre preţioase, Tot important de reţinut uniformă (,,11 Iunie") ; GHELAR i
natarilor scrisorilor. se pedepseşte cu închisoare Prin Kurdlstanul sălbatic („Mi
de la 6 luni la 5 ani". este prevederea potrivit că nerul") ; PETROŞANI : Pensiune
pentru
lioltci („7 Noiembrie") ;
Cînd, pentru a se sustrage reia, neaducerea in ţară a Inimă dc mamă („Republica") ;
In scopul apărării şi con 300 leî, sau chiar pînâ la de la îndeplinirea obligaţiilor sumelor în leî efectivi, scoa LUPENI : Republica Skid („Mun
servării fondului forestier, a 300 lei, dar fapta a fost să- prevăzute in alineatul pre se cu această condiţie la ple citoresc") ; Profesioniştii (,ţCul-
fost adoptat Decretul nr. vîrşitâ în mod repetat, se pe cedent, persoana in cauză fa tural") • LONEA : NuntA U Mn-
45/1969, care vino să comple depsesc de la 700 lei la 2 000 ce să dispară în orice mod carea în străinătate, este sta lfnovka („Minerul") ; AN1NOA-
SA : Vlva,
Maria ! („Muncito
teze dispoziţiunile Codului lei amendă. In conditiunile valorile supuse predării, ce bilită ca fiind tot contraven resc'’) ; PAROŞENI : Căderea
silvic, cu unele prevederi si legii existente mai înainte de dării sau declarării, ori le fa ţie vamală, sancţionată cu o Imperiului Roman, seriile 1 şi II
milare celor cuprinse în le intrarea în vigoare a acestui ce improprii destinaţiei lor. amendă egală cu suma nea- („Energln") ; PETRILA : Vin ci
gea nr. 12/1968, cu privire la decret, limitele de pedeapsă maximul de pedeapsă arătat cliştii („Muncitoresc") ; VULCAN :
Încercuirea („Muncitoresc") ; U-
apărarea, conservarea şi folo erau de la 150 la 1 000 lei. dusâ în ţară. RICANI : Becket, seriile I şl II
Vedere parţiala a ansamblului arhitectonic din microraionul nr. 4 Hunedoara. sc sporeşte cu 1 an. De ase
sirea terenurilor agricole. Sancţionarea unor aseme menea, cînd operaţiile inter Sumele nedeclarate în con- („7 Noiembrie") ; OrAŞTIE :
Decretul sus-mentionat, nea infracţiuni, comise în zise, constau în cumpărarea diţiunile de mai sus, se con Anna Knrentna, — seriile I şl II
prevede dispoziţii cu privire condîţiuni calificate — între în vederea revînzârii sau în fiscă de organele vamale. (..Patria") : Spartani*. seriile T si
I! („Flacăra") ;
GEOAGIU-BAl s
la sancţionarea diverselor in apusul şi răsăritul soarelui — mijlocirea, cu scopul de a ob Corabia „Pasât-ca Albastră" ; HA
le. Totuşi, strădania şi hăr — De ce nu le folosiţi ? fracţiuni silvice, ca tăierea şl prin tăierea arborilor cu fie ţine un folos material, pe Cînd este scoasă ori este ŢEG : Bună ziua, contesă f
nicia acestor oameni sint Unde păstraţi specialităţile scoaterea din rădăcini, fără răstrăul, de trei sau mai mul deapsa este în închisoare de introdusă în ţară, în mod ne (..Popular") ; BRAD : La ost de
Eden („Steaua roşie") ; GURA-
pur şi simplu călcate în pi bufetului rece, celelalte min- drept, dc arbori, puicţi şi lăs te persoane etc. — este men la 2 la 7 ani şi confiscarea legal, o sumă ce depăşeşte BARZA : Obsesia (,.Minerul") ;
cioare, sfidate. De către ci caruri alterabile ? tari, cu sau fără ridicarea a ţinută în aceleaşi limite de parţială a averii. 500 lei efectivi, nu mai e vor ILIA : Hombre („Lumina").
ne ? De ciţiva vinzători am La aceste întrebări n-am cestora, ocuparea unor păşuni pînă acum, adică de la o lună Important pentru a fi reţi
Călătorie cu., bulanţi de ' seminţe care ii primit răspuns. Sperăm, to sau terenuri din forul fores la 3 luni, închisoare sau a nut este şî textul de la art. ba de contravenţie ci de in
legală,
tier, fără aprobarea
fracţiune şi pedeapsa aplicată
tuşi, să-l dea cineva în zi
ademenesc pe la colţuri pc
mendă.
39/2 in care se prevede că ne-
trecători, oferindu-şi marfa. lele acestea calde, cind e tot vătămarea arborilor, puieţtlor O declararea la organele vama este de la o lună la 2 ani în RADIO
funingine Şi, în felul acesta, după-a- mai mare nevoie de ceva... sau lăstarilor ctc. Avîndu-se în vedere perico le a bijuteriilor şi obiectelor chisoare sau amendă.
miezele unor sărbători fac O dată cu introducerea în lul social pe care îl prezintă de uz personal, confecţiona PROGRAMUL I ; 5,05—6,00 Pro
din bulevarde şi străzi, din Codul silvic a prevederilor încălcarea unor prevederi ale te din metale preţioase sau V. DAN gram muzical de dimineaţă ;
HUNEDOARA (de la M. parcuri şi alei un peisaj urît, legale din Decretul amintit, 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi ;
Decretului nr. 210/1960 pri
literară
9.30 Revista
radio (re
Neacşu). Cei care călătoresc nins de cojile de seminţe. s-a dispus modificarea artico vind regimul mijloacelor de pietre preţioase, a căror va jurist luare) ; 10.00 Madrigale de Clau-
cu trenul mic, pe ruta Hu Nouă, celor ce ne este drag După multe lului 39, 40 şi 41 din acest plată străine, metalelor pre dc le Jeune ; lO.tfl Curs de lim
nedoara — Ghelar, râmin cu oraşul, frumuseţea şi cură Cod, în sensul punerii lor de ţioase şi pietrelor preţioase, r ba engleză. Ciclul II, lecţia a
multe amintiri, mai puţin ţenia lui, ne stăruie in min rugăminţi... acord cu prevederile noului s-a impus incriminarea lor în 31-a ; 10.30 Concert dc muzică
populară ; 11.05 Estrada melodi
plăcute. In loală garnitura te o întrebare : nu pot fi Cod de procedură penală si continuare şi stabilirea sanc Se organizează „Muzeul Marinei Române" ilor ; 11,43 Sfatul modicului, in
sint doar două vagoane pen puşi la punct cei care sfi cu actuala structură organi ţiunilor penale corespunză suficienţa tiroldianâ ; 12.OO Mu
tru călători, unui mai stri dează faţa curată a oraşu zatorică a unităţilor silvice, toare. In acest sens a fost In oraşul Constanţa îmbogăţirea patrimoniu zică uşoară de Petre Mihâest-u
şl Grlgore Fiorlan ; 12.30 lntll-
cat decit celălalt! Peste lot lui nostru ? Cit despre mo HUNEDOARA (de la Ch. de sub îndrumarea şi contro adoptat Decretul nr. 46/1969, se află în curs de or lui noului muzeu, Iri- nlre cu melodia populară şl in
funingine şi murdărie incit dul iu care se vind semin I. Negrea). Ocupasem un loc lul Ministerului economiei fo prin care s-au adus unele ganizare „Muzeul Mari miţtnd aceste materiale terpretul preferat ; 13,10 Avan
îşi
nei Române", care
după ce ajungi la destinaţie ţele, concluzia sperăm că o la o masă a cofetăriei „Ca restiere. îmbunătăţiri sistemului de în sau prezentîndu-le la premieră cotidiană ; 13.21 Solişti
trebuie să-ţi dai hainele la vor trage organele compe ro f iţa’ (frumos nume, dar In ce priveşte regimul sanc- criminare a faptelor penale propune să înfăţişeze Muzeul militar central şi orchestre de muzică uşoară De
14,10 De ce 7 De unde ?
curăţat. In vagonul cu care tente. c numai... numele) din Hu tionator, pentru contravenţii de acest gen şi s-a stabilit ca evoluţia marinei noastre — Bucureşti, strada Iz cind ? ; 14.25 Muzică ; 14,30 Te
vor nr. 137, sau la Mu-
de-a lungul anilor, mo
am călătorit era un geam nedoara. Eram doi dintre pu şi infracţiuni, e necesar a se unele încălcări, de mai mică mentele cele mal sem zerul Marinei — Con apăr. te laud, te clnt. Emisiune
care, cu toate eforturile, nu ţinii consumatori ai unei di cunoaşte că acesta s-a înăs gravitate să constituie pentru nificative din activitatea stanţa, strada Tralan nr. muzicală pentru ostaşi ; 15,«5
Miniaturi distractive ; 15.15 Me
a putut fi închis, Cind a ve mineţi de sărbătoare. Ne prit, tocmai pentru ca ansam viitor contravenţii. marinarilor români, a 53. moria pâmlntulul românesc ;
nit conductorul şi controlo Frumoase şi... cumpărăm cite 0 prăjitură, blul de măsuri luate pentru Totodată, s-a reglementat constructorilor de nave. Informaţii suplimenta 15.35 Concertul zilei ; 16.00 Ra
rul (!), călătorii au cerut sfi apoi comandăm şi o cafea. apărarea şi conservarea patri modul de calcul al prejudi In vederea apropiatei re se pot obţine la te diojurnal. Sport. Buletin meteo
rologic ; 16,10 Mu2lcâ populară ;
fie închis geamul. Foarte Nu înainte de a ruga fata de moniului nostru forestier să ciului, derivînd din încălcarea deschideri a muzeului, lefon 31 40 60/111 Bucu- 16.30 Antena tineretului ; 17.00
calm, controlorul i-a spus nefolosite serviciu să ne şteargă masa aibă o eficienţă cit mai spo regimului mijloacelor de pla persoanele care posedă reştl şl 1 39 42 — Con Muzică corală pe discuri ; 17,30
conductorului : O rugăm o dată, de două rită. Astfel, amenzile aplica tă străine, metalelor preţioa obiecte, documente, cărţi stanţa. La microfon. Sărită Monttel :
— Nu te mai chinui, ăsta ori. de mai multe ori. Şi, pe te pentru ocuparea unor pă se şi pietrelor preţioase, in şl alle materiale legate 17.45 Ora specialistului ; 18.03
Muzică populară Interpretată
de
e geamul acela stricat ! ORAŞTIE (transmite G. cind să plecării vine moro duri sau terenuri din fondul diferent dacă fapta genera de Istoria marine! mili Orice obiect poate fl Foliclan Fârcasu şl Marin Cht-
Ş i n o i c a r e c r er laam că Ignat). La intrarea restau cănoasă cu o cirpă fn mină forestier fără aprobare legală, toare a pagubei, are sau nu tare şi comerciale sint primit ca donaţie sau a- săr ; 18..70 Gazeta radio ; 19,00
n u ş ti e n hm e n i d e rantului „Dacia" din locali şi dă de două ori. apoi plea sau altele similare, varia un caracter penal. rugate să contribuie la chlzlţlonat. O melodie pc adresa dumnea
voastră ; 19.20 Sport ; 19,30 Fol
el. In lr e l barca insă es- tate, pe dreapta, se aflu că. Şi-a făcut serviciul! De ză între 5 000 la 50 000 Dintre modificările ce au clor orăşenesc ; 19.43 Din melo
i e : in tr ă s a u 11U fui;;in- două frumoase vitrine fri la o masă vecină doi con lei pentru organizaţiile so diile iul Ion VasUcscu ; 20.05
g i n e a in... c o s t u l b i l e t u l u i ? gorifice, cu cîteva nivele de sumatori se roagă să Ic cialiste şi de la 500 la Teatru radiofonic. Premieră. Pu
Că de „servil" fi se „serveş expunere, fiecare. Valoarea schimbe cafeaua care a fost 10 000 lei pentru persoanele lul de vultur dc Edmond Ros-
tand ; 21.15 Muzică uşoară : 21,25
mesc caracter de infracţiune La club — activitâti in-
te" diri abundenţa. Vrei ori lor este in jurul a 30 000 lei ! servită în căni cu... ruj pe fizice Cînd asemenea fapte Mîine. in emisiunile muzicale ;
nu. Dar, pe cit sint de frumoa margini. Nespălate ! Se roa sint săvîrşite repetat, ele pri 21.35 Carusel mu2lcal ; 22.00 Ra
diojurnal. Buletin meteorologic.
se, pe alic dc... nefolosite. Şi gă ei, după ce ne-am rugat P Sport ; 22,20 Muzică uşoară :
asia de Ia 1 martie a.c., in noi. Totuşi. nu-s cam multe şi se pedepsesc cu închisoare 22,40 Moment poetic. Versuri dc
.fidare ?! urma unor măsuri de... ren rugăminţile consumatorilor de la o lună la un an. Jiri Wolker • 22,45 Muzică uşoa
tabilizare a restaurantului! pentru ca lucrătoarele „Ga- Contravenţiile silvice de al te re s a n te , d iferen ţiate ră ; 23.15 Intllnlre cu Jazzul ;
DEVA (de la loan Almn- rofiţei’ să binevoiască să-şi tă natură decît acele arătate 23,43 Trio de Dan Constantlnes-
— A re. r e s t a u r a n t u l n e v o i e cu ; 0,05—5,00 Estrada nocturnă.
n). Se observă la tot pasul de r e l e două v i t r i n e f r i g o facă datoria ? mai sus, se sancţionează cu
■ija edililor oraşului, a m a - r i f i c e ?, l - a m î n t r e b a t p e amendă de la 20 lei la 2 500
, yriluţii locuitorilor săi de lei.
Infracţiunile, de genul celor
a înfrumuseţa fiecare colţi r e s p o n s a b i l . arătate, în cazul cînd valoa pe v îrs te şi p referinţe
şor, de a păstra curate stră — A re şi încă mare, ne a € il J T T T i t T I
zile, trotuarele, cartierele sa răspuns. rea pagubei este mai mare de
La Clubul sindicatelor din ale limbii respective şi să 1967 formaţia de estradă a
municipiul Deva, club cu o poată dialoga. In cadrul cer obţinut locul doi pe ţară în
frumoasă tradiţie, care şî-a cului se folosesc mijloace mo cadrul Concursului al VIII-
sărbătorit anul acesta 20 de derne de predare ca : magne lea al formaţiilor artistice de
P a s c u : ani de activitate artistică, tofonul şi picupul, cu înregis amatori cu spectacolul „La
ne-am adresat tovarăşului di
trări pe bandă şi pe discuri,
rector Gheorghe Lupan, cu pentru o cît mai coreclâ însu hanul tinereţii". La actualul
concurs s-au calificat pentru
rugămintea de a ne reLata ce şire a pronunţiei. Cei tineri faza judeţeană orchestrele de
activitâti se desfăşoară In ca se pot instrui în tainele chi muzică populară şi uşoară, Duminică
MAREA ADUNARE NATIONALÂ drul clubului şi cum îşi îm tarei, frecventînd cercul toate formaţia de dansuri, care a
de
plinesc ele rolul, să ne dea
specialitate
ocupat locul I în faza pe mu
cu
dotat
y y cîteva date despre participa cele necesare. Un cerc cu pre nicipiu, iar formaţia de estra 8,30 Deschiderea emisiunii. Gim
nastica de dimineaţă ţ
rea clubului la Concursul al ponderenţă prattică, destinat dă intră direct în finală. In 8,45 Sfatul medicului.
IX-lea al formaţiilor artistice femeilor, mai ales celor cas momentul de faţă au ioc in 9.00 Ora salului ; Cc est**
convalescenta ? ;
DE LA ALBA IULIA" * ) am dedus că în cadrul clubu nice, este cel de iniţiere in tense pregătiri. Se simte însă 9,50 Muzică populară roniăneas
spuse,
de ajnatori. Din celo
croitorie, condus de Ana Lu-
nevoia unei colaborări
mai
că ;
lui se organizează
activităţi
interesante, atractive, dife pu, maestrâ de croitorie. Aici strînse cu Teatrul de estradă 10,15 Pentru copil şi şcolari. „La
se primesc primele noţiuni de
Deva, care ar trebui să acor
—
şase paşi de o excursie"
renţiate pe vîrste, pe ca măsurat şi croi, ajungindu-sc de mai multă atenţie forma emislunc-concurs. Particip.)
Cunoscut în tară şt peste conştiinţa de sine, devenită permanent. infuzat de spiritul tul că era călit în luptele is tegorii do oameni şi pre ca la absolvirea lui sâ fie ţiilor de amatori, prin trimi echipele reprezentative al
şcolilor clin sectoarele I! • I
hotare, prin bogata şi neobo conştiinţă naţională a poporu continuităţii între generaţii, torice purtate şi gnta să-şi ia ferinţe. Astfel, funcţionea însuşite în amănunţime taine terea de instructori calificaţi. V din Capitală ;
sita sa activitate în domeniul lui român, voinţa lui de uni ca „neabătută căutare" a li in propriile mîini destinul, ză o serie de cercuri cu un le acestei frumoase îndelet La faza judeţeană a con II, 15 Film serial : „Belle şl Soba?
istoriei României, profesorul tate şi independenţă, „pentru bertăţii naţionale şi sociale. pregătit pentru o viaţă liberă mare număr de membri, care niciri. Clubul mai beneficia cursului sîntem siguri că ticn" (Vii) „Drumul prin Ma
rele Defileu" •
universitar Ştefan Pascu, care s-au cheltuit cu multă Partea cea mai importanta de sine stătătoare. manifestă un interes deosebit ză de o sală de şah şi rumy. vom remarca în febra între IMS Concert simfonic ;
membru corespondent al Aca generozitate, energie şl bună a lucrării o constituie, însă, Marea Adunare Naţională pentru cunoştinţele noi şi In curs de organizare e cercul cerii numele unor talentaţi 12,30 Cinice mtndru-n ţară auz
demiei Republicii Socialiste stare, pentru care s-a vărsat în acord cu titlul, aceea con de la Alba Iulia, despre care interesante, pe care le^pri- de foto amatori, iar in per membri ai clubului ca : Ma Muzică popularA românea.*
că ;
România, oferă publicului ci sînge şi s-au adus jertfe u sacrată luptei pentru autode se vorbeşte în ultimul capitol mesc în cadrul lor. Pentru spectivă se preconizează în riana Florescu şi Metania 13,00 închiderea emisiunii dc dl
titor, sub titlul de mai sus, o mane". terminare a poporului român al lucrării, reprezintă o sinte copiii între 4 şi 7 ani func fiinţarea unui cineclub, ame Tocaci — soliste de muzica mineală ;
nouă caile, ce oglindeşte mo Un loc deosebit îl ocupă în din Transilvania şî unirea lui ză a caracterului legic şi o ţionează un cerc de gimnasti najarea prin muncă volunta populară ; Traian Banciu şi 11,30 Duminică sportivă. Tenis d-
mentele cruciale ale luptei analiza materialului faptic cu vechea Românie, in anul biectiv al procesului de fău că artistică, condus de profe ră a unui teren de volei care Dorin Florescu — solişti do clinp : România — Republic i
poporului nostru de-a lungul momentul 1859, unirea Princi 1910. Accentuarea exploatării rire n unităţii politice a po soara Erika Drâgan, care-şi iarna poate fi transformat în muzică uşoară, sau cel al so Arabă Unită In cadrul „Cu
pei Davls" (partida dc sim
veacurilor pentru libertate patelor Române, Moldova şi socicle şi a oprimării naţio porului român. Acesta a reu desfăşoară activitatea in două patinoar. Sînt iniţiative fru listului instrumentist, Mircea piu). Aspecte de )a Câmpiei-
naţională şi dreptate socială. Ţara Românească. Autorul nale în timpul primului răz şit. la 1 decembrie 1913, să şedinţe pe săptămînâ. Micuţii moase, care dovedesc multă Olteanu # natul mondial de dirl-trac!
Această lucrare monumen subliniază însemnătatea deo boi mondial a dus la intensi înfăptuiască, prin holărîrea şî gimnaşti beneficiază în felul pasiune din partea conducerii O iniţiativă deosebilă care transmisiune dc la Stralsum*
(R D C.) ;
tală, alcătuită din opt capi sebită a acestui prim pas spre ficarea acestei lupte, la ridi tenacitatea sa, ultimul act ai acesta de o dezvoltare armo clubului, şi a instructorilor a începe sâ prindă contur şi ca 19.00 Telejurnalul dc scară ;
tole. este închinată, în primul desâvîrşirea unificării statului carea ei pe trepte superioare. unui proces multisecular — nioasă, în cadrul unor exer cestuia. re vine să se alăture celorlal 19,30 „De pe strune dc vioară".
tind, poporului român, „tutu naţional român, uriaşa atrac La cauzele de ordin intern statul naţional unitar. Marea ciţii alese cu £rijă, adecvate Acestor activităţi frumoase te acţiuni întreprinse în ca Program susţinut dc orche«
ror celor cc au năzuit, au mi ţie pe care a exercitat-o crea care au determinat acest fapt Adunare Naţională de la 1 vîrstei. Pentru pasionaţii de şi lăudabile ce se desfăşoară drul municipiului, e pregăti tra de muzică populară „Doi
na Argeşului" din Piteşti ;
litat, au luptat şi s-au jertfit rea României moderne asu decembrie 1918, care a con filatelie s-a deschis un cerc în cadrul Clubului sindicale rea unui spectacol de estra 20,00 Film cu trei stele „Dragoslr
pentru desâvirşirca statului pra dezvoltării în continuare se asociază actul extern ; în- sfinţit realizarea visului secu destinat special lor (îndru lor li se adaugă şi o atentă dă închinat comemorării a Urzic" cu Frederlc March m
unitar român". După acest a conştiinţei naţionale. Afir frîngerea Austro-Ungariei pe lar al poporului nostru, a fost mător Al. Chilimigiu), care pregătire a formaţiilor artis 7(J0 de ani de existenţă do Kim Novak ;
debut, concretizat în „Cuvint marea acesteia pe plan inter front şi victoria, de răsunet un eveniment măreţ, o sărbă cuprinde peste 90 de membri tice. Tineri din diferite între cumentară a municipiului De 21,35 Din amintirile unui grame
fon (I) ;
inainte“, autorul subliniază, toare şi o bătălie politică tot de diferite vîrste. E de fapt prinderi ale municipiului vin va. Spectacolul se intitulează 22.15 Telcspoi t ;
în capitolul I, dintr-un unghi odată. Prezentarea ei de către cercul cu cel mai mare nu aici pentru a-şi petrece tim „Deva 700" şi se pregăteşte 22.15 Telejurnalul dc noapte ;
de vedere nou. afirmat pe autor excelează prin faptul măr de membri, pentru câ se pul liber, dar si pentru a-şi pe baza libretului alcătuit de 23.00 închiderea emisiunii.
plan mondial de către ştiinţa câ ne sint înfăţişate, cu nu adresează tuturor vîrstelor. G etala talentul în cadrul for medicul Martin Weber. Spec
istorică românească, premise meroase amănunte, premisele afluenţă deosebită cunoaşte maţiilor de dansuri, muzică tacolul e proiectat a fi pus în Luni
le unităţii de stat a români ei politice, economice şi so cercul de limbi străine, care populară $1 uşoară, de estra
lor, existenţa permanentă ne Note de lectură ciale, ce coboară, în timp, cu cuprinde atît pe începători cit dă etc. Pasiunea unor price scenă în data de 24 mai şi va 17,3(1 Telex T.v. ;
întreruptă in conştiinţa între secole, apoi cauzele ei ime şi pe avansaţi, condus de pro puţi instructori, conjugată cu fi o încununare a eforturilor 17,35 Lumea copiilor: Bibltotcn
gului nostru popor a ideii diate, pregătirea ei minuţioa fesoarele Maria Glodeanu şi priceperea şi dăruirea inter acestui neobosit colectiv dc Iul Aşchluţă :
despre originea sa română, să, care a necesitat eforturi Ala Sînjeoan. Aici se predau preţilor au făcut ca formaţii artişti amatori şi o dovadă în 17,50 Limba franceză. Lecţia 54 .
desfctre latinitatea limbii ro morale şi materiale, desfăşu cunoştinţe de engleză şî fran le clubului să se califice din 18,IC Pentru pionieri fi şcolar»
Ex-Terra *69. Emlstune-cor*-
mâne, permanenţa vieţuirii a rarea şi hotărîrile ei. Este o ceză, ajungîndu-se ca la sfîr- etapă în etapă la cele mai di plus a seriozităţii cu care se curs. Participă acad. EHc
cestuia pe teritoriul străbun, naţional începe o dată cu mondial, a Marii Revoluţii prezentare ştiinţifică, amplă, şitul ciclului de pregătire, ficile concursuri la care au munceşte aici. Carafoll, loan Bobocel «1
unitatea sa etnică, lingvistică domnia lui Alexandru loan Socialiste din Octombrie. Au cu explicarea tuturor etape cursanţii să cunoască princi luat parte. E destul sâ amin George Craîoveanu ;
şi de cultură, completată une Cuza. Cucerirea independen torul scoate în evidenţă acti lor ei şi nu o simplă repro palele noţiuni de gramatică tim doar faptul că in anul MINEL BODEA 18,45 Muzică corală românească in
terpretată dc Corul Filam: 11
ori de cea politică. Aceste ţei de stat, în anul 1377, a în vitatea P.N.R. şi a militanţi ducere a unei festivităţi, cu niciI dc stat „Georgc Em *-
premise, această conştiinţă a semnat, de asemenea, un lor socialişti pentru unire, cuvîntările de rigoare obiş cu“ ;
unităţii sale au fost sesizate, nou eLement de spori subliniind faptul câ autodeter nuite în asemenea prilejuri. n.oo Telejurnalul dc scarâ. Bule
tinul meteorologie ;
după cum observă autorul, re a luptei pentru unifi minarea şi unirea Transilva Corolar al luptei poporului 19.30 Ateneul tineretului. „Jurnal
încă din evul mediu, de către carea statului naţional, ală niei cu România au fost în a român pentru unitatea depli pentru tinorci" ;
învăţaţii umanişti, fie ei au turi de faptul că a redat po cele zile ideea îmbrăţişată de nă de stat, apoteoză a aces 20,00 Roman foileton „Lunga vst.)
tohtoni sau străini, şi recu porului, după secole, neatîr- către întregul popor român, teia. Marea Adunare Naţiona fierbinte" (II) ;
noscută ca o realitate incon narea şi suveranitatea. După încercările de a opri mersul lă de la Alba Iulia, este tot 20.50 Recitalul violonistei Ildir >
testabilă. Unitatea politică şi această dată începe în Tran înainte al poporului nostru in odată, un punct de plecare Adorjanl din Cluj ;
independenţa ţărilor române, silvania mişcarea memoran- acele zile s-au dovedit zadar pentru noi lupte, în vederea 21,05 Steaua fără nume — emlM-
realizate pentru întlia oară distâ, care s-a străduit să ca nice. Poporul român din deplinei sale eliberări, a eli unc-concurs de muzică vso.
ră ;
sub Mihai Viteazul, vor con nalizeze lupta poporului ro Transilvania îşi cucerea drep berării sociale şi a înfăptui 22,10 Prim plan : M H. Maxv ţ
stitui, timp de peste patru se mân spre două obiective de tul său inalienabil la viaţă li rii unei orînduiri democrati 22.30 Gong — emisiune de actti 1
cole, un exemplu şi un im bază. Aceste obiective, arată beră şi independentă alături ce, bazate pe dreptate socială. litate teatrală ;
bold pentru toate generaţiile, au toiul, erau două : drepturi de fraţii de peste Carpaţi. Remarcăm condiţiile grafi ANGAJEAZĂ DE URGENŢA : 22.50 Telejurnalul de noapte ;
pentru întregul nostru popor, naţionale şl unitatea politică Mersul istoriei era ireversibil. ce excepţionale în care a fost 23,00 închiderea emisiunii.
care a aspirat spre constitui a teritoriilor locuite de el. Prăbuşirea imperiului hab- editată cartea, precum şi apa — ŞEF SERVICIU MECA 1050/1960, salarizarea de la
rea statului naţional unitar. Semnificativ în această ches sburgic, conglomerat artificial ratul ştiinţific deosebit de bi NIC ŞEF — INVESTIŢII 1 480 la 2 100 lei ;
Capitolul următor este con tiune este şi faptul că româ de naţiuni, bazat pe despo ne pus la punct, bogăţia de — MECANICI AUTO CATE Vremea
sacrat prezentării condiţiilor nii au reuşit să-şi atragă opi tism şi tiranie, apărea ine izvoare utilizate, materialul Condiţii : studii superioare,
nia publică din străinătate luctabil. Alături de celelalte documentar şi ilustrativ re
interne şl externe care au fa pentru sprijinirea acţiunilor popoare asuprite din cuprin însoţeşte volumul. Dincolo de stagiu conform anexei IV din GORIA VI—VIII PENTRU 21 ORE
vorizat formarea naţiunii ro lor juste. întreaga mişcare sul său, poporul român din sfera interesului ce-1 prezintă H.C.M. 105O/196O, salarizarea — VOPSITOR AUTO
Vreme Instabilă, cu cerul teu
mâne. Elementul nou în a memorandîstă, arată profeso Transilvania şi-a luat soarta pentru specialişti şi cercetă de la 2 675 la 3 400 lei ; Condiţii : şcoala profesională porâr noros.
ceastă expunere îl constituie rul Ştefan Pascu, a fost o în propriile mîini. Autorul a- tori, cartea prof univ. Şlcfnn Vor cădea averse locale dc pin
grăitoare manifestare de soli preciazâ intransigenţa politi Pascu constituie tolndatâ un — ECONOMIST PLANIFI sau calificare la locul de muncă, le, însoţite de dcscArcări clcctrU
delimitarea istorică riguroasă daritate naţională a poporu că de care au dat dovadă bun prile.i de lectură patrio Vlntul va sufla potrivit, din s
a momentului apariţiei con lui nostru, o expresie a uni conducătorii P.N.R. şi cei ai tică. de înălţare sufletească CARE salarizarea de la 1 166 la 1 50b torul vostlc. Temperatura maxi o
va fi cuprinsă Intre 18 şl 20 g:
ştiinţei naţionale, ca rezultat tăţii sale indestructibile. Epi PSD . la tratativele din 13-15 pentru toate categoriile de ci Condiţii : studii superioare, lei ; de, iar minima Intre 6 şi 9 gra t
al transformării conştiinţei de soadele evocate aici se relie noiembrie de la Arad. Fermi titori. stagiu conform anexei IV din — TREI ŞOFERI CATEGO
fează deci ca „piloni ai unei tatea acestora a determinat Apariţia acestei lucrări sub
neam a poporului nostru.
lupte constante. încoronate pe reprezentanţii maghiari să egida Universităţii din Cluj H.C.M. 1050/1960, salarizarea RIA II ŞI III PEhfTRU URMĂTOAREI E
Astfel, momentul 1848, magistral în 1918". Lupta po adopte o linie mni elastică, ne îndeamnă s-o salutăm ca
structurează, pe planuri supe porului nostru pentru o viaţă recunoscînd legitimitatea as pe o realizare editorială cu de la 1 720 la 2 300 lei ; Condiţii : domiciliul în oraşul 2 ZILE
rioare, idealul dezvoltării eco liberă, demnă, nu a îmbrăcat piraţiilor poporului român, caro Alma Mater Clusiensis — TEHNICIAN PRINCIPAL Simeria.
însă doar forme spontane, nu chiar dacă n-au acceptat rea se înscrie în uriaşa operă dc
nomice, politice şi sociale, NORMATOR Informaţii suplimentare se pot Vreme schimbătoare, cu cerul
s-a manifestat doar in viitoa lizarea acestora. In acele zile cultură din patria noastră. temporar noros.
rea unei primejdii imediate, Vivat crescat Horea t ! Condiţii : studii medii, stagiu da la sediul întreprinderii, tele Vor cădea averse dc Dloale în
ca reflex de apărare, ci, aşa de bătălii politice, s-a dovedit soţite de descărcări electrice. Vln
*) Editura Universităţii Ba- cum arată şi autorul, ea s-a maturitatea conştiinţei naţio Ajist. univ. GHEORGHE SORA conform anexei IV din II.C.M. fon 29. tul va sufla potrivit din sectorul
vestic. Temperatura uşor variabi
bcş-Bolyai, Cluj, 3968, dezvoltat ca un act unic şi nale a poporului nostru, fap Asiil. univ. PETRU ARDELEAN lă.