Page 37 - Drumul_socialismului_1969_05

Tovarăşii
Ritmuri pe grafice
Paul Niculescu-Mizi!

şi pe şantiere si Mihai Dalea

au plecat la Roma

Luni dupâ-amiază au plecat la Roma
Raportăm tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru
al Comitetului Executiv, al Prezidiului
Permanent, secretar al CC. al P.C R , şi
Mihai Dalea, secretar al CC. al P.C.R..
care vor face o vizită în Italia, la invita­
la sfîrşitu! ţia Comitetului Central al Partidului Co­
munist Italian.
La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau
prezenţi tovarăşii Chivu Stoica, membru
al Comitetului Executiv, al Prezidiului
Permanent, secretar al CC. al P.C.R, Va-
primului sile Pati 1 inet, secretar al CC. al P.C.R.,
Ilie Rădulescu şi Vasile Vlad, şefi de
^ mm »i h>. m - u n i « »ai » » - < pic. 30 eam - idkesi seducţiei ; om m. ot. Mm t o m. 31 - tei m w . aatz ^ secţie la C C. al P.C.R., activişti de partid.
semestru

LA U.V. CĂLAN I N T E R V I U L A C O R D A T
60 la sută din A intrat în funcţiune

stafia de epurare D E T O V A R Ă Ş U L
planul anual? a apelor

N I C O L A E C E A U Ş E S C U

Constructorii de la I C.S. Hunedoara au
In permonento sa oscensiune pe coordo­ (lat in folosinţă staţia dc epurare a apelor
natele unei vieţi economice toi mai susţi­ industriale dc la U.V. Călan. Această sta
nute, Voleo Jiului se înscrie in onul sărbăto­ ţie. asigură epurarea apei industriale pe
ririi a două decenii si jumătate de la eli- cale fizică şi chimică, cvitinilu-sc impu- secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele
beroreo patriei, cu intense preocupări pen rificarci apoi riulni Strei. La ieşirea din
tru dezvoltarea sa sociol-eulturolă. Mnlor de staţie, apa sc reeirculă. folosindu-sc
apartomente, edificiilor sociale, lăcoşuriloi la epurarea gazelor de furnal. In acest fel
de învotomint şî cultura ridicate in anii tre­ se economisesc 5110 mc apă potabilă pc Consiliului de Stat, trimisului special al ziarului
cuţi, li se adaugă în 1969 cel puţin 1215 a- oră.
portomente, o şcoală cu 8 soli de closo Io
Borbâteni, o creşo şi grădiniţă in cartierul Sub jerba de scintei.
Aeroport-Petroşoni, un complex comerciol Io Spre randamente fonta fierbe. Momentul italian „Corriere della sera", Enzo Bettiza
Vulcan, un depozit de mobilă Io Petroşani elaborării şarjei rămine,
şi multe obiective gospodăreşti-edililore Bo­ sporite de. fiecare dată, o pre­
gat progrom de lucru, o cărui realizare itn* După cum s-o moi onunţot, tovarăşul Nîcoloe Ceouşescu o rile bilaterale de colaborare
pune folosirea tuturor resurselor materia­ Prin introducerea mecanizării in abata­ mieră. Tocmai de aceea, in toate domeniile. Deşî
le şi umone pe core unităţile de construcţii jele minelor Deva şi Munccl s-a obţinui trebuie suprovegheot cu TELEX primit simbătă, 10 moi, pe ziaristul italian Enzo Bettizo, co­ România şi Turcia fac parte
şi beneficiare de investiţii le ou Io dispo- atenţie. din alianţe politice şi milita­
in ultimul timp o creştere a productivită­
ziţ'e. . . . ţii muncii, astfel câ in prezent la lucrările mentator de politică eiterno, trimis speciol ol ziarului „Corriere re diferite, în convorbirile cu
O privire retrospectivă asupra activităţii miniere din cadrul celor două exploatări In fotografie : elabora­ conducătorii turci am fost ci­
desfăşurate în Voleo Jiului pentru realizarea lucrează 29 maşini dc încărcat cu siloz rea unei noi şarje la della sera* din Milano, core se oflo intr-o vizită in România. nam mi in convingerea câ
planului de investiţii sociol-culturale, eviden propriu, urinînd ca în perioada următoare APLAUZE LA SOFIA deosebirile de sistem soeial-
ţioză insă faptul că realizările înregistrote Ia mina Munccl numărul utilajelor de 2 U.V. Călan Tovarăşul Nicolae Ceouşescu o ocordot ziaristului italian urmă­ politic, apartenenţa la o ali­
nu pot fi de natură să mulţumească „pn cest fel să sporească. Tot la mina Munccl. In cadrul turneului pe anţă sau alta nu pot — şi nu
tootă lumea" — aşa cum probabil şi-or prin aplicarea unor metode dc exploatare care rl întreprinde in R.P. torul interviu : trebuie — să împiedice dez­
dori-o constructorii. In primul trimestru s-a adecvate zăcămintului, şi în special zone Bulgaria, colectivul Tea­ voltarea de relaţii normale în­
depăşit pionul cu 4 opartamente — spuneo, centrale unde s-a aplicat in ultimul timp trului de operetă din tre state. Şi noi şi conducăto­
in codrul unei dezbateri orgonizolă de re­ o metodă dc exploatare cu surpare, s-a Bucureşti a prezentat du­ ÎNTREBARE : Domnule pre­ rare, care se materializează rii turci ne-am exprimat do­
dacţia ziarului „Steogul roşu" Petroşani, in­ obţinut o creştere a productivităţii muncii minică pe scena Teatru­ şedinte, am don să cunoaştem in realizări importante, aşa rinţa de a contribui la pro­
ginerul Troian Blaj, prim-vicepreşedinte ni cu peste 42 Ia sută. lui muzical de stat „Şte­ cum este, de pildă, vasta lu­ movarea unor relaţii care să
comitetului executiv al consiliului populor fan Machedonskî", din părerea dumneavoastră cu crare de la Porţile dc Pier favorizeze afirmarea deplină
municipal In ce priveşte cifrele valorice, s-o Sofia, două spectacole cu privire la situaţia generală din unde România şi Iugoslavia şi nestingheritâ a fiecărei ţări,
realizat numoi 20,9 la sută din planul anual, „Secretul lui Marco Polo" Balcani, la perspectivele rela­ construiesc cea mai marc hi­ dezvoltarea colaborării şi coo­
adică sub nivelul hotărit de Conferinţa ju­ de Lopez şi „Singe vie- ţiilor politice dintre ţările a­ drocentrală de pe Dunăre perării în Balcani şi in lume.
deţeană de partid. nez" de Johann Strauss. cestei regiuni. S-a văz ut, de Dezvoltarea acestor relaţii
Sigur, depăşirea pionului la apartomente întreţinerea culturilor Spectacolele s-au bucurat exemplu, cu îu ultimul timp este deosebit de rodnică pen­ ÎNTREBARE: Care este a-
este un succes meritoriu, moi oles dacă se de succes, interpreţii ro­ relaţiile dintre Româ­ tru popoarele ambelor ţări şt predarea dumneavoastră asu
are In vedere timpul nefavorabil în care s-a mâni fiind aplaudaţi la nia şi Iugoslavia s-au dez­ în acelaşi timp reprezintă o pra actualei situaţii generale
lucrat şi inerentele greutăţi de început de scenă deschisă. voltat pozitiv. Ce perspec contribuţie importantă la pro­ din Europa ? Consideraţi rd
an. Dor in spolele acestor 4 apartamente se rele 1 33ă hectare cul­ de-a lungul întregului Hvc deschide exemplul unei movarea unui climat de cola­ pericolul de. război, de. ten­
ascunde, se pare, o concepţie dăunătoare, Prima praşilă tivate cu planta respec­ an pentru obţinerea *>i „PLASTIFEN" asemenea colaborări ? Ce sem­ borare şi înţelegere în Balcani siune şi neînţelegere a cres­
tacit acceptată ani în şir, potrivit căreia tivă. precum şi iorbivi- depăşirea producţiitor nificaţie pot avea, din punct şi pe întregul continent, la cut sau s-a diminuat in ulti­
aportomentele să iosă ! In fond. nimeni nu mecanică darea cartofilor. Măsu­ planificate. . „Plastifen" este denu­ de vedere al colaborării şi pă­ cauza socialismului şi păcii în mii ani ? Care este. după pă­
contestă primordialitatea acestui obiectiv de rile luate dc consiliul La concretizarea ac­ mirea noii răşini adezive cii in Balcani, bunele relaţii lume. rerea dumneavoastră, nodul
plan. Tot la fel însă nimeni nu poate oprecio la porumb de administraţie şi dc ţiunilor stabilite s-a realizată de specialiştii dintre România şi Turcia —
confortabilă viaţa, doar între cîţiva pereţi. şefii fermelor au drept trecut incâ din primele Combinatului chimic Fă­ ţară pe care aţi vizitat-o nu de­ Consecventă politicii sale cel mai important care ar tre­
Aşa incit e de datoria beneficiarilor de in­ îndeplinirea angaja­ scop utilizarea cu în­ zile ale acestei luni. găraş. Noul produs, care mult şi care, după cum se dc extindere n legăturilor cu bui desfăcut in Europa pen­
vestiţii, o constructorilor să urmărească în mentului luat în inliv- treaga capacitate a mij­ O parte din forţe au a şi fost introdus in fa­ ştie, este membră a N.A.T O. 7 toate ţările, indiferent dc o- tru a restitui întregului, conti­
egală măsură realizorea in termen o tuturor ecu'iNi pentru obţinerea loacelor mecanizate şi fost mobitlzate la plivi-' bricaţie de serie, este riaduirea lor „social* pojiiică.
obiectivelor, man sau mici. pentru că fiecare de recolte sporite con­ folosirea cu randament tul griului. Ileana Duţ, destinat îmbunătăţirii ca­ RĂSPUNS : România acor­ ■România se pronunţă pentru nent un climat de pncc de
isi are locul bine stabilit în complexul de stituie obiectivul spic sporit a forţelor exis­ Margareta Orion. Lu- lităţii operaţiilor de im­ dă în mod firesc o importan­ dezvoltarea relaţiilor cu Gre­ durată şi de. colaborare acti-
edificii sociol-culturale. care sini îndreptate ton­ tente. pentru a asigura creţia Buştea, Marin pregnare a hîrtiei. tă deosebită creării unui cli­ cia şi Turcia. Vizita pc cure
Motive core să justifice restanţele au şi in­ ic eforturile lucrători­ condiţii optime dc creş­ Staier. Asinefta Crişan mat de colaborare şi pace în am fpcut-o nu de mult. în
ginerul Dumitru Turnă, directorul grupului de lor dc la I A.S. Rirren. tere culturilor pâioase. se numără printre cei „CUPA PĂCII'1 Balcani, acţionează perseve­ Turcia, n relevat noi posibili­
şontiere Petroşani, şi Nicolae C lat ici, ingine­ In acesio zile forţele şi prăsitoare şi plantelor 30—40 de cooperatori LA BASCHET rent şi îşi aduce contribuţia tăţi de a intensifica raportu­
rul şef al I G C. şi oricare dintre constructori mijloacele mecanico tehnice Astfel se asi­ care au participat zil­ activă la dezvoltarea bunelor
sou beneficiari. Se va spune — şi nu fără de care dispune unit \- gură o temelie traini­ nic la efectuarea pe a­ Turneul internaţional fe­ relaţii de vecinătate cu toate
temei — că n-o existat la timp documen­ lea sini mobilizate la în­ că recoltei, eonfirmînd proape întreaga supra­ minin de baschet, dotat ţările din această zonă a con­
taţia, că amplosamentele n-au fost elibera­ treţinerea vulturilor. hotărîrea lucrătorilor de faţă a lucrării respecti­ cu „Cupa Păcii", s-a în­ tinentului european. Practic,
te. că aprovizionarea ore şi ea păcatele ei, Pc supra feţele unde a-şi îndeplini angaja­ ve cheiat la Varşovia cu vic­ ţara noastră nu are diferen­
că O.C.l. industrial nu dă nici o mină de porumbul s-n însămîn- mentul asumat in inlrc- Dc o grijă sporită toria selecţionatei oraşu­ de cu nici unul din statele
ojutor şî aşa mai deporte ţut mai din vreme s-a reie. s-au bucurat .şi lucrării»» lui Bucureşti. In meciul balcanice. Considerăm că o e­
Numoi că aceste justificări nu folosesc ni­ încc'put prima praşilă la grădina de legume. decisiv, baschetbalistele voluţie pozitivă a relaţiilor
mănui. Comitetul municipal de partid şi con­ mecanică La fermele După ce s-au însâmîn- românce au intrecut cu politice dintre ţările acestei
siliul popular municipal, anolizînd mersul lu­ din Deva. Lâpuşnie şi La grădină ţat fasolea verde şi scorul de 71— 57 (35— 30) regiuni — ca rezultat ai efor­
crărilor de investiţii, ou ojuns Io concluzia lintea. pină ieri. s-a castraveţii şi s-au plan formaţia A.S.Z. Varşovia. turilor tuturor statelor balca­
că rezultatele obţinute nu sini pe măsuro po­ prăşit porumbul pe mai şi în cîmp tal. varza, gulioarele si nice — poale duce la trans­
sibilităţilor. că se putea reolizo mult moi mult de 120 hectare, vinetele, au mai r ă ­ TENISMENII ROMANI formarea Balcanilor intr-o zo­
mult. Studiul posibilităţilor o evidenţiat noi lucrarea aflîndu-se in Cu două sâptâmini mas să fie scoase le­ ÎNVINGĂTORI nă a păcii şi colaborării paş­
copodtoţi, care folosite cu pricepere si simţ plină desfăşurare. O da­ in urină, la sediul co­ gume in cîmp pe aproa­ nice. ceea cc ar avea, fără
de răspundere, vor putea conduce Io reali­ lă cu aceasta, se apro­ operativei agricole de pe 7 hectare. Şi aici. Intilnirea de tenis pen­ îndoială, o influentă binefăcă­
zorea în -primul semestru a 60 la sută din pie dc sfirşit bilonnrou producţie din Lcşmc. cooperatoare ea Cina tru „Cupa Davis", "dintre toare în contextul preocupări­
planul onuot de investiţii. Constructorii şi be­ la cullura cartofilor. inginera Nieolina Tran­ Pelrescu, $e(â dc echi­ selecţionatele României lor generale pentru întărirea
neficiarii de investiţii si-ou însuşit această • are ocupă 100 dc hc'-- dafir. preşedintele Oc- pă. Victoria Ştcf. Feli- şi Republică Arabe Unite păcii şi securităţii pe conti­
concluzie şi s-au angojat s-o materializeze, tarp. şi administrarea tavlan Goţ. brigadierul cia Ludovic. Mincrva a luat sfirşit cu scorul de nentul european şi in lume
fn ce mod însă ? Baza tehnico-materială este ierbiridelor. excluzindli­ de cîmp Dânilâ K11- Toma. Kleonora Olaru 3— 2 în favoarea jucăto­ România dezvoltă relaţii
asigurolă — apreciază inginerul Dumitru se astfel prn.şilelo. FVin- dolf. împreună cu şe­ şi altele sînt neîntrecu­ rilor români. In turul doi bune cu toate ţările socialiste
Turnă. Va trebui să sporim frontul de lucru iru combaterea ginda- ful secţiei l.M.A înebo- te in executarea aces­ al „Cupei Davis", echipa din Balcani — cu Bulgaria,
si să fim ojutoţi cu documentoţio şi omolo- rului din Colorado, s-n iau un prim bilanţ al tor lucrări. României va iniilni (tot cu care avem vechi legături
somentele necesore. Constructorul trebuie stabilit ca în zilele ur­ lucrărilor agricole de ' Pe tarlalele rultivaic la Bucureşti), reprezenta­ de bună vecinătate, de luptă
să-şi refacă de urgenţă graficele — este de mătoare să se efectue/e primăvară. In seara zi­ cu cartofi de vară si tiva Israelului, care a e­ comună pentru ţelurile elibe­
părere Inginerul Troian Blaj. Pentru că cele primul stropit. lei de 2R aprilie n.c ->e porumb plantele au ră­ liminat formaţia Portuga­ rării naţionale şi sociale — eu
vechi nu mai corespund noilor sarcini. Şi In ceea ce priveşte terminaseră insâminţâ- sărit uniform şi au o liei. Republica Populară Albania,
aceste grafice să ţină seama că avem de re­ culturile dc pâioasr, pe nlc Locul principal m stare de vegetaţie bu­ de care ne leagă, de aseme­
cuperat restonţe din trimestrul I şi să asigu­ A’)0 de I» ce la re. unde cadrul .operativei'* l-a nă. Ca urmare, în a- „GOPO" LA BEIRUT nea, îndelungate tradiţii de
răm un asemenea ritm în trimestrul II incit lanurile au fost îmbu- ocupat stabilirea măsu­ ccste zile mecanizatorii prietenie.
să atingem neopărot nivelul de 60 la sută. La Beirut a avut loc
ruirnale. s-a efectuat rilor in vederea declan­ au trecut la întreţine­ In ce priveşte relaţiile noas­
Din trimestrul II a mai rămas door ceva combaterea pe calc chi­ şării lucrărilor de între­ rea lor. La porumb pe 0 gală de filme „Gopo".
mai mult de o lună şi jumătate. Timp puţin. mică a buruienilor cu ţinere a culturilor. A­ riteva zeci de hectare Goux Pellentan, critic ci­ tre cu Iugoslavia socialistă,
Se va putea realiza angajamentul asumot ? ierbicidul 2-4 D Aceas­ precierea a fost unani­ s-a aplicat deja o lu­ nematografic şi membru vecină şi prietenă, doresc >ă
Constructorii şi beneficiarii de investiţii dau tă lucrare se aplică şi mă : terminarea însâ- crare cu sapa rotativă, 01 Comitetului de condu­ subliniez că acestea cunosc o
asigurări, unele rezultote confirma. Renumeln la cultura inului. ipe mîntârilor nu este derit iar la cartofi s-a înce­ cere al cineclubului, a dezvoltare continuă, pe plan
şi experienţa celor core ou înnoit Valeo. dan suprafeţele unde se cîştigaixra unei etape din put prima praşilă me­ vorbit despre cinemato­ Vizitatorul intilneşte in cartierul Gojdu din Deva îmbinarea
încredere. simte nevoia Ieri s-a marea hâtâlie pe caro canică grafia română şi realiză­ politic, economic, tehnîco-şti- armonioasă a eleganţei noilor blocuri cu cromatica lor paste­
continuat prăşitnl me­ cooperatorii împreună rile lui Ion Popescu-Gopo. intific şi cultural. Ţările noas­ lata- Foto : N. GHENA
canic al porumbului pe eu mecanizatorii o dau MIHAI RUGINESCU tre desfăşoară o largă coope­

Costeşti 1969

UN TINERESC

GLORIEI STRĂBUNE

Duminică în zori, poiono nosul lor de pioasă veneraţie re. care constituie o evocare
Costeştillor, scăldotâ intr-un şi recunoştinţa gloriei strămo­ simbolică o jertfelor străbuni­
splendid soore de voră. o lost şeşti, au participat tovarăşii lor, în decorul natural şi im­
din nou gozdo miilor de tineri, loachim Moga, prim-secretar presionant ol cetăţii de scaun
sosiţi din judeţele Sibiu. Alba ol Comitetului judeţean Hune­ a regilor docî.
şi Hunedooro pentru o se în dooro ol P.C.R., preşedintele Crescut şi educat in spiri­
tilni, în inimo cetăţilor docice. Comitetului executiv ol Consi­ tul veneroţici glorioaselor tro-
cu însăşi istorio, impregnotă liului populor judeţeon. Ion cJîţi 1 de muncă şi luptă revolu
de peceteo nobilă a eroismu Lunga, secretar al Comitetului ţionoră a poporului romon —
lui. căruio-i stau mărturie, de judeţeon de portid. loon o spus vorbitorul — tineretul
peste 2 000 de oni. zidurile Sirbu, şef dc secţie la nostru cinsteşte amintirea ge­
SormizegetuseL Blidorului. Cos­ Comitetul judeţeon de portid neroşilor core s-ou jertfit pen­
te şt iu lui... $i ou moi venit In Au luot porte, de ase­ tru idealurile de independentă
socrul sanctuor ol vitejiei şi menea. conf. u m v, Hadiian şi prosperitate ale poporului
bărbăţiei dacilor, pe core o- Daicoviciu, cunoscut cercetă nostru. Aici, in inima cetăţi­
ccastă monifestore — of loto tor ol vestigiilor docice din lor docice, strămoşii noştri,
10 ceo de-o douo so ediţie — munţii Orăştiei, numeroşi invi­ conduşi de Burebisto şi Dece-
11 transformă Intr-un outentic taţi, formoţn artistice de omo bol. ou întemeiat capitala sto­
loc de peregrinoj, soli oi cin* (oh, locuitori din sotele inve- lului doc. ou în/runtot cu te-
tecului populor din 12 judeţe, cinote meritote uriaşa ormato o Im­
purtători ol mesajelor celor
moi frumoose cîntece din di­ Deschizînd marea, serbore o periului Romon, căreia i-au
tineretului, tovoraşul Viorel trebuit ani in şir să înfrîngă
ferite 2one folclorice ole ţă­ Four, prim-secretor ol Comite­
rii. tului judeţeon Hunedooro ol
La marea sărbătoare o ce­ U.T.C,, a adresat urareo de
Crţlva dintre cei 20 090 participanţi la serbarea populară a '. neretului de la Costeşti. lor peste 20 000 de tineri, pre­ ,,bun sosit" porticiponţilor Io
zenţi aici pentru a oduce pri­ această entuziastă mamfeslo-