Page 38 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 38
JIU L PETROŞANI - ,.U" CRA- MINERUL TELIUC — DACIA O»
IOVA 2—n (amical) HAŞTIE 4-0.
★ ABATORUL HAŢEG — C.F.R. SI-
C.F.K. CLUJ — M ETALUL HUNE MKR1.A 0-1
DOARA 2—4 CONSTRUCTORUL LUPENI —
Legendă MINERUL ANINA — MINERUL f.G.C.L. HUNEDOARA — MINE*
★
PREPARATORUL PETRILA 1—0
LUPENI 3-n
RUL URICANI 0—1
VICTORIA
BRAD 2 -0 CALAN — AURUL MINERUL ANINOASA — M INE
MINERUL G IIELAR - ARIEŞUL RUL VULCAN 4-1
neoşteptato şi nebănuita re TURDA 0—1 ENERGIA DEVA — PARlNGLTL
zistenţă dacico. Aceasio este r MUREŞUL DEVA - PROGRESUL LONEA 1-2
doar o singura pagina dm e- 8 . SIBIU 2—0 CONSTRUCTORUL HUNEDOARA
AURUL ZLA TN A - ŞTIINŢA PE
popeeo glorioasă de eroism TROŞANI 1-0 — AUTOBUZUL BRAD 4—2
a poporului
Intîlnindu-nc oici, pe porniri- Cine să fie temerarii care ria, sau mai bine zis sâ-i sim
tul pe care porcă mai răsună pătrund pn«n defileul săpat de tă pulsul inedit, pe glia unde
incă paşi' evoiloi noştri daci, npu Sargcţici. in inima cetă ea însăşi s-a desfăşurat.
aducem un pios omogiu glori ţilor dacice, cucerite nunţiii o Cuvintele rostite pe estrada
ei străbune, tradiţiilor de lup singură dată. după două lungi din mijlocul poienii au stră i ' j H H r w n i i i h ' n w m
tă. pline <Jc vitejie, core con- războaie, do falnica armată a bătut mulţimea aşezată în am-
leio poporului nostru pecetea, Imperiului Roman? Cine sini litcatrul natural, aidoma stră
recunoscută iii lume. o luptei ..cuceritorii", care deschid lai moşilor care vor fi ascultat SERIA I
pentru neotimorc. pentru afir nice porţi de legendă şi vis. aici îndemnurile pline de băr REZULTATE : Chimia Suceava — Poiana Cimpina 0—0; Poli*
marea deplină a fiinţei sale udurind, aici. la Costrşti. frea băţie ale lui Durcbista şi Dc- tehnica Bucureşti — Ceahlăul P. Neamţ 2— 0; C.F.R. Paşcani —-
noţionole. Aceste calităţi ve mătul unei mulţumiri pe care ccbnl Cuvintele treceau prin Steagul roşu Braşov 0-2 ; Portul Constanţa — Flacăra Moreni
nim să le cinstim astăzi, să le munţii şi pădurile îl recunosc inimi şi, înnobilate de pecetea 1-0 ; Dunărea Giurgiu — Progresul Brăila 1*0 ; Oţelul Galaţi —
perpetuăm pentru cle;voltorco prin amploare doar din me sentimentelor noastre, mai fă Gloria Birlad 4-0 ; Metrom Braşov — Metalul Bucureşti 4*1 ; E*
unor generaţii de tineri demni moria a ... OuO de ani? Căci ceau un scurt popas între zi lectronico Obor — Politehnica Galaţi 2-1.
de tradiţia înaintaşilor de două milenii nu s-a mai durile cetăţii ce străjuieşte de CLASAMENTUL 14 6 5 36—18 34
Am venit aici să ne amintim «adunat aici alîla suflare ome fileul. pentru a se avinta apoi 1. Steogul roşu Braşov 25 14 5 6 33—19 33
25
că sîntem nepoţii şi strănepo neasca în azur. in eternitate. 2. Politehnica Galaţi 25 13 5 7 49—19 31
ţii lui Burcbisto şi Decebal, Convoaie de autobuze şi tu Acelaşi „traseu" l-au urmat 3. Portul Constonţa 25 12 4 9 49—28 28
că în inimile noastre vibrea risme — flancate de sătenii şi versurile înălţătoare ale 4. Metolul Bucureşti 25 11 6 8 30-25 23
ză năzuinţele lui Ştefan cel caro au luat dis-dodîmincaţâ montajului literar ..Pe lespe 5. Ceahlăul Piatro Neomţ 25 11 5 9 32—23 27
Mare şi Mihai Viteozul. că drumul pe jos. spre cetăţi — 6. Chimio Suceava 25 10 6 9 26—28 26
7. Flacăra Moreni
sîntem urmaşii lui Horio şi A ..asediază" poiana Costc.ştiului zile străbunilor" reprezentat 8. Poiono Cimpina 25 9 7 9 23—30 25
vram lancu, nepoţii minerilor de actori de Ja Teatrul de 9. Politehmco Bucureşti 25 9 6 10 28—36 24
căzuţi In luptele de la Lupeni — e un asediu neobişnuit şi stat „Valea Jiului" Nostalgica 10. Progresul Brăila 25 8 8 9 26—34 24
1929. Am venit să ne expri unic. generat dc înălţătoare Şi parcă, după asemenea 25 9 5 11 30—33 23
măm mîndrio că sîntem o por sentimente patriotice, de în momente, simţim că ne este 11. Metrom Braşov 25 8 7 10 27—31 23
te dm miile de constructori ai datorirea sacră a cinstirii şi şi mai dragă glia străbună, câ 12 Oţelul Golaţi 25 9 3 13 17—32 21
socialismului in România, O venerării memoriei pâminiu pildelor dc vitejie şi eroism Hadrian Dalcoviciu e* 13. Dunărea Giurgiu 25 7 5 13 32—46 19
facem aceosto prin munco de Oui natal. ale înaintaşilor le vom răs vocind faptele de glorie dorinţă 14 Gloria Birlad 25 8 3 14 26—43 19
zl cu 21. dragostea noastră Orele dimineţii sînt orele punde cu aceeaşi intensă dă şi eroism ale strămoşilor 15. C F.R. Poşcom 25 6 4 15 26—43 16
pentru frumosul artistic. Des momentului marelui exod.* ruire patriotică. noştri. 16. Electronico Obor
ETAPA VIITOARE : Flacăra Moreni — C.F.R. Paşcani ; Gloria
chidem serbarea tineretului Valuri, taluri, miile de oa Simţim nevoia să ne aşler- Miile de auditori ou Biriad — Portul Constanţa ; Oţelul Galaţi — Chimia Suceava ; J
sub auspiciile acestei punţi de meni «curg" în poiană, t.rccind nem paşii pe potecile ce duc parcurs astfel pagini im a a a Poiana Cimpina — Politehnica Galaţi ; Steagul roşu Braşov —
legătură sufletească între stră printre călăreţi îmbrăcaţi in lă Costeşti şi Blidaru, pentru presionante din istoria Politehnica Bucureşti ; Progresul Brăila — Metrom Braşov ; Cea*
moşi şi generaţiile contempo straie din partea locului, pe a mingiia zidurile în care n patriei. a revenirii hloul P. Neamţ — Electronica Obor ; Metalul Bucureşti — Du
rane ! sub port.duri cu ornamente sălăşluit seminţia fiinţei noas nărea Giurgiu.
Un călduros cuvint de autohtone. Vin să înveţe isto tre ca popor.
bun sosit a fost rostit
tn emoţionante cuvinte de După tensiunea şi emoţi
conf, univ, Hadrlon Daicovi- ile prilejuite de festivalul- presionnntâ — ne-a declarat
prof. Razii l.ăzărescu. de la
ciu. Nu li se întîmplă preo des * 8 b b a m concurs, serbarea tinereasca I
arheologilor să se bucure de se diversifică, desfâşurîndu- l.ireul economic Orăştic. Am
cunoaşterea în maso a desco Untecul şi se pe mai multe planuri, venit aici cu 200 dintre cu IJ
peririlor lor. Chiar şi cetăţile peste ,1")0 de elevi ai liceu SERIA A ll-A
din munţii Orăştiei or fi fost după preferinţe, gusturi, lui nostru, pentru a le ofe REZULTATE Minerul Boia Mare — Metalul Tr. Severin î-0;
cunoscute doar de un număr preocupări. ri o lecţie de istorie „pe C.F.K. Arod — Politehnica Timişoara 1-3; C.5.M. Sibiu — O*
restrîns de oameni, lato însă Diiitotdcauna cînteoil o în so|i străluciţi ai zonelor fol judetul Arad. Cele trei men L'n cuprinzător program viu", dacă putem s-o numim limpio Orodea 3*1 ; C.F.R. timişoara — Medicina Cluj 4-t ; In
ca, numai în cele două ediţii soţii omul din popor (ca n clorice pe caro le-au repre- ţiuni au (ost obţinute de folcloric — autentic „film" aşa Şi cred că avem toate dustria sîrmei C. Turzii — Electroputere Craiova 2-1 ; C.F.R.
ole serbării tineretului de Io permanenta vie a violii sale zc-nlai, a confirmat valoare» I.etiţia Seiceanu (Alba), Flori- al bogăţiei folclorice hunc- temeiurile să o facem, din Cluj — Metalul Hunedoara 2—-4 ; Goi metan Mediaş —
Cos Ieşti (1968-1969). în ceta spirituale) în toate manifestă miliativei, rulicind Festivalul ea Ungur (Bihor), si Casanrlra dorene — s-a derulat pe moment cc la ea concură o C.S.M. Resila 3-0 ; A.S. Cugii — Chimic Rm. Vîlcea 1-0.
tea de scaun a regilor daci rile' legate dc înlrcaga lui „Voci tinere", încă de la pri Faur (Hunedoara). Au mai estrada din mijlocul poie expunere din partea unui u- CLASAMENTUL
ou păşit aproape 30 000 de activitate. ma sa ediţie, la cota marilor (ost acordate cinci menţiuni nii. Cîntecele din Zarand, nivcrsitar, o cunoaştere ne 1. C.F.R. Cluj 25 14 7 4 48 —25 35
tineri. Istoria '/buciumată a dacilor exigente artistice. ale juriului, dintre care două Orâştie, Haţeg, Geoagiu. mijlocită a unei cetăţi daci 2, C.S.M. Reşilo 25 13 3 9 39--27 29
Este o cifră impresionantă, nu nn-a lăsat probe materialo Timp de mai multe ore. un ou revenit reprezentanţilor ju jocurile populare interpreta ce. o afirmare atit de vigu- 3 Olimpici Oradea 25 12 4 9 41--37 28
1 11
27
4. C.S.M. Sibiu
42-3 6
care justifică emotio vorbito si nici consemnări (or li fosi. juriu prestigios, prezidat de deţului nostru — Rica Morarii te de artiştii amatori din v roasă a virtuţilor artei popu 5 C F.R. Arod 25 13 5 9 39--33 27
25
11
rului : „Poieni t'rumoose ca a de altfel, imposibil) despre prof. Gheorghe Jonescu, dc* si Mariana lancu Hunedoara. Hârţăgam, Geoa lare româneşti". 6 Metolul Hunedoara 12 2 11 34--24
ceasta sînt multe în ţara noas „viata muzicală" a strămoşilor la Casa centrală a creaţiei Au (ost cîşliqate premii giu au constituit pentru al 7. Politehnica Timişoara 25 9 8 8 27- 2‘
25
tră Dor poieni lainice ca ceo noştri D«ir este cu rlesăvn- populare, şi avînd In compo şi menţiuni de către cei mai te ci te va ore punctul prin Tot din programul sărbă 8. Electroputere Crai avo 25 11 4 10 30 2 C
pe caic ne aflăm sînt moi pu Hrc sigur faptul că ritmurile nentă nume sonore, ca Ale bine pregătiţi interpreţi ai cîn- cipal de atracţie al serbă torii a făcut parte masa în 9 Metolul Tr. Scvenn 25 11 3 11 36- 2
ţine Aceasta este unică. Cerul arhaice ale doinei şi horei xandru Groznţă, a urmărit sl tecului popular. Premii cu o rii. I s-au alăturat manifes tinsă In iarbă verde. de-a 10. C.F.R. Timişoara 25 â 8 9 î
33-23
a fost la fel de albostru ca şi s-au zămislit aici, In vatra d'j- înregistrat emoţionantei com- dublă semnificaţie ; prima — tările artistice spontane, ho lungul apei cristaline. sub 11. Gaz metan Medioş 25 9 0 10 27-2 6 c
astăzi, podurile au fost Io fel rele şi jocurile încinse în umbrarele de verdeaţă 12. A.S Cugir 25 9 6 10 24 -32 4
de verzi şi acum deuo mu de diferite grupuri. Poiana întrecerile sportive şi de 13. Minerul Baia Mare 25 9 4 12 20-2 2 22
ani. Dar intr-o zi ca aceasio Cosieştiulin devenise adevă agrement Căci. la urma 14. Chimia Rm. Vilceo 25 7 7 11 10--36 2)
liniştea şi vota dacilor lui Bu rată poiană a sărbătorii. urmei. după ce neos 15 Industria sirmei C Tu^iii 25 6 7 12 25 -39 19
rcbisto şi Decebal ou fost zgu Un tablou impresionant l-a toita poftă de minenre. ştir 16. M adie mo Cluj 25 5 7 13 32 -46 17
duite". constituit peregrinajul la ii ilâ de acrul o/onat şi mi Vi cea C S.M. S,biu ;
In continuare, evocind fap cetale.1 Costeşti. Mii du oa resmele ameţitoare ale pă il Boia Maire -- C :.f R. Ti-
tele de arme ale strămoşilor, i n V i l i l U l i i meni au început să escala durii. «i fost pusă la punct mişoara ; Olimpia Oradea — Go: meton Mediaş ; Metalul Tr.
vorbitorul o expus celor pre deze pantele ce duc spre pimlr-o copioasă... emisiune Severin — A S. Cugir ; Medicina Cluj — C.F.R. Arod ; Politehni
zenţi episoade dm luptele glo fortificaţi*! aşezată de daci culinară nu pare deioc lipsii *■ ca Timişoara — Electronutere Craiova ; Metalul Hunedoara —
rioase purtate pe aceste me pe pintenul greu accesibil dc interes să baţi mingea, j Industiio sîrmei C. Tuni».
leaguri împotriva ormatelor să-ţi încerci norocul căţâ- |
romane ale impâratuluî Tro al dealului semeţ, ce stră rîndu-ic pc mîndreţe de |
ian, enunţinc) principalele eta juieşte de veacun . iiitruro;i stilp uns binişor cu roată,
pe ale procesului evolutiv de in defileul Grădişte? vi pa să inccrci să pescuieşli... pc
formare o limbii şi poporului norama larfă a Văii Sargc- usc«it... o raţă v ie. sau să-ţi
roman. W7, , rZnWVXOb ţiei. Mai interesant este umpli bagajele cu fel do
In acest context, înfruntarea ^ j H T faptul câ acest exod spre Jcl dc mărunţişuri expuse
vatra străbuna s-.n doMâşu-
dintre daci şi romani a fost un rat spontan, din libera do în tarabe. împrăştiate in tot SERIA A VI A
moment crucial ol istoriei noas M irn^ largul poienii. REZULTATE : Victoria Căian — Aurul Brad 2-0 ; Minerui
tre : „Fără dacii lui Burebisto . .. . . rinţă «i acelora care au vrut Se leagă cunoştinţe, Ghelar — Arieşul Turda 0-1 ; Minerul Baia de Arieş — Arie-
şi Decebal, sigur, noi nu am să-şi poarte p.nşii pe pietre se înfiripează prietenii, sul Cimpio Turzii 3-Q ; A.S.A. Sibiu — Soda Ocna Mureş 3-1 ;
ii fost azi pe aceste locuri. le pe caic au răsunat odi se fac schimburi de a Muieşul Deva — Piogresul Sibiu 2 0 ; Metalul Aiud — Tehno-
Fiinţa noastră ca popor se i nioară alţi paşi, pierduţi în drese, se cintă, se rîde, se frig Cluj 0-1 ; Aurul Zlatna — Ştiinţa Petroşani t-0 ; Mureşul
datoreşte dacilor şi romani* negura timpurilor dansează. Luduş — Metalul Copsa Mica 1-0.
lor'1. Tarafurile Căsoi de cultură din Orâştie şî Clubului sindicatelor din Deva. De jos. de la poale, şi Tar pentru tot ce a fost CLASAMENTUL
Ascultînd cu emoţie cuvinte pînă la virful înalt al coli frumos şi atrăgător în poia 1. Ştnnţo Petroşani 25 12 8 5 40—17 32
le rostite — o autentica in nei. un adevărat furnicai- dc na sărbătorii, se cuvine să 2. Aurul Zlatno 25 14 4 7 4 8 -•26 32
cursiune imoginarâ în istoria cică, şi s-au perpetuat, nealli*- poliţie n cînteciiiluî popular, cea care atestă măiestria ar oameni, risipit pe cele cîte- zicem o vorbă bună şi de 3 Metalul Copşa Mică 25 11 8 6 44—28 30
falnicilor daci — miile de ti ratu, suloIu de-a rindnl, pirul aplaudaţii de miile dc specta tistică a interpreţilor, unanim va poteci de acces, urcau şi 4 Aurul Brod 25 13 3 9 33—36 29
neri, ce ou împînzit platoul io noi bi astfel — alături dc? tori. recunoscută de juriu şi specta coborau necontenit l'rn în spre cei care s-au îngrijit 5. Victorio Colan 25 13 2 10 40- 36 28
din fala estradei, au primit cu cinstirea faptelor vitejeşti — tori. si a doua — cea simbo truchiparea dorinţei vii. sau ca toate să fie la Incul lor. 6. Mureşul Devo 25 11 4 10 32—29 26
generozitote pilda glorioasă o niirmarea virtuţilor arlisluc A fost dat astfel ca aici, in lică — o adevărată punte dc poate a datoriei de a urr-.i . In amurg, coloana im 7. A.S A. Sibiu 25 10 5 10 34—30 25
trecutului, fiecare trăind mo ale poporului constiluie prin munţii Oiăşliei. sub veghea legătură între cintirc si isto acolo sus şi a închina un 8 Mmerul Ghelar 25 12 1 12 35--40 25
mente de inaltă mîndrie şi în ea însăşi un omagiu adus glo i alină a cetăţilor dacice, să ric. conferită de locul desfă gînd plin de pioşenie ace presionantă de maşini a în 9. Arieşul Turda 25 10 4 11 41 — •31 24
datorire patriotică, sentimen riei străbune, deplinei vita răsune cintece din întreaga şurării (estivalului, trainic in- lora care, în armonioasă ceput drumul lent al întoar 10 Metalul Aiud 25 10 3 12 36—37 23
t e ce caracterizează de fapt lităţi spirituale a neamului ţarii. Sini suficiente numai t ruslat pe plachetele atribuite simbioză cu romanii. sau cerii, lăsînd în urmă nostal 11. Soda Ocna Mureş 25 9 4 12 41 — -42 22
profilul tineretului nostru. titlurile melodiilor pentru o 12. TeHnofrig Cluj *25 10 2 13 29-■32 22
romanesc. sugera aria laryă a zonelor fol ci.sligălorilor. contopit în vatra genetică a gica dorinţă a revenirii pe 13. Arieşul C. Turzii 25 8 6 11 25-•30 22
Angajat total In măreaţa o clorice reprezentate în con- Iniţiativa organizării unei neamului. meleagurile care au găzduit 14. Minerul Baio de Arieş 25 9 4 12 32--45 22
pera de edificare socialistă a pa uirs : „Cit c Siyhclul dc asemenea manifestări a întru .întreaga serbare este im- o zi de neuitat. 15. Mureşul Luduş 25 7 6 12 25— •56 20
triei, tineretul mi uită să cin mareV „Din Găieşti in Câmpu nit toate sufragiile juriului, 16 Progresul Sibiu 25 7 4 14 21--41 18
stească tradiţiile si obiecinril• * lung", „Doina Timişului", „Pe participanţilor, spectatorilor ?i ini -- Mureşul Deva ; Vie*
populare, să le preia şi s«i Ic la noi. pe la Silişte1', „0>-- a lost apreciată în cuvinte e-
dezvolte, sa le confere noi va nuasca", „Mărunţica de la lugioase, care au scos in evi Tehnolrig Cluj — Minerul Baia de Arieş ; Arieşul Turda — M e
lenţe. pe măsura dimensiunii"! ticoarjiu", „Dă-aici pînă la Ora denţă reuşita festivalului. Su talul Copşa Mica ; Arieşul C. Turzii — Minerul Ghelar ; Soda
spirituale alo contemporanei dea". Se părea că din toate gestive, pentru cele spuse mai 0 iniţiativă Ocna Mureş — Mureşul Luduş ; Aurul Brad — A.S.A, Sibiu.
tăţii. miturile tării sosesc aici au- sus, sini şi cuvintele tovarăşu
Ială de ec Peslivalul-concur1; i ontice ştafete muzicale, me lui prof, Gheorghe Ionescu :
de muzică populară „Voci ti saje dc preţuire a artei popu „Majoritatea interpreţilor s-au
nere", organizat la Costeşti de lare şi de înfrăţire in cîntoc. prezentat la un nivel artistic
către Comitetul judeţean Hu După deliberări grele, dar ridicat, demonstrlnd frumuse valoroasă w m ia m ru L
nedoara a) U.T.C. şi Corniş pline de obiectivitate, juriul ţea eînleculut popular al me
tii! judeţean pentru cultură si a acordat premiul I şi tro CLASAMENTUL
artă nu este o simplă com feul „Costeşti '69" al primului leagurilor pe care le reprezin 1. Minerul Teliuc
23
16 6
1 63—10 33
petiţie pentru promovarea ti l-oslival-corvurs „Voci tinere’ tă Se cuvin a Ii aduse laude Alexandru Grozuţă, cu mal Important — sînt foar 2. C.F.R. Simerio 23 18 1 4 63—18 37
nerelor talente, ci in primul lui Gheorghe Miircşan, repre concurenţilor hunedoreni — un noscutul interpret de mu 3. Paringul Loneo 23 11 4 8 48—30
lîiul o tribună de afirmare a zentantul judeţului Mureş. Cel lot omogen de voci frumoase te impresionat de această 4. Constructorul Huncdooia 23 11 3 9 42-27 26
25
marc şl emoţionantă manl-
foirlorulni autentic, izvorit din de-al doilea premiu si trofeu zică popuiarâ. o. ţinut sa iestarc, pe care o apreciez 5. Docia Orăştie 23 11 3 9 40—37 25
urce pe scenă ţi să cinic
timpuri străvechi. Programul au lost obţinute de reprezen şi cu un repertoriu bine ales două frumoase melodii din ca o Iniţiativă valoroasă, ce 6. Minerul Vulcan 23 10 1 12 37—36 21
festivalului a afirmat limpede tanta judeţului nostru Ocla- — cit si organizatorilor, pen repertoriul său. b-am în 7. Minerul Urîconi 23 10 1 12 33—43 21
merită a II perpetuată an
preferinţa pentru piesele voca tru modul Impecabil de des trebat ce l-a îndemnat să de an In mod deosebit ţin 8. Abotorul Haţeg 23 9 3 11 29—42 21
le de virtuozitate, culese ne via lgna, o sensibilă şi virtu făşurare a întregului concurs, facă acest gest ţi ne-a răs să apreciez Festlvalul-con- 9. Minerul Aninoasa 23 7 6 10 35—35 20
mijlocit din rindnl creatorilor oasă interpretă a cînteeelor : pe care îl consider o manifes puns : curs „Voci tinere*, care are 10. Constructorul Lupeni 23 7 6 10 33—43 20
11. Autobuzul Brod
Câştigătoarea premiului populari şi prezentate la un „Am avut drăguţ în sal" şi tare de înaltă factură artistică. — In primul rlod sînt toate şansele să devină o 12. Preparatorul Petri la 23 8 4 11 36—58 20
II ai Festivalului-concurs nivel interpretativ ridicat. „Spune, mamă, oui m-ai dat", Am convingerea că acest fes legat de aceste meleaguri cunoscută şl apreciată în 13. Energia Devo 23 8 3 12 31—50 19
„Voci tinere", Octavia l.oail al treilea a revenit con prin viaţa şi activitatea mea trecere a tinerilor solişti de 14. I.G.C.L Hunedoara 23 6 6 11 31—47 18
23
(gnu, reprezentanta jude* Participarea celor 26 con tival va Intra în tradiţia ma muzica populară. 4 3 16 18-63 11
wwwmj viu>nt* — uonsiructorui Nune-
VHTOAIE
ţului Hunedoara, curenţi din 12 judeţe ale ţării, curentei Lucrcţla Neteda, din nifestărilor culturale romaneşti artistică. In al doilea rfnd Tot cc a lost la Costeşti doaia ; Autobuzul Brad — Energia Deva ; Paringul Lonea —
do amploare*. — şl acesta este lucrul cel a (ost minunat I Mmerul Aninoasa ; Minerul Vulcan — I.G.C.L. Hunedoara ; M i
nerul Uneam — Constructorul Lupeni ; Preparatorul Petrila —
Abatorul Haţeg ; C.F.R. Simeria — Minerul Teliuc.
Epilogul devine prolog
Serbarea tinerelului de la b ilă . Pentru câ aici, m«ii mult încheiat ne-a plăcut atft dc MT APA DIN 11 .11 AI 13€3
Costeşti s-n încheiat. Repor poate decit în oruare altă mult i. Bolngnft — Palermn , i—n I
terii mai râmîn câteva clipe parte, se poate face „schimb Vom veni din nou pentru i Cagliarl — Sam pdorl* o—n X
T Juvcm us — Florentina
o—:
să-şi ordoneze materialul cu de taine cu strămoşii', pen că ne iubim ţara. • Pisa — Lancrossi 5—2 X
les, să mai arunce o privire- ii u că e o datorie care stâ bine Vom veni pentru că ne Roma — Aiatanta I— t l
asupra locurilor pe care. c:u tincnlor să-şi iubească pntrm iubim eroii. Varesc — Torlno I —0 1
câteva ceasuri in urmă, vum şi neamul, să venereze eroii T Verons — Internny.ionale 2—.1 j
• nuntirea G iurgiu — Progresul n r.iil.i
1—0 I
ici Iota a peste 20 000 de oa străbuni. Vom veni pentru câ avem t. Metrom — M etalul nur. ( — 1 l
meni. Privim cum pleacă ul Reîntoarceri ? De ce nu. nevoie de gestul înălţător şi •i Otelul Gl. — Gloria Rrt. !- n 1
i A.S. Cugir — Chimia Rm V.
timul autobuz şi ne gindim cind aici răsună armoniile purificator al omagiului adus *. C.S.M. Sihlu - Olim pia 1— 0 l
deja la ediţia .Costeşti străvechi ce străbat cmtccclc străbunilor. 1 Ind. Sîrmei — Etertroputcrc Cr. l - l 1 1
2-1
lfj'hr'. la viitoarea înf.ri- populare, piese «autentice ale Vom veni pentru câ iubim FON» DE PRE.MH -1C\ 443 LEI
nire in vetrele străbune. Ce folclorului românesc, reunite
se v«i organiza «tlunci, re va înlr-o competiţie ce vizează, tinereţea nouă a acestui pâ-
li oferit miilor de tineri rc- mînt strămoşesc.
iniorşi pe aceste meleaguri de înainte dc toate, pasiunea R elatâri despre desfăşurarea m e ciu rilo r
neuitat ? pentru cercetarea şi valorifi
Unii vor veni pentru pri carea comorilor nouslre spiri de fo lb a l din cadrul cam pionatului d iv iz iilo r
ma dată, iar alţii vor veni... tuale Reportaj realizat de naţionale R, C şi cam pionatului judeţean, veţi
T. ISTRATE
fiindcă au m«u fost. Departe Kdilin următoare va fi şi N. STANCIU putea c iti în tr-u n u l din num erele viito are ale
de a fi un paradox, reîntoar mai frumoasă Poale pentru Fotografii de V. ONOIU z ia ru lu i nostru.
cerea o mai mult declt posi faptul câ cea care de-abia s-a
Formoţio de dansuri a Clubului ;Slddrurglsful* Hunedoara;