Page 4 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 4
Situaţia politică din Franţa Veşti din ţările socialiste
Sesiunea
Paris, a aprobat candidatura Direcţia Centrală dc Sta nilor muncii polonezi in vede lingă Consiliul dc Miniştri al
Consiliului Desemnarea unor candidaţi fostului prim-minislru Gcor- tistică a U.R.S.S. a comunicat rea cinstirii zilei dc 1 Mai şi R P. Bulgaria, se arată cu, în
ges Pompidou la alegerile pre m h m s t i că în cursul primului trimes a sărbătorii naţionale, vor primul trimestru al anului
la funcţia de preşedinte zidenţiale. La discuţii a luat tru al acestui an. industria contribui nemijlocit la dezvol 1969, in economia naţională a
de dezvoltare parte şi primul ministru al sovietică şi-a sporit produc tarea întregii economii naţio ţării s-a realizat un spor de
Franţei, Couve de Murvillo. ţia cu 6 la sulă faţă dc pe nale. producţie de 10,2 la sulă în
PARIS 30 (Agerpres). Gus- Congresul dc constituire a noii 'k rioada corespunzătoare a a ★ comparaţie cu aceeaşi perioa
industrială lon DcffeiTO a fost desemnat grupări politice Senatului francez l-a desemnai U. R. S. S. nului trecut, ceea cc înseam In RSF.I. a fost adoptata dă a anului trecut. Cele mai
PARIS 30 (Agerpres). Biroul
★
de Comitetul director al Parti
mari creşteri ale producţiei în
dului socialist, S F I O . candi PARIS :t0 (Agerpres). Gu.v pe And re Meric. vicepreşedin nă depăşirea în ansamblu a hotnrirea de a se construi un comparaţie cu aceeaşi perioa
sarcinilor de plan In secto
dat la alegerile prezidenţiale Mollct, secretar general al te al Camerei Superioare a rul industriei grele, ritmul dispecerat federal la Belgrad dă a anului trecut au fost în
Intervenţia delega din Franţa. Partidului socialist S F.l O., a Parlamentului în funcţia de Studenta moscovită Elena cel mai înalt de dezvoltare şi trei centre de dispcceriza- registrate în industria con
In fapt este vorba de de declarat că partidul său nu va preşedinte provizoriu al Sena Cekulskaia este a 75 000-a l-au înregistrat ramurile care re regionale : la Zagreb, Sara- structoare de maşini şi de
tului român semnarea candidatului pe caic participa Ia reuniunea propu Policr deţine funcţia de pre vizitatoare a Expoziţiei ro asigură progresul tehnic al în jcvo şi Belgrad. Prin aceasta prelucrare a metalelor — cu
Alain
tului in perioada cînd
urmăreşte
modernizarea
naţionale —
se
să dc Convenţia
cluburilor
25.1 la sută şi în
industria
tregii economii
mâneşti dc fotografii turisti
Luînd cuvîntul în radru) partidul socialist S.F.I O. îl va republicane pentru a discuta şedinte interimar al republicii. ce organizată la Moscova. construcţia de maşini, indus continuă a producţiei de ener chimică — cu 1G,G la sută.
celei de a treia Sesiuni a supune aprobării instanţelor problema unei candidaturi co După cum relevă agenţia tria eleelroenergetică, chimia gie electrică şi formare a sis Producţia de energie electri
Consiliului de dezvoltare in- de organizare a viitorului mune a partidelor dc stingă TASS, expoziţia românească temului energetic unic. ceea că şi calorică a crescut cu 13,9
duslrialii O.N.U.D.I . dele )a alegerile prezidenţiale. sc bucură dc un mare suc ♦ ce va permite folosirea mai la sută. iar producţia siderur
gatul roman, Dionisie llir- maro partid socialist (dc un Convenţia cluburilor repu ces. Ea va mai putea il vizi In Peninsula Kola, dincolo raţională a capacităţilor ener gici — cu 13,6 la sută. In co
tea. cart' prirlicipn in cali an de zile au loc tratative in blicane. care regrupează d u Cu prilejul tată dc locuitorii capitalei de Cercul polar dc nord, sc getice. Cele trei centre de dis- municat se arată că s-a extins
pecerizare
regionale, poartă
tate de observalor. a ev iden tre diferite grupări politice huri politice dc slînga. a adre sovietice piuă Ia 4 mai, du construieşte una din cele mai denumirea de „Vest", „Cen considerabil producţia bunu
ţiat rolul clortului intern ta franceze dc stingă privind sat mai multor partide şi or aniversării a 50 pă care va li prezentată la mari centrale alomo-electrice tru" şi „Est". Dispeceratul fe rilor de larg consuni. In com
lactor primordial determinant gruparea lor într-un nou ganizaţii o invitaţie dc a dez Erevan, iar apoi la Kiev. din Uniunea Sovietică. Cen deral urmează să intre în paraţie cu primul trimestru al
al dezvoltării industriale a bate in comun O eventuală de ani de la trala va fi înzestrată cu tui> funcţiune spre sfîrşitul anului anului 1968. productivitatea
ţarilor in curs de dezvollare partid politic). candidatură unică. bine de cile 220 000 kilowaţi. 1970. iar cele regionale — pe muncii în industrie şi în ra
Si a arijlat că progresul eco Se apreciază că partenerii înfiinţarea Socie Toate agregatele vor fi diri măsură ce vor fi terminale.
nomic al fiecărei ţari depin Fartiduluî socialist în cadru! Franţa jate cu ajutorul aparatelor e- murile producătoare a crescut
de, in primul rind. de valori- viitorului partid ar putea la PARIS 30 (Agerpres). Bi leclronice dc calcul. ★ cu 5,7 la sută, ceea ce a asi
licarca în cadrul naţional a roul Executiv al Partidului tăţii Naţiunilor In comunicatul Direcţiei de gurat 57 la sulă din creşterea
propriiloT resurse materiale rindwl Ioi să propună alţi can majori lăţii guv ornamentale ★ Stat pentru Informaţii de pc producţiei industriale globale.
si umane. In acelaşi timp, didaţi. La 4 mai va avea lo\* k'.DR, reunit marţi seara la GLNBV'A 30. — Corespon Ia 28 aprilie, la sala cine Polonia cunoaşte o dezvol
tare ascendentă, în cei patru
a arătat reprezentantul ro- dentul Agerpres. Iloria Li matografului „Paris" din Di- ani care au trecut dc la ulti
man. transmite : Miercuri sea jon, a avut loc un spectacol mele alegeri, producţia indus
ra, U Thant a inaugural o pla de gală cu filmul românesc trială a ţârii crescînd cu 37,5
Corespondenţă că comemoraiivâ la fostul Pe- „Dimineţile unui băiat cu la sută. iar cea agricolă cu
minte".
LIBAN Lupte violente între 1 al YVilson, cu prilejul aniver Au lost prezenţi artiştii 17 la sulă.
sării a ')0 de ani dc la înfiin
Combinatul metalurgic „Hu
tarea Societăţii Naţiunilor. Irina Pclrcscti şl Victor Rc- la Warszawa” din Varşovia,
mân, nici o tara nu poale unităţi ale armatei şi grupe Au lost prezenţi : şolul De bengiuc, precum şi criticul dă 30 la suta din întreaga
Etorian Potra.
ignora neicsilaleri de a intre- partamentului Politic Federal Spectacolul s-a bucurat (Ic producţie de oteluri superioa
tine relaţii economice ni alte al Elveţiei, consilierul federal re a ţârii şi 28 la sută din
lari în vederea fructificării înarmate de palestinieni W. Spuhler. şi reprezentanţi succes. cea de laminate de oţel. Din
înlr-o măsură mai mare a a- ai autorităţilor geneveze. producţia de 430 000 tone dc
vontajelor ce decurg din par In cuvinlarca rostită eu a oţel planificată pe 1969, 90 la
ticiparea sa la schimburile BEIRUT 30 (Agerpres) — ducătorilor libanezi responsa cest prilej, U Thant a evocat Rcccnl, la sediul UNESCO sută reprezintă oţelurile supe
economice internaţionale Reluind o ştire publicată de bilitatea pentru tensiunea in activitatea fostei Societăţi o din Paris a avut loc, sub rioare. în timp cc din cele
România apreciază ca pro cotidianul „L’Orjent" în nu ternă care „nu va dispare dc- Naţiunilor, subliniind cu, da auspiciile Ambasadei Re 427 000 tone produse laminate
movarea unei largi cooperări mărul său de miercuri, agen cît atunci cînd se va acorda torită structurii şi prerogative publicii Socialiste România, planificate pe acest an, cca.
internaţionale presupune, în ţia France Presse anunţă că libertatea totală dc acţiune şi lor sale limitate, ea n-a putut un spectacol dc gală cu fil 300 000 de tone o formează
primul rînd. dezvoltarea şi in cursul nopţii precedente au se va adopta o politică fră menţine pacea mondială. EI a mele „Gioconda fără surîs", produsele laminate din oţeluri
consolidarea relaţiilor bilate avut loc lupte violente între ţească faţă de palestinienii a- relevat eforturile care se în regia Malvinei Urscanu superioare.
H.iţi în Liban". Organizaţia de
rale de la stat la stat, pentru detaşamente ale armatei liba eliberare a Palestinei a rea fac în direcţia luptei împotri şi filmul de scurt metraj Tonele de otel şi cărbuni,
a se ajunge prin aceasta la neze şi grupe înarmate de va foametei, ignoranţei şi ma „Pilule* al lui Ion Popcs- ţesuturi şi îngrăşăminte arti
extinderea cooperării mulţi- palestinieni in regiunea Has- firmat încă o dată necesitatea ladiilor, alinnînd cu omenirea cu-Gopo. ficiale, maşini şi materiale de
baya. la circa 00 kilometri dc
pentru a atinge telurile ei de
laterale. O cooperare mulli- capitală. Conflictul a început ca „comandourile sâ aibă ba La această manifestare a construcţie date peste plan,
InTciolâ eficientă n cărei me in momentul cînd palestinie zele lor în toate statele arabe, pace, justiţie şi prosperitate, fost prezent directorul divi rod al angajamentelor oame
nire este consolidarea şi pro nii au atacat şi încercuit un inclusiv în ţările limitrofe trebuie în prealabil, să realize ziei film din cadrul secre
ze în lume un climat de înţe
păşirea economiei lor naţio post izolat al armatei din a Palestinei”. tariatului UNESCO, Enrico
nale ca enliliiti independente ceastă parte a ţării : de am legere reciprocă. Faulqignoni.
se poate realiza numai prin bele părţi au fost solicitate în
respectarea principiilor de tăriri care au sosit la faţa lo
bază ale dreptului internaţio cului. încheierea înlllnirli Conferinţa de la
nal, şi nu prin dizolvarea La rindul său. agenţia ame Danemarca
tîinfei naţionale sau de stat ricană Associated Press anun Paris în problema
în organizaţii supranafionale. ţă că Organizaţia de elibera Orientul Apropiat reprezentanţilor partidelor
In ce priveşte România, in re a Palestinei, care grupea
dustrializarea a fost şi va ră- ză aproape toate organizaţiile La Ambasada Republicii vietnameză
mîne axul programului său de rezistentă, a publicat in Socialiste România din Co comuniste din lârile nordice
de dezvollare economică. In noaptea dc marţi spre penhaga a avut loc o confe PARIS 30. — Coresponden
Umila posibilităţilor sale, şi miercuri un comunicat în ca O REUNIUNEA AMBASADORILOR LA O.N.U AI CELOR rinţă dc presă avînd ca temă tul Agerpres. Cîcorgcs Daseal,
pe bază de avantaj reciproc, re se cere .deplina libertate PATRU MARI PUTERI „Turismul in România". Cu transmite : Miercuri a avut
a spus delegatul tarii noas dc acţiune pentru luptătorii O NOI INCIDENTE ISRAELI ANO-ARABE acest prilej, primul secretar OSLO 30 (Agerpres). La Oslo legătură cu planul „NORDEC" loc cea dc-a 15-a şedinţă a
tre. România infelcgc să-şi săi din ţările arabe". Apreciat al Ambasadei, M. Ilîescu, a luat sfirşit intilnirea repre Participanţii şi-nu exprimat i Conferinţei cvndripurlite de
permanent al U.R.S.S, fakov
aducă o contribuţie ercscin- dc către telegramele agenţii NEW YORK 30 (Agerpres). Malik. a făcut o scurtă expunere cu zentanţilor partidelor comunis năzuinţa comună dc a contri la Paris în problema Vietna
da la accelerarea procesului lor dc presă ca un act cure va Ambasadorii l.i O N U. ai ce După şedinţă. 1 Malik a de privire la posibilităţile oferi te din Danemarca, Finlanda, Nor bui la colaborarea reciproc a- mului, devansată cii o zi, ţi-
nind scamn dc sărbătorirea
de industrializare a ţărilor în complica şi mai mult proble lor patru mari puteri au ţi clarat ziariştilor că s-a liolâ- te turiştilor străini de a vizi vegia şi Partidului dc stingă vanlajoasă a ţârilor nordice zilei de t Mai. Dezbaterile, în
ta tara noastră. La această
Partidele comuniste au subli
— oomuniştii din Suedia. La
curs de dezvoltare ma relaţiilor dintre guvernul nut murii o nouă reuniune rît crearea unui grup de lu manifestare au participat întîlnire a avut loc un schimb niat dorinţa lor comună de a centrul cărora s-a aflat pro
consacrată examinării căilor m i alcătuit din adjuncţii am
libanez şi comandourile pales Viggo Kampmann, tost prim- dc informaţii cu privire la si împiedica orice încercări de blema retragerii trupelor stră
P. STANCESCU unei soluţii politice a conflic basadorilor, care va examina ministru. preşedinţi ai unor tuaţia din mişcarea muncito atragere a ţărilor nordice in ine din Vietnamul dc sud, nu
corespondentul Agerpres tiniene, care a stat la baza tului din Orientul Apropi.it, la mai amănunţit această pro asociaţii dc turism din Da Piaţa comună. Partidele co au adus elemente noi în ce
Io Vieno actualei crize ministeriale, co blemă in perioadele dintre nemarca, membri în condu rească din ţările nordice şi cu priveşte fondul problemei.
municatul aruncă asupra con reşedinţa reprezentantului reuniuni. cerea Comitetului dc turism privire la activitatea partide muniste au chemat guvernele După cum a arătat şeful de
S-a stabilit ca următoarea danez, ziarişti. lor comunisto. tarilor nordice de n sprijini
întrunire a ambasadorilor să Au fost discutate in amă imediat şi fără echivoc pro legaţiei II. U. Vietnam. Xuan
aibă loc marlca viitoare. punerea cu privire la convoca liiuy. Statele Unite „au ciu
dat la Conferinţa dc la Pa
★ nunţime probleme legale dc
TEL AVIV 30 (Agerpres). dezvoltarea colaborării ţârilor rea Conferinţei pentru securi ris problema retragerii tru
pelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor
In purtător dc cuv ml al ar Italia nordice, apărute în special în tatea europeană. din Vietnamul de sud". FI
matei israelicne a anunţai că a criticat politica actualei Ad
în noaptea de marţi spre
miercuri unităţi de comando ministraţii americane, care.
contrar intenţiei declarate de
israelicne au pătruns pe teri La Milano a avut loc al Intîlnirea miniştrilor apărării
toriul R.A.U.. in regiunea Ni !V-lea simpozion internaţio a restabili pacea în Vietnam,
„a intensificat
ş\
războiul
lului. şi au distrus o linie dc nal dc zootehnie, organizat caută să menţină eu orice
inallâ tensiune şi un pod. A dc „Societatea italiană pen ai Italiei, Angliei, Olandei preţ echipa de Li Saigon*. tic
genţia Associated Press trans tru progresul zootehniei".
mite. citind sprse oficiale din Au participat specialişti lui delegaţiei Frontului Naţio
Tel Aviv, că ..grupele dc co din 38 de ţări. Din Rmânia şi R. F. a Germaniei nal de Flibcr.uo din Vietna
mul de sud. Tran Buu Kicm.
mando isracliene s-au întors au luat parte la lucrări proî.
fără pierderi la bazele lor". univ. rir. docent C. Băicoianu, a reînnoit cererea retragerii
totale şi necondiţionate a for
★ dc la (acuitatea de zootehnie BONN 30 (Agerpres). Miniş foiţelor militare vcsl-gcrmane. ţelor americane din Vietnamul
CAIRO 30 (Agerpres). Mo- a Institutului Agronomic „N. trii apărării ai Italiei. Angliei. Prototipul noului avion sc află
hnmed llassan Zayat. purtăto Bălcescu" din Bucureşti, şi Olandei şi Republicii Fede în fază de studiu. de sud. FI a declarai, totodată
rul de cuvint oficial al gu prof. univ. E. Roşu. de la rale a Germanici au început Joi. Ccrhard Schroder. mi că delegaţia F.N.F ieste gata
vernului K.A.U., a dezminţit facultatea de zootehnie a In la Bonn o seric de consultări nistrul apărării al R FC, urma sâ înceapă discuţii cu cele
miercuri ştirile provenite din stitutului Agronomic „Ion asupra unui proiect dc reali sâ aibă o intilnirc cu Picrrc lalte părţi", reprczcntalr h
Tel Aviv în legătură cu reu lonescu de la Brad" din Iaşi. zare în comun a unui nou tip Mossmcr. ministrul francez al conferinţă, pc baza poziţiei in
şita raidului întreprins dc gru Au fost prezentate mai dc avion dc luptă După cum armatelor', pentr u a discuta cu cinei puncte a Frontului Na
puri de comando isracliene multe comunicări, urmate dc informează corespondentul u- acesta o eventuală participare ţional dc Eliberare. Conducă
în regiunea Nilului. El a afir ample discuţii. In şedinţa de genţiri ANSA la Bonn. acesl a Franţei la realizarea noului torii delegaţiilor sud-vielna-
mozâ si americană au reafir
JAPONIA. — Un tren cu o viteiâ mai mare decit Tokkoido, a lost incercat la sfi.işitul mat. totodată, că apărarea an închidere, au fost formulate aparat este destinat sâ înlocu avion. Sc crede că această in- mat cunoscuta lor poziţie, ba
in
o seric dc recomandări
lunii martie. Noul tren, care va circula pe linia Sanyo, condusă de Societatea Naţională jo- tiaeriană a forţelor populare iască în cursul anului viitor a- tîlnîre va fi amînotâ la o dală zată pc aşa-numitul principiu
ponexo Nomamatsu, vo deivolta o viteză de 250 km pe oră şi va începe sâ funcţioneze in egiptene a reuşit sâ constringâ vederea dezvoltării zooteh vioancle americane „Starfig/i-
martie Î972. două avioane isracliene sâ fă niei din toate ţările. ce va fi stabilită ulterior-, a- al reciprocităţii în cc priveşte
ră calea întoarsă, transmite a lor — V 104” şi „Fiat 0-91", vindu-sc în vedere actuala si retragerea trupelor din Viet
genţia France Presse. aflate în prezent în dotarea tuaţie politică din Franţa. nam.
plex spaţial urmează sâ flc alegerea preşedintelui ţării tării marţi privarea dc drep pasageri, decurge în bune nuare că reuniunea a studiat populaţia acestei ţări sc ri
prin
realizat
CURIER • CURIER subausamblelor lansate dc lează totuşi că acest amen turi politice a unui grup dc condiţiuni. Acest tip de a- coordonare care au apărut dica. Ia sfîrşitul anului tre
prin scrutin direct. Se stipu
joncţionarca
in special noile sarcini dc
104 persoane. Totodată, u
capabil sâ
viou „Boeing”,
cut. la cifra de 9 336 000 per
la o scrie dc baze terestre.
dament nu va intra în vi
nora din aceste persoane li
După cum sc ştie, prima sta goare decit la un an de la s-a interzis activitatea în do transporte 490 de pasageri, în urma creşterii numărului soane. In oraşe trăicsc
va fi pus la dispoziţia ser
de organisme internaţionale
ţie spaţială a fost realizată data ratificării sale, ceea cc meniile unde au lucrat, pină viciilor comerciale in cursul şi a lărgirii competenţelor 6 226 000 locuitori.
la începutul acestui an de face puţin probabilă desem la anunţarea acestei holă- acestui an.
Walter Ulbrichl. prim-sc- cepui mar(i „numărătoarea cosmonauţii sovietici. prin narea prin vot direct a pre riri. Pină acum. anunţă a- lor. Comunicatul subliniază, • mm
trclar al C.C. al P.S.U.G.. inversă" pentru vehiculul cuplarea navelor Soiuz-4 şi şedintelui în cadrul alegeri gcnţî.i Associated Press, nu printre atlete, necesitatea fo
preşedintele Consiliului de spaţial „ Apollo-10". care va Soiuz-;>. lor prezidenţiale din noiem mărul persoanelor lipsite dc • • • losirii maşinilor electronice In regiunea C’oxbazar din
Stat al R. D. Germane. I-a dura pini lunca viitoare. In brie 1972. Această reformă drepturi politice pc o peri Pakistanul oriental, un copil
primii pe Nikolai Paloliccv, tre timp. tehnicienii conti electorală, apreciază obser oadă dc 10 ani, sc ridică la Secretarul general al de calcul dc către organiza in vîrslă de opt ani a fost
ministrul comerţului exterior nuă verificarea amănunţită o m m vatorii politici, va fi privită 289. O.N.U., U Thant. a inaugural ţiile internaţionale şi de că myhîţît dc un piton. Copilul
al U.R.S S. Au fost discuta a rachetei purtătoare. Potri La Ilagă a luai sfirşit con cu ostilitate in anumite re la Roma Institutul dc cerce tre ţările în curs dc dez\ol- plecase din sat să culeagă
te probleme referitoare la vit planurilor anun|atc de ferinţa primilor miniştri ai giuni, iar aprobarea sa de tări al Naţiunilor Unite pen tare. iarbă Părinţii celui dispă
relaţiile economice şi comer N.A.S.A., zborul cabinei „A- ţărilor membre ale Bcnclu- două treimi ale Camerei Re • • • tru apărarea socială. Acest rut. cărora li s au alăturat
ciale dintre cele două tari. potto-10* va constitui un xului — Belgia, Olanda şi prezentanţilor şi Senatului, La sediul Palatului Naţiu institut are ca scop dezvol toţi sătenii, au organizat o
preludiu al aselenizării pri Luxemburgul. Timp de două precum şi ratificarea sa dc nilor s-au deschis lucrările tarea de noi tehnici de stu • • • vină «nare impntriva pilonu
m m o mului echipaj uman, prevă zile, au fost dezbătute pro .78 din cele 50 de state ale celei dc-a 2-a sesiuni a Co diu şi dc aplicare practică a Gencral locotenent Anatotî lui Pilonul, de dimensiuni
zut pentru luna iulie. bleme referitoare ta coordo S.U.A., este pusă sub semnul acestora, in îmbunătăţirea trîjr; » î<*o. a putut fi găsit şi
Confederaţia Generală a narea politicii celor trei ţări întrebării. mitetului special pentru pre sistemului de prevenire şi Kadomţev. comandantul a- apoi ucis. In interiorul şar
ferinţe comerciale
din ca
Muncii din Franţa, a dat o o o in domeniul economic, fi drul U.N.C.T.A.D, Sc vor control al criminalităţii. vîaţici apărării antiaeriene pelui. “ăleuii au descoperit
publicităţii un comunicat in nanciar şi social. Participan o m o discuta posibilităţile de dez a U.R.S.S.. şî-a pierdut viaţa
care arată ea, ţininri cont La N.A.S.A. sc desfăşoară ţii au ajuns Ia o înţelegere voltare a exporturilor ţârilor o o m în timpul exercitării atribu corpul copilului decedat.
de actuala situaţie care s-a o vie activitate legată de. a dc principiu privind terme După cum anunţă agen in curs dc dezvoltare spre
creat în Franţa, după refe propiata lansare a cabinei nul de înlăturare a bariere ţia Taniug, Mirko Tepavac, pieţele ţărilor dezvoltate şi U Thant. secretarul gene ţiilor de serviri, anunţă a m m m
rendumul dc la 27 aprilie, a spaţiale „Apollo 10” in spa lor vamale dintre ţările secretar de stat pentru afa clementele posibile ale unui ral al O.N.U., a prezidat Ia genţia TASS,
hotărit sâ anuleze manifes ţiu. Lucrările in vederea lan membre. S-a hotărit ca a- cerile externe al R S.I . Iugo sistem de preferinţe. Roma reuniunea Comitetu Miercuri dimineaţa, Comi
taţiile pentru ziua dc 1 Mai sărilor viitoare sc desfăşoară ccastă măsură să intre in vi slavia, şi ambasadorul brita lui administrativ de coordo • e * telui celor 18 state pentru
la Paris. Această decizie, se şi ele cu intensitate. N.A.S.A. goare la 1 iulie 1971, în Joc nic la Belgrad, Terence Gar- nare al organismelor O.N.U., dezarmare a avut o reuniu
spune în comunicai, a fost a cerul reprezentanţilor in de 1 noiembrie 1979, cum sc vcy. au semnat un acord • • • care grupează şefii organiza Comisia pentru planifica ne neoficială. Cu acest prilej
luată pentru a nu da posi dustriei acrospaţiatc să-i proiectase iniţial privind desfiinţarea vizelor Intr-un zbor de încercare, (Iilor şi programelor N’aţiu rea naţională de pe lingă s-a procedai la un schimb
bilitate elementelor extre prezinte piuă la 9 iunie pro intre cele două ţări. Marea avionul american gigant de nilor Unite. Comitetul exe cancelaria preşedintelui Re . ? vederi in legătură cu
miste sâ sc folosească de săr iecte în vederea lansării in m m m Britanic este a 23-a ţară cu pasageri „Boeing 747", a sta cutiv administrativ dc coor problema demilitarizării fun
bătorirea zilei dc 1 Mai. anul 1975 a unei staţiuni care Iugoslavia a desfiinţat, bilit un record dc viteză, donare a dat publicităţii un publicii Chile a anunţat câ dului măritor şi oceanelor.
spaţiale la bordul căreia ar
pentru a sc deda la provo Cu 28 dc voturi pentru şi pe bază de reciprocitate, vi parcurgind 1 062 km pc oră. comunicat în tare sini inse
urma si fie găzduiţi 12 cos
cări. 6 împotrivă, Comisia juridi zele. Preşedintele Corporaţiei Bo rate pregătirile pentru cel
monauţi. Această staţiune
va fi un prim „clement" al că a Camerei Reprezentanţi eing. T. A. Wilson. a decla de-al doilea deceniu de dez
• • O o m o
unui complex spaţial in care lor a aprobai marţi un a- rat cu acest prilej că pro voltare organizat de ONU.
La poligonul dc lansare vor putea lucra. simultan. mrndamcnt la Constituţia Preşedintele Braziliei. Ar gramul privind construirea (cu începere din 1970). In CURIER • CURIER
de ta Cape Kcnncdy, a în 50 dc astronaut Acest com Statelor Unite, care prevede thur da Costa e Silva, a ho- unor avioane gigantice de comunicat se arată in conti
TIPARUL î In trcprîoderea poligrafică Hunedoara-Deva.