Page 41 - Drumul_socialismului_1969_05

A fost dată în folosinţă staţia PROLETARI OIN TOATE ŢAR/LE. U N IŢ I-V Ă !
liiiX
de electrofiltre de la fabrica

de aglomerare Hunedoara

La fabrica nr. 2 de aglomerare a minereurilor de fier CENTRALE AUTOMATE
de la Hunedoara, a intrat in funcţiune o staţie de despră- DE PREPARAT
fui re echipată cu două ventilatoare avind un debit de BETOANE
600 000 metri cubi aer pe oră ţi două electrofiltre acţio­
nate de o modernă instalaţie electrotehnică. Staţia este La Urina mecanică
racordată prin mii de metri de tubulatură la principalele „Nicolina" din laşi a
locuri de muncă ale fabricii, pentru captarea ţi elimina­ (ost asimilată centrala
rea prafului de minereu din atmosferă. automată pentru prepa­
Măsurătorile făcute in perioada rodajului in sorcinâ rat beton, cu o capacita­
au atestat posibilitatea captării a 13 tone praf pe oră, te de 60 000 de mc a­
ceea ce intrece estimările optimiste ale specialiştilor, de- nual. Aceasta este con­
terminind îmbunătăţirea substanţială a microclimatului la dusă de către un singur
sortarea ţi dozarea minereului, la maţinile de aglomerare, tehnician, care dirijează
lucrul de la un pupitru
răcire ţi sortare a aglomeratului ţi în alte zone ale fabricii. central. Uzina a început
Se estimează recuperarea anuală a peste 10 000 tone me­ totodată să furnizeze
tal, care inainte era râspindit, împreună cu praful, in at­ pentru şantierele de con­
C 3 crări mai redus centrale
mosferă. moi III Ut. 4406 — HIEKOII 14 nai 19(9 — 4 PIC. 30 8IM - ItffiSI OEDICTKIi Om. stt. Or. Petro (roza II'. 35 — fel. 1275. 2317 9317 strucţii cu volum de lu­
semiautomate pentru pre­
parat beton, cu o capa­
Lucrările unor eomkSi citate de 30 000 de metri
cubr pe an, precum şi un
tip de încărcător de cu­
Atitudinea de „mî- permanente ale ftfarîi S 651.
pă, montat pe tractorul

Adunări Naţionale FABRICI DE BERE
LA CRAIOVA
nă largă" provoacă La Palatul Marii Adunări precum şi a Departamentului Şl CONSTANTA
La Craiova şi Constan­
silviculturii, dc la Ministe­
Naţionale
ţa se desfăşoară
ale
u­
rul Economici Forestiere la
şedinţe dc se lucru desfăşoară Consiliul Superior al Agricul­ strucţia unor fabrici con­
de
nor comisii permanente ale
goSuri în gestiunea care, din însărcinarea Con­ tovarăşul proiect expus de bere care urmează să
Adunări
turii.
Naţionale,
Marii
producă incepind din ci­
Filip Tomulcscu,
siliului de Stat, au dez­ adjunct al ministrului econo­ nul viitor.
soluri
La adoptarea
bătut proiecte de decrete ce miei forestiere. tehnologice de fabricaţie,
întreprinderilor le-au fost trimise spre exami­ Adunări Naţionale <i dezbătut, s-a avut în vedere intro­
juridică a Marii
Comisia
nare.
ducerea celor
mai
noi
sub preşedinţia
tovarăşului
Comisia
pentru sănătate,
muncă şi asigurări sociale, prof. univ. Tiaian lonaşcu, procedee, astfel incit să
se permită mecanizarea
Munca plină de entuziasm le planificate în primul tri­ întrunită sub preşedinţia tova­ proiectele dc decrete discutate şi automatizarea tuturor
a colectivelor din întreprin­ mestru cu 4 286 000 Ici. răşului Gheorghc Vasilichi, dc celelalte comisii, prezentate operaţiunilor de bază.
derile judeţului a fost con­ Gestiunea economică des­ preşedintele comisiei, a exa­ in faţa comisiei de reprezen­
cretizată in rezultatele deo­ făşurată în primul trimes­ minat Proiectul de decret pri­ tanţi ai conducerii ministere­ BECURI „FIENI"
sebite obţinute în trimestrul tru arată că în unele uni­ vind organizarea şi funcţio­ lor Dc asemenea a fost luat
I, ca do altfel si în cele ale tăţi s-au manifestat o seric narea Ministerului Sănătăţii. în discuţie Proiectul de decret Intrate de curind în
lunii aprilie, planul fiind de neajunsuri in gospodări­ Proiectul de decret a fost pre­ privind organizarea şi func­ funcţiune, cele trei linii
îndeplinit inainte de ter­ rea raţională a fondurilor zentat de tovarăşul Eugen ţionarea Comitetului dc Stat de fabricaţie a becurilor
men, realizindu-se totodată materiale şi băneşti, iar co­ Mareş. adjunct al ministrului pentru Economia şi Adminis­ din codrul întreprinderii
un volum important dc pro­ mitetele de direcţie nu au sănătăţii. traţia Locală, care a fost ex­ „Steaua electrică” —
ducţie suplimentară.- Sint acţionat cu hotărire şi cu Comisia pentru agricultură pus dc tovarăşul Petre Bla- Fieni, au atins indicatorii
realizări care confirmă din toată răspunderea pentru a ş i. silv icultură, prezidată de jovici, preşedintele acestui co­ de producţie prevăzuţi in
plin pulsul viguros al mun­ reduce cheltuielile dc pro­ tovarăşul Gheorghc Roşu a a­ mitet proiect, cu o lună inointe.,
cii, valenţele superioare ale ducţie. nalizat Proiectul de decret de termen. Perfecţionările
potenţialului productiv al In condiţiile în care unc­ Lucrările comisiilor conti­ tehnice şi de fabricaţie
făcute de specialişti
au
întreprinderilor. ie norme de consum la ma­ pentru trecerea atribuţiilor nua. permis chiar depăşirea a-
întrebarea de importanţă terii. materiale şi combusti­ privind ramura silviculturii, (Agerpres) eestor parametri. Noile
majoră care trebuie pusă bili nu sint fundamentate linii ale fabricii dimbovi-
în legătură cu aceste reali­ ştiinţific, fiind stabilite* în ţene realizează zilnic pes­
zări este dacă ele sînt In mă­ limite destul de largi, ba­ te plan aproape 1 000 de
sură să întrunească în între­ lanţa consumurilor specifi­ Viitorii absolvenţi becuri.
gime, sub aspectul econo­ ce la o scrie dc elemente
micităţii, sufragiile sarcini­ înclină încă in sens nefavo­ UN NOU INSECTICID
lor impuse de partidul si rabil. La Combinatul side­
statul nostru. Din capul lo­ rurgic Hunedoara s-au de­ în fata examenelor La Combinatul chimic
cului trebuie arătat că răs­ păşit normele de consum la Borzeşti, a început pro­
punsul nu poate fi total ci cărămidă «refractară. Con­ Miinc, peste 230 dc elevi şi reţele, lăcătuşi-mecanici ducţia unui nou insecticid
numai parţial. Aceasta, de­ ducerea combinatului pune din anul III al Grupului pentru intrc|incrc şl repa­ pentru combaterea dău­
oarece. în trimestrul I vo­ această depăşire pe seama şcolar C.S.H. încep probele raţii dc vagoane. nătorilor din agricultură.
lumul important de produc­ calităţii necorespunzâtoare a practice pentru obţinerea O parte dintre muncito­ Calităţile filofarmoceutice
ţie realizat a fost obţinut cărămizilor. Probabil că şi certificatului dc muncitor rii calificaţi in cadrul Gru­ superioare ale produsului
in condiţiile în caro cheltu­ calitatea a influenţat nefa­ calificat. După o nouă con­ pului şcolar C.S.II.. care foc posibilă administra­
ielile planificate au fost de­ vorabil consumurile dar, în fruntare — examenul teo­ vor lua in curind in primi­ rea sa in culturile de le­
acelaşi timp, trebuie avui în
păşite pe total judeţ cu vedere că pentru lichidarea retic — Combinatul side­ re agregatele moderne ale guminoase şi în plantaţii­
le de pomi fructiferi
pe
1 683 000 lei, în timp ce co­ rurgic din Hunedoara va siderurgici româneşti. vor parcursul întregii perioa­
Forezorii — aceţti oameni din avanpostul inainlat ol producţiei de minereu — sint o lectivele de muncă din ma­ A. MOLDOVAN primi un nou lot de mun­ face cunoştinţă cu marele de de vegetaţie. Insecti­
citori calificaţi in meseriile
cidul se obţine din supra-
prezenţă activă pe treptele imensului amfiteatru de la Teliuc. Fotoreporterul nostru, Virgil joritatea unităţilor economi­ dc lăcătuşi pentru indus­ combinat gâlâţcan şi cu în­ produsele rezultatele de
Onoiu, a surprins in imogine un aspect din activitatea celoi care monipuleozâ foreza nr. 4. ce s-au angajat să reducă (Continuata in pag. o 2* o) tria siderurgică, sudori, treprinderi siderurgice din la fabricarea celulozei,
preţul de cost peste sarcini­ strungari, electricieni staţii Bucureşti şi Oţelul Roşu. valorificindu-se astlel ma­
terii prime fără importan­
ţă in alte ramuri indus­
triale. Insecticidul este
deosebit de eficient în
In aceste zile EXCURSIILE IN GRUP - 11Cînfec, joc combaterea gîndocilor şi
larvelor.
UN MIJLOC DE RECREERE şi voie bună *44 ASTA SEARA, FOTBAL
LA LAUSANNE
pe ogoare... înaintăm rapid spre vară si spun cu toată certitudinea, un stimulent. La acest sti­ tori de la Clubul „Sidcrur- reflectoarelor, pe stadlo- ;
Astă seară, Io lumina
Peste 60 dc artişli ama­
nul din Lausanne se va
totul in jur ne Îndeamnă să străinii nc invidiază Ex­ mulent au dreptul in primul gislul” din Hunedoara, u­ disputa intilnirea de fot­
nu ne irosim zilele noaslre cursii la locurile istorice din rlnd, în mod liresc, cei care niţi intr-un ansamblu fol­ bal dintre selecţionatele
libere, să nu neglijăm nici nordul Moldovei şi nordul au un aport mai mare la cloric. recent constituit, nu României şi Elveţiei, eon-
Vie mea e mimai tat să ne dea ciţiva nerul — sînt in gră­ ve greu de crezul o posibilitate dc a vedea, Olteniei, la Bicaz şi Argeş, realizarea producţiei — frun­ fost oaspeţii minerilor din tind pentru preliminariile
bună pentru lucrat harnici lucrători ai dina de legume a u- mai stau incâ cu de a cunoaşte noi locuri. Ce la Porţile de Fier si-n multe taşii şi evidenţiaţii. Dc aceea comuna Ccricju dc Sus. campionatului mondial
in cimp. Păminlul ogoarelor pentru a-i nitâlii unde execută braţele încrucişate posibilităţi sini mai la In- alte locuri pitoreşti se vor noi vom ţine o legătură mai Timp dc aproape trei (grupa I europeană). In
arc căldură şi. umi­ consemna în coloane­ prăşi la intii lâ car­ (? !). Astfel, membrii demina noastră decît acelea organiza în anul acesta mai strînsă cu organizaţiile do ore, artiştii amatori au acest joc. echipa Româ­
ditate suficientă, iar le ziarului. Vă pot da tofi, iar pe cele 14 cooperatori Carol pe care ni le oferă O.N.T.- muhe ca altădată. sindical si U.T.C., cu direc­ oferit, cu spectacolul „Cin­ niei va alinia următoarea
plantele <rese văzînd toi satul — nc-a hectare cu râdâci- Baci. Elisabeta Nae, ul? — Ce e nou în mo­ torii întreprinderilor din ice. joc şi voie bună", formaţie : Râducanu, Sat-
< u ochii. I’c un ase­ spus preşedinta. Nu uoasc şi ceapă dc Marin Danciu, losif — înspre ce sc ori­ dul de organizare a ex­ care sc formează grupuri un buchet din cele mai mâreanu, Boc, C. Dan,
menea timp nu poţi e casă clin care să toamnă se aplică Lungescu, Kozâlia entează anul acesta ac­ cursiilor prin O.N.T. ? pentru excursie. Putem or­ îndrăgite melodii şi jocuri Deleanu, Dinu, Radu
sta nepăsător, mai a- nu fie cineva aici la ierbicide. Mircea, Irina Savu, , tivilatca turistică ? E — Ne-am propus să adu­ ganiza excursii chiar la ini­ populare româneşti. Nunweilier, Dembrovschi,
los cind ştii că.în - întreţinerea sfeclei. Tovarăşul Şlirbu, Etelca Nagv nu au prima întrebare pe cem unele îmbunătăţiri. In ţiativa acestora dacă solici­ Orchestra populară cu Tufan, Dumitroche, Lu- j
cîmp plantele au ne­ Veşti asemănătoare secretarul Consiliului contribuit cu nimic care i-ara adresat-o to­ primul rind ghizii noştri vor tatorii sint numeroşi. cei 0 solişti vocali, forma­ cescu.
voie de îngrijire. am primit şi dc la popular al comunei la întreţinerea sfo- varăşului Dumitru Boz- li înşiruiţi astfel ca, prin Ţara noastră e legata prin ţia dc dansuri, interpreţii Posturile noastre de ra­
Membrii coopera­ C.A V Deva Sfecla Mâcia. ne-a informat . clei de zahăr, deşi au dog, directorul Agen­ bogăţia lor de cunoştinţe de­ comunitate de aspiraţii, prin momentelor vesele au pri­ dio vor transmite în în­
tori de la Timpa lu­ de pe 25 hectare din că membrii (coopera­ avui normă reparti­ ţiei O.N.T. Deva. spre locurile pe care le vi­ interese economice, prin le­ mit aplauzele îndelungi ale tregime de la Lausanne
crau in ziua dc 12 cele 50 însâmînţatc. tori de aici au ter­ zată Situaţie nemul­ — Ţara noastră arc alîlea zitează grupurile de turişti, gături cultural-artislice sau publicului, iar invitatul dc aceasta partidă. Trans- i
mai a.c. (a . prăşitul a fost prăşită. Pinâ minal cu bine prima ţumi toare ! Sperăm locuri demne de văzut incit să reprezinte punctul în ju­ sportive dc toate ţările so­ onoare al spectacolului — misiunea se va face pe ;
sfeclei de zahăr. HO luni — ne informa prăşită la sfecla de insă că şi aceşti pur şi simplu nu ştii către rul căruia să polarizeze 1n cialiste Irăţesli. O apropiere Alexandru Grozuţă — a programul I, incepind din :
de cooperatori lua­ inginerul cooperati­ zahăr. O altă veste care să te-ndrepti. In mod mod necesar inlregul grup. mai marc a turiştilor noştri fost. prin melodiile sale, jurul orei 21,30,
seră cu ..asalt" cele vei. Ion Borza — îmbucurătoare :t In membri cooperatori firesc, centrul dc greutate al Vom căuta ca grupurile de do turiştii din ţările res­ rechemat mereu la rampă.
10 hectare iusămîn- toată suprafaţa ln- ziua de 13 mai ar. se vor încadra in rit­ mumii noastre cade pe or­ turişti care fac excursii prin pective e un cîştig pentru
ţale cu această cul­ sâminţatâ cu -sfeclă s-a Început pra.şila mul efervescent al ganizarea dc excursii in ţa­ O.N.T., fie în tară, fie pes­ toţi.
tură. Preşedinta co­ se va termina de manuală a porumbu­ muncii ce se desfă­ ră Personal socotesc că da­ te hotare, să Iie formate din Acestea ar fi cîlcva din­
că avem posibilităţi şi timp mai mulţi salariaţi ai acele­ tre noutăţile In modul do
operativei, Viorica prăşit. O mare par­ lui. Dar. nc relata şoară în aceste zile
liber disponibil ar fi păcat iaşi întreprinderi sau insti­ organizare a excursiilor în
Marcu. prăşea cot la te din membrii co­ tovarăşul Şlirbu. sînt pe ogoarele judeţu­ să nu profităm de el penlru tuţii. anul 1960.
cot cu membrii co­ operatori dc la De­ linii membri coope­ lui Ia întreţinerea a ne cunoaşte frumuseţile Posibilitatea unei excursii Convorbire realizată de
operatori. Am solici­ va — ne relata ingi­ ratori care din moti­ culturilor prăsitoare. ţării, frumuseţi pentru care. peste hotare trebuie să fin ION CIOCLEI
Directorul unui spital din- o măsea şi care nu necesita cauza celor cate abuzează, găseşte nici urmă de bolnav Bîrcea Mică, Liviu Covaci, a­ a medicului dc la urgentă. Cît
fr-un oraş al judeţului nostru o aducere la spital cu salva­ alţi oameni suferă, putînd la adresa anunţată. O altă ca­ dus din piaţă, la solicitarea poate fi de condamnabil să
ne povestea zilele trecute o rea. n-a putut fi salvat să-i coste chiar viaţa dc foar­ tegorie o formează acele che­ miliţiei, Antal Varga, Florin bei pină uiţi de tine si apoi
intîmplarc tragică petrecută Este o întîmplare ce trebuie te multe ori, mai ales în ca­ mări la caro... bolnavul nu Dubici, adus de pe bulevard, să chemi salvarea ? Să le baţi
cu cîtva timp în urmă Intr-o să dea de gindit tuturor ace­ zul unor accidente cu hemo­ mai vrea să vină la spital. Nlcolae Pastrama, Cost i că dintr-un prost înţeles al spi­
noapte făcea de gardă. Aulo- lora care fac apel la salvare, ragii puternice, fracturi mul­ Deci. nu-i bolnav ! Se face o Tecucean şi alţii Şi, în sfîrşit. ritului de bravură şi apoi să
salvârile spitalului . erau ple­ uneori cu atîta uşurinţă. Mai tiple. politraumatisme şi al­ chemare, maşina pleacă, ajun­ a patra categoric, o formează pui oameni pe drumuri „să te
cate la chemări, cinci dintr-un ales că in ultimul timp, nu­ tele ge, dar bolnavul ori s-a făcut cei care pentru orice fleac salveze". Sau pur şi simplu,
sat îndepărtat s-a primit un mărul celor care trebuie ori — In ultima vreme — ne-a bine (? !). ori refuză să vină cheamă salvarea. La o coli- să-ţi baţi joc de oamenii care
telefon. .Veniţi de urgenţă cu nu să cheme salvarea, a cres­ declarat doctorul Tiberiu Dra- la spital. Exemple : Iordan cislitâ cronică, o stare post- stau zi şi noapte dc veghe la
salvarea Unui om i s-a um­ cut foarte mult gotă, directorul staţiei jude- Rotea din Popeşti, care a re- gripală sau nevrotică, conjuc- salvare, pentru a veni în aju­
flat capul". Aşa suna chema­ tor celor suferinzi. chcmîn-
rea. Medicul a mai cerut lă­ du-i la o adresă care nu exis­
muriri. cum. unde. dc cind i tă, la un bolnav închipuit,
se umflă ? N-a primii alte ex­ care refuză să meargă la spi­
plicaţii. doar apeluri insisten­ tal sau la unul care „se vin­
te de a trimite salvarea. Şi, Implicaţiile dramatice decă" în cele citeva minute pî-
cum o maşină se întorsese la nâ soseşte salvarea '. 7 Se sca­
spitid. a trimis-o să aducă su­ pă djn vedere cu atîta uşurin­
ferindul. După l<) minute de ţă câ în minutele acelea un
la plecarea autosanitarei, din- om are nevoie de serviciile
tr-un alt sat. tot îndepărtat, ale unor S.O.S.-uri abuzive salvării, viaţa lui se află în
a venit o altă chemate a sal­ nerieol. minutele, clipele de
vării, dc data aceasta anun- înlirzierc îi pot fi fatale. Şi
tind că un om are dureri mai este un aspect Toate a­
groaznice (a stomac, a căzut ceste deplasări costă bani. sc
in neştire. Ce să facă ? Altă risipeşte energic şi, de ce
maşină nu avea A trebuit să — Trebuie să se înţeleagă, tene de salvare şi Aviasan, /uzat, Vasilr^cu Veronica din livâ, se pune mina pe telefon n-am spune, personalul esle
aştepte sosirea salvării cu pri­ ne spunea tovarăşul doctor numărul chemărilor a cres­ Deva, str. Pescăruş nr. 12. ca­ şi sc solicită salvarea. Trebuie jignit. Cu ce drept. 7
mul bolnav, ca apoi s-o tti-^ Theodor Bâdâu, directorul Di­ cut, avind şi 120—140 în 24 re „s-a făcut bine" pinâ a precizat că salvarea are obli­ In patru tuni. staţia de sal­
mită urgent spre cel cu du-' recţiei sanitare judeţene, câ de ore, în timp ce inainte me­ ajuns salvarea, Lucia Murrv gaţia, în conformitate cu le­ vare din Deva a primit peste
rori de stomac Şi a venit salvarea este pusă in slujba dia era de 60—70 în 24 de şan din Deva, str Dr Viclor gea. să transporte : acciden­ ft Onn de apeluri, la care, bi­
maşina, aducînrl un om cu o urgenţelor. Or. de foarte, mul­ ore Dintre acestea însă, foar­ Babcş nr. 22, care a refuzat taţii dc orice natură, gravide­ neînţeles. a răspuns cu maxi­
mică umflătură din cauza u­ te ori. intre diagnosticul soli­ te multe sînt abuzuri, pe ca­ să vină eu salvarea, după ce le, lehu/.clc, copiii, îmbolnăvi­ mă operativitate. Şoferii, per­
nei.. măsele. citantului şi apelul la salvare re le voi categorisi în patm o solicitase, prctinzînd să i se rile acute. îmbolnăvirile cro­ sonalul sanitar însoţitor nu
In aceeaşi clipă a plecat nu există o concordanţă Pen­ feluri : chemări la care nu aducă medic la domiciliu, Ma­ nice numai în acele ‘ cazuri, $i-au neglijat nici o clipă mi­
spre omul cu dureri abdomi­ tru o mică infecţie, o banală găsim pe nimeni. Deşi se in­ rin Zăutea din Deva, care a cînd nu sc pot deplasa cu siunea. Atîţia oameni au fost
nale. de unde a adus lin mort durere de măsele, stări posl- dică adresa, numele bolnavu­ refuzat, şi mulţi alţii. Cea de alle mijloace dc transport salvaţi, redaţi familiilor, mun­
Acesta din urmă suferise o gripale şi multe altele, se a­ lui şi a celui care cheamă, a treia categoric o formează După ce am văzut cu cită cii. Cu alît mai nesocotite a­
perforaţie a stomacului şl pelează la salvare. Urmările ? cînd se deplasează maşina In beţivii şi bătăuşii. Beau pină iresponsabilitate abuzează u­ par faptele necugetate ale u­
fiind un om mai în virstă, Maşinile pleacă in diferite di­ locul numit, nu-i nici un bol­ îşi pierd orice raţiune, cad nii oameni de serviciile sal­ nor oameni care abuzează de
slăbit, n-a rezistat. Numai o recţii pe drumurile judeţului, nav, nici o persoană Aşa s-a pe la colţuri, pe străzi şi mi­ vării, trebuie să precizăm câ serviciile salvării, prin aceas­
intervenţie chirurgicală de în lipsa lor sc primesc alte întimplat în ziua de 24 apri­ liţia sau alţi cetăţeni anunţă toate acestea se fac în defa­ ta punînd în pericol viaţa al­ Utilajele de mare productivitate şi-au găsit o largă aplica­
urgenţă îl putea salva. Dar, apeluri, intr-adevăr justifica­ lie a c. Lucia Boamfâ cheamă salvarea să le vină in ajutor. voarea adevăraţilor bolnavi, tor oameni, a semenilor lor ! bilitate in cadrul întreprinderii „Marmura” Simeria.
din cauza nesocotinţei altui te, care însă nu pot fi satis­ salvarea pentru loan Rujan. Aici îi numim dintre cei mai al celor care într-adevâr au In foto : muncitorul Rudolf Lâpugeanu lucrează fa gaterul
om, a celui pe care-1 durea făcute. Ca o concluzie, din Maşina se deplasează dar nu recenţi pe Leon Roşea din nevoie de serviciile salvării, GH. f. NEGREA cu pinze armate cu diamante care taie blocul de marmură
la diferite dimensiuni.
- i .. •