Page 44 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 44
Vizita delegaţiei C. C.
al P. C. R. in Belgia CURIER ♦ CURIER • CURIER
BRUXELLES 13 (Agerpres). Politic, vicepreşedinte al P.C.
In rontinuarea vizitei sale din Belgia, Jcan Blume, Jo-
in Belgia, delegaţia CC. al soph Turf, Urbain Coussc-
Partidului Comunist Român, ment. Jande Brouwere. Louis La 13 mai, Teodor Mari-
rondusâ de tovarăşul Vngil van Geyt, Marc Levaux, mem ncscu, ambasadorul extraor
Trofin, membru al Comitetu bri ai Biroului politic al C.C. dinar şi plenipotenţiar al Aproximativ 500 dc lideri ai opoziţiei din Portu
lui Executiv, al Prezidiului al PC. din Belgia. După- României în Uniunea Sovie galia urmează să sc intilncascâ joi, in localitatea
Permanent, secretar al CC. amiazâ, delegaţia a luat par tică, a fost primit. Ia cere Avciro (lin nordul ţării, la un congres republican de
al P C R., a avut marţi o nouă te la intilnirea cu membri şi rea sa. dc tovarăşul Lconid trei zile. in care vor analiza probleme legate dc vii
activişti ai Comitetului Fede Brejnev, secretar general al torul politic al Portugaliei. Congresul, al doilea con
intîlnire la Comitetul Central
raţiei din Bruxelles a P.C. din C.C. al P.C.U.S. Cu acest vocat in decurs dc 12 ani. a fost autorizat dc noul
al PC. din Belgia, la care au Belgia A fost prezent Louis prilej, a avut loc o convor guvernator civil al oraşului Avciro, Vale Guimaraes,
participat tovarăşii : Jcan van Geyt, membru al Biroului bire caldă, prietenească. care a permis, de asemenea, şi ţinerea Congresului
Terfve, membru al Biroului Politic. precedent din 1957.
0 0 0
La Berlin a avut Ioc cea
Tovarăşii Paul Niculescu-Mizil de-a doua reuniune a Co In capitala Albaniei a conomicc iugoslave în legă
de
mitetului
internaţional
pregătire a Adunării mon fost inaugurat Talatul ca tură cu posibilităţile coope
şi JWihai Dalea au fost primiţi diale pentru pace, care sc drelor didactice „Alt Kcl- rării industriale şi tehnice
mendi”. Acest edificiu este
dintre cele două (Ari.
va desfăşura in capitala R 13.
de către tovarăşul Luigi Longo Germane, în perioada 21—24 destinat activităţii ideologi 000
ce, pedagogice şi
culturale
iunie. La Rouniunc au fost
aprobate ordinea de lucru şi va fi locul unde ccic mai
La Londra a avut loc fes
ROMA 13. — Corrspondrn- nl CC. al P.C.R., şi Mihai Do a Adunării mondiale pentru bune cadre didactice din tivitatea dc deschidere a
ţară vor face schimb de ex
Iul Agerpres. N. Puicen ica, secretai al C.C al P C.R pace şi activitatea comisiilor perienţă. Palatul dispune de „Zilelor tehnicii şi construc
transmite : Tovarăşii Paul s-au intîInit la 13 mai cu to pentru Vietnam, securitate cabinete pedagogice şi bi ţiei dc maşini cehoslovace'*.
SUEDIA. — La Stockholm a avut loc o demonstraţie de mare amploare organizată sub Niculescu-Mizil, membru al varăşii Enriro Berlinguer, europeană, Orientul apro blioteci dc specialitate bine
lozincile : „S.U.A. — afară din Vietnam" şi „N.A.T.O. afară din Scondinavia". Comitetului Executiv, al Pre vice-seri etar general al Parti piat, pentru problemele co înzestrate, ceea ce va con < 3 0 ©
In fotografie, aspeet din timpul demonstraţiei pentru pace de la Stochkolm. zidiului Permanent, secretai dului Comunist Italian, şi lonialismului, neocolonîalis- tribui Ia ridicarea nivelului
Carlo Gâlluz/i, membru al mului şi independenţei na profesional al cadrelor di Poliţia guvernului rasist
Direcţiunii P.CM. ţionale, pentru problemele dactice. al căror număr este
In cadrul unei convorbiri dezarmării. Delegaţia ţării intr-o permanentă creştere. din Republica Sud-Africană
a arestat pe soţia cunoscutu
noastre a fost formată
din
Noi atacuri ale patriofilor Situaţia din Malayezia cordiale, prieteneşti, s-a făcut Sanda Rangheţ, secretar al * 0 0 0 apărarea drepturilor popu
lui lider al mişcării pentru
un schimb de păreri asupra
Comitetului Naţional pentru
sud-vietnamezi dupâ alegeri situaţiei internaţionale actua Apărarea Păcii, şi Stanciu Pieţei comune. întrunit luni laţiei africane. Nelson Man-
al
ministerial
Consiliul
le şi îndeosebi cu privire
la
dela, condamnat in 19G2 la
Brâtcscu, membru al comi
securitatea europeană, asupra
KUAIA IUMPUR 13 (Ager- nirsul procesiunilor organizate unor probleme privind apro tetului. la Luxemburg, a examinat închisoare pe viaţă. După
SAIGON 13 (Agerpres). — menea, unităţi ale patrioţii o» preş). In capitala Malayezlel, dc o scrie de organizaţii poli piata conferinţă internaţiona cererea dc asociere la comu cum afirmă ziarul sud-afri-
Printre principalele obiecti ' sud-vietnamezi au atacat ir Kuala Lumpur, au fost impu tice dupâ anunţarea rezultate lă a partidelor comuniste şi 0 0 0 nitate prezentată dc guver can „The World 4, autorităţi
ve militare atinse luni noaptea regiunile apropiate Saigonu- se marţi restricţii de circula lor alegerilor. Ulterior au fost muncitoreşti şi asupra unor La Geneva continuă lucră nul israclian. Consiliul a re le (Ic la Johanncsburg nu
de bombardamentele forţelor lui : obiective din provinciile ţie pe timp de 24 de ore, ca semnalate ciocniri violent* probleme ale mişcării comu rile Comitetului celor 18 sta mis spre dezbatere Comisiei au dat nici o explicaţie in
Frontului Naţional dc Elibe Tay Ninh şi Binh Long. pozi urmare a tulburărilor semnala între grupuri de diverse na niste şi muncitoreşti interna te pentru dezarmare. In şe reprezentanţilor permanenţi legătură cu această nouă
rare se află tabăra celei dc-a ţiile celei de-a 2f>-a divizii te după alegerile generale, in ţionalităţi. Pînă în prezent, 25 ţionale. S-a constatat cu sa dinţa dc marţi, au luat cu- dc la Bruxelles propunerea măsură represivă.
3-a divizii de infanterie ame americane, cartierul general cursul cărora Partidul alianţei de persoane au fost ucise in tisfacţie dezvoltarea pozitivă vintul şeful delegaţiei cana prezentată dc Comisia Uni
ricane instalată în zona pla- , al primei divizii dc trupe (partid de guvernămint) a ie cursul incidentelor, iar eiteva a relaţiilor dintre cele două diene, G. Ignaticff, care a că în legătură cu cererea 000
tourilor înalte din Vietnamul aeropurtate, instalată la Quan sute au fost rănite. Armata şf partide şi s-a hotârit intensi făcut o expunere asupra Israelului, care recomandă,
de sud. mai precis in provin Loi. Agenţiile de presă sem şit învingător. Potrivit agen poliţia au fost puse în stare ficarea lor in viilor proiectului dc demilitarizare pentru o perioadă dc patru Operaţia dc grefare par
ţială a ochiului, efectuată la
cia Pleiku. Agenţia France nalează diverse ciocniri intre ţiilor de presă occidentale, de alertă, pentru a restabili In aceeaşi 2i, tovarăşii Paul a fundului mărilor şi ocea ani, o reducere de 45 la su 22 aprilie la Institutul dc
Presse, care transmite aceas rele două părţi in regiunea tulburările au izbucnit în ordinea. Niculescu-Mizil şi Mihai Da nelor, şeful delegaţiei bulga tă a taxelor vamale aplicate Oftalmologie al centrului
tă ştire, menţionează că obi Da Nang-ului. fn cursul unei lea au fost primiţi de către re, K. Hristov, care s-a de produselor israclienc impor medical din Texas, nu a
astfel dc lupte forţele ame clarat dc acord cu proiectul tate în cele şase ţări ale co
ectivul american a fost atacai tovarăşul Luigi Longo. secre munităţii. reuşit. Pacientul John Mad-
ricane de la Quang Ngai au tarul ■ general al Partidului sovietic, aftrmînd că el este den a părăsit spitalul, râmi-
cu arme ba2uka. iar în rindul folosit blindatele pentru a re de natură să împiedice ex
trupelor americane au fost zista atacului patrioţilor sud- Pregătiri la Cape Kertnedy Comunist Italian. tinderea cursei înarmărilor • • • nînd in continuare sub ob
servaţie medicală.
★
înregistrate pierderi. De ase vietnamezi. In seara zilei de 13 mai to asupra zonelor submarine, Comisia mixtă dc frontie
şi şeful delegaţie! italiene.
varăşii Paul Niculescu-Mizil ră sovicto-iraniană a reali 000
CAPE KENNEDY 13 (Ager mătate In cadrul acestei ulti şi Mihai Dalea au plecat spre Roberto Caracciolo, ce s-a o zat o înţelegere cu privire
Luptătorii pentru eliberarea pres). — Pregătirile in vede me revizii generale a comple Paris. cupat la rindul său dc pro la stabilirea liniei dc fron s-au abătut asupra Siriei,
Furtunile
care
violente
blema demilitarizării fundu
xului spaţial — cabina „Apol-
cosmice
rea lansării navei
tieră dintre cele două state
.Apollo-lO*', prevăzută pentru lo-10" şi modulul lunar — şl lui marin. in regiunea lacurilor dc acu au provocat mari inundaţii
Rhodesiei cer sprijinul O.N.U. IR mai, se desfăşoară cu in a rachetei purtătoare „Saturn Delegafia 000 mulare dc-a lungul riului in guvernoratu! Haska. în
Arax, anunţă agenţia TASS.
în
tensitate Pe cosmodromul de
5-b'\ au fost controlate
tinse suprafeţe cultivate au
la Cape Kennedy, luni noap prima zi sistemul de alimen La Havana sc desfăşoară Comisia a fost instituită in fost acoperite dc apele flu
LUSAKA 13 (Agerpres). — pe calea luptei armate, avem tea la ora 24.00, ora locală, a tare cu apă al cabinei şi mo parlamentară lucrările Congresului Insti luna martie 19G9 pentru sta viului Eufrat. Daunele cau
Un reprezentant al Partidu nevoie de ajutor militar şi început penultimul count- dulului şi instalaţiile din ca tutului de zootehnie, la ca bilirea liniei de frontieră în zate pînă în prezent sînt c-
lui Uniunii Poporului African material", conchide docu dovvn (numărătoare inversa); merele de ardere ale rachetei română a re participă peste 400 dc de regiunea respectivă, unde in valualc Ia aproximativ 1
Zimbabwe a prezentat Comi mentul citat. care va dura cinci zile şi ju purtătoare. legaţi din Cuba şi invitaţi urma unor lucrări hidroteh milion dc lire siriene.
tetului ON U. pentru decolo sosit în Olanda din străinătate. nice s-au format mari lacuri
nizare, care îşi desfăşoară lu dc acumulare. 000
crările la Lusaka, un memo 0 HAGA 13 (Agerpres) La 000
randum, în care se arată că invitaţia preşedinţilor celor 0 0 0 La spitalul Rawson din
rhodesiene o Campania prezidenţială
singura cale pentru soluţiona două camere ale statelor ge In Uniunea Sovietică a Bucnos Aires a fast rp?liza>
rea problemei nerale (Parlamentul) din O fost lansat marţi satelitul Un purtător de cuvint al tă o intervenţie chiruVgicalâ
constituie lupta armată a landa. luni, 12 mai. a sosit la artificial al rămîntului Ministerului Apărării din deosebită : la G mai a fost
populaţiei africane. Amsterdam delegaţia Marii „Cosmos-281“. la bordul că Zambia a declarat că guver adus un tinăr in virstă dc
„Cerem Comitetului celor in vîrstâ de 40 dc ani. a a Adunări Naţionale a Repu ruia sc află aparala) ştiinţi nul de Ia Lusaka a inchciat 19 ani, cu o mină tăiată de
24 — se spune în memoran din Franţa nunţat câ va candida la pos fic destinat cercetării spa un acord cu Italia, in baza la încheietură. După 6 orc
dum — sa recunoască că în tul de preşedinte al Republi blicii Socialiste România, con ţiului cosmic. căruia, incepind cu anul dc muncă încordată, chirur
de
vicepreşedintele
dusă
Rhodesia exista un război cu cii Franceze, „astfel incit fe 1970, forţele militare aeriene gii spitalului au reuşit să
toate urmările care decurg meile naţiunii noastre să de M.A.N., acad. Uie Murgulescu. 0 0 0 zambicnc vor fi antrenate „replantczc** mina acciden
din această situaţie". In docu PARIS 13 (Agerpres) Jour" — ar părea că trebuie vină conştiente de propria La Dar Es Salaam s-a des dc instructori italieni. In tatului. Prima operaţie dc
ment se cere Comitetului să Campanii» în vederea ologi să se confunde... Totuşi, împre lor putere". Ea a declarat câ chis marţi sesiunea Adună prezent, piloţii zambicni sînt replantarc a unei mîini c-
insiste ca partizanii africani rilor prezidenţiale dc la I iu jurările nu vor intirzia să scoa va fi sprijinită de Adunare;) Criza din Liban rii legislative a Comunităţii instruiţi dc ofiţeri britanici, fcctuată în Argentina a fost
care urmează insă să pără
capturaţi de rasişti să fie tra nie rămîne principalul vubu-il lă in evidenţă diferenţele... Naţională a femeilor, dacă v.i est-africanc, organizaţie din sească Zambia pinâ la sfirşi- încununată dc succes.
taţi ca prizonieri de război. al comentariilor presei Iran- Candidaţii vor trebui să abor obţine cele 300 dc semnături conţi nuă care fac parte Kenya. Tan tul acestui an.
In continuare, în memoran ceze. deze marile probleme şi să obligatorii ale unor primari BETRUT 13 (Agerpres). — zania şi Uganda. In cadrul
Ziarul „Le Parisien Libere", propună soluţii In acel mo şi notabilităţi franceze pe pe sesiunii, care va dura două 000
dum, ONU. este chemată să Criza din Liban conrtinuă. 0 0 0
apreciază că. „pentru a ajun ment ei vor fi judecaţi.. „A- tiţia sa de candidatură. Sub săptămini. va fi examinat
acorde sprijin luptătorilor ge intr-o poziţie favorabilă io legcrlle prezidenţiale au im liniind câ nu îşi face iluzii Rachid Kurame. considerat ca proiectul dc buget al orga La Belgrad a sosit o dele Firma vest-germană „Mes-
pentru eliberarea Rhodesiei primul tur de scrutin, Aloin pus un armistiţiu social, dar asupra posibilităţii dc a ciş- fiind personalitatea cca mai nizaţiei pentru anul 19G9— gaţie economică franceză scrschmitt-Boclkow" a anun
de sub jugul rasist. „Pînă în Poher va avea nevoie so cu revendicările sindicatelor mun tiga alegerile, doamna Bonarl- potrivită pentru a forma gu 1970. Vor fi luate, dc ase condusă dc Georges Villicr, ţat construirea prototipului
vernul. a declarat că nu poa
preşedinte onorific al Con
prezent am avut doar ajutor leagă nu numai voturile ccn- citoreşti, ale comercianţilor şi te accepta această misiune menea. în dezbatere diverse siliului naţional al Patrona unei rachete acr-apă care.
triştilor, ci şi o parte din su micilor meseriaşi, ale ţărani Pontay a arătat, câ îşi va de probleme privind coopera dupâ cum a precizat condu
moral, exprimat în numeroa fragiile primite de Francois lor rămin Ciţi francezi — pune candidatura în sprijinul înainte de a sc stabili o pozi rea ţărilor membre ale Co tului francez, care va avea cerea firmei, ar fi prima ra
se rezoluţii care condamnă ra MiUerrand in 1965, ale electo se întreabă în încheiere ziarul principiului egalităţii dintre ţie oficială precisă faţă -do munităţii cst-africanc. convorbiri cu organizaţii e- chetă dc acest fel a lumii
sismul. Acum, cînd am păşit ratului tradiţional gaullisl". Ca — depunindii-şl buletinele in bărbaţi şi femei. problema refugiaţilor palesti- occidentale. Racheta, denu
alte cuvinte, continuă ziarul, Po urnă, nu vor face alegerea mită .Kormoran", poate fi
her vrea so obţină voturile tare, gindlndu-se la viitor ?". lansată dc pe avioanele a-
Intr-o declaraţie făcută în Camera Comunelor a
în mod normal, ar Irebui să re ★ Parlamentului canadian, ministrul dc externe al Ca mcricnnc „Starfighter F-104"
sau „Phantom", folosite dc
vină lui Georges Pompidou.
PARIS 13 (Agerpres).
—
Navigator „Acesta este molivul pentru Alain Puber, preşedintele in nadei, Mitchcll Sharp, a arătat că guvernul său este forţele aeriene vest-germa-
rare alit Poher cit şi Pompidou terimar al Franţei, ar obţine loartc interesat şi va studia cu atenţie şi seriozitate nc. Producţia noii rachete,
solitar acordă alita importantă atra cu 12 la sulă mai multe voturi propunerile Finlandei in vederea organizării unei rare va avea o rază dc ac
gerii aceleiaşi clientele elec decît Georges Pompidou,- dai a conferinţe privind securitatea europeană. Precizând ţiune dc 32 km. urmează să
inccapâ în anul (971.
că problema securităţii pe continentul european este
torale: cele cîtcva sule dc mii francezii ar fi chemaţi să
PARtS 13 (Agerpres). — de voturi ale moderaţilor şi .urgentă*, Mitchell Sharp a subliniat, in acelaşi
Navigatorul solitar, france centrist i lor, care pot să în aleagă între aceşli doi candi timp, câ o asemenea conferinţă trebuie să fie bine 000
zul Roger Plisson în vârstă dc cline balanţa de o parte sou daţi la al doilea tur de scru organizată, pentru a fi încununată de succes.
50 ani. a făcut înconjurul Iu- alta. De aici interesul po care tin. menţionează un sondaj e- Precizările făcute dc ministrul canadian dc ex In statul mexican Duran-
mii la bordul ambarcaţiunii Georges Pompidou il acorda lectuat între 6 şi 12 mai de terne constituie un răspuns dat memorandumului go. 20 de copii au murit in
cu pinze* „Francois-Virginie", apropierii unor oameni ca Gis- Institutul francez al opiniei pu adresat dc Finlanda statelor europene. Statelor Unite ultimele zece zile din cauza
pe care Şi-a construit-o sin card d’Eslaing, Fontanct sau blice şi publicat de ziarul şi Canadei privind organizarea unei conferinţe pre deshidratării provocate dc
gur. Pictat la 12 noiembrie „France Soir“. Din o sută dc gătitoare pentru elaborarea unui acord în problema căldura neobişnuită. Alţi 35
1907, el a> colindat aproape Duhamel*'. persoane interogate, arată securităţii europene. dc copii sc află internaţi în
Pentru „La Nation", ..a găsi sondajul. 44 an spus că
toate mările şi oceanele lumii, spital in stare gravă.
şi a lărgi pe cil posibil mo- vor vota pentru Geor
sosind (duţoă 18 luni), în mi jorilatea care l-a reales pe ges Pompidou, iar 56 pen
cul port breton Conlcau. „Era generalul dc Gaullc la 19 de tru Alain Poher So menţionea
timpul să ajung, a spus Plu cembrie 1965 constituie un ză totuşi că 19 la sută dintre
ton imediat după acostare, obiectiv rezonabil şi realiza- cei întrebaţi au reluzal . so
bilL se pronunţe.
barca mea c aproape o epa CURIER • CURIER - CURIER
„Obiectivele Iui Georges ★ R. S. CEHOSLOVACA. — In cenlrul oraşului Ostrava
vă, dar am văzut lucruri mi Pompidou şl Alaln Poher — PARIS 13 (Agerpres). A-
nunate". constată la rindul său „Paris- vocala Nelly Bonai t-Ponlay,
ment relativ nou — caracterul
rezolvă criza valutelor occidentale tive eoncentrote în ultimele zile
apatrid al copitolurilor speculo-
in băncile vest-germone.
Cei
core ou hotârit „redistribuirea"
capitalurilor speculative în ţări
Acumuloreo in ultimele 18 foptul că pînă ocum nu a fo'.t Un olt element esenliol ol ac pul zilei de vineri de guvernul ze” ovîntut economic vest-ger- or reduce simţitor şi „acumula Rcolitoleo este văzută însă le de origine, s-ou văzut in faţa
luni o atitor elemente noi ale odoptotâ nici o soluţie cu ca tualei crize financiare este dez coneelorului Kiesinger. de o man. sint valabile numoi pinâ rea in băncile veslgermone a oltfel de experţii economici şi dilemei stabilim opartenenţei a
crîzer financiare occidentale, şi racter cit de cit defini ii v. rezol- echilibrul accentuat şi fluctuoţii- menţine neschimbată actoolo la începutul anului viitor. Se o- tuturor rezervelor monetare ale financiori occidentali cei moi lu cestor copitaluri, pentru câ ma
moi ales speculaţiile volutore vorea problemelor delicate fiind le cotelor principalelor monede paritate a mărcn, tinde să per daugo la aceasta faptul că od- Occidentului". cizi. Aceştio otrag atenţia in rea lor mojoritale nu provine
declanşate în ultimele săptămini permonent omînoto sou înlocui occidentale In timp ce cursul manentizeze incertitudinile lego versorii vest-germani oi reeva Guvemolorii băncilor centrale primul rind asupra faptului câ, dm anumite ţări. ci de pe oşo-
au adus sistemul monetar occi tă de mosun provizorii. De moi dolorului. al lirei sterline şi al te de soarta sistemului monetar luării uniloterale o mărcii şi-ou dm principalele zece ţări occi la Basel nu s-a furnizat nici un zisa pioţâ o eurodolarului —
dental — şi aşo şubrezit de di mulţi ani autorităţile americane francului francez ou scăzut în şi financiar interoccidentol. precirot poziţia, în sensul că ei dentale, întruniţi Io Bosel pentru indiciu osupra naturii şi conţi formată in ultimul an din fon
ficultăţile şi divergenţele ocumu- refuză să accepte propunerco grijorător în unele perioade de Inevitabilitatea reevaluării se opun acestei reevaluări inc a exomino „aprofundat” evolu nutului „acţiunii comune", care duri flotante, de diverse origini,
Iote de-o lungul anilor — Io un de majorare a preţului oficiol criză, urmate de reveniri ezi mărcii vesl-germane. chior dacă inte de alegerile pentru Bun- ţia alarmanta din uKimo peri in fond vor fi stabilite şi opli- care îşi schimbă cu .repeziciune
pos de dezastru. Măsurile ol aurului (stabilit In 1934 Io 35 tante la cote apropiate de cele oadă o burselor de volori şi de cote doar de guvernul vest- posesorii. Dr. Karl Blessing a lă
„practice şi eficace" luate în a dolari uncia) şi. prm aceasta, oficiale, marco vest-germană schimb, ou dot publicităţii - du germon. sat să se înţeleagă câ s-ar a-
ceasta perioadă, printre care se refuză implicit devolorizareo do şi-o îmbunătăţit permanent po minică seara un comunicat, prin Or, cum ineficîenţo măsurilor veo in vedere o trimitere a fon
numără devolorizorea cu 14 Io larului în raport cu preţul auru ziţia in raport Cu oceste volute care îşi onunţă acordul de a în ontispeculotive luote de guver durilor acumulate în R.F, o Ger
este evident că fluctuaţiile si
sută a lirei sterline, în noiem lui In noiembrie 1968. preşedin- diferenţele cotelor de bursă ole COMENTARIUL ZILEI treprinde „o acţiune comună" in nul vest-germon in noiembrie manici la Bonco de reglemen
brie 1967 ; creareo pieţei libere lele dc Goulle o respins ideeo vederea „redistribuirii" capitalu 1968, a fost pe deplin demon tări internaţionale, pentru co o-
o aurului în a doua jumătate a devalorizării francului. La rindul oceslor monede reflectă în pri rilor speculative (ol căror total strată de fapte, în cercurile ceosta să sprijine pe piaţă de
anului trecut, astfel co preţul său. guvernul de Io Bonn rezis mul rind situaţia economică a este opreciot Io 3,5—5 miliarde competente occidentole conti vizele cele mai slobe. Dor, po
metalului galben să se stabi- tă presiunilor exercitate de par ţârilor respective Inlloţio ame dolorî). concentrate în ultimele nuă să se menţină o incertitu trivit agenţiei France Presse, o
leoscâ în funcţie de cerere şi tenerii soi occidentali care cer ricană. repercutată profund pe zile la băncile vestgermane dine generală, accentuată de osemeneo operaţie apare exper
ofertă ; criza din noiembrie 1968 reevaluarea, în mod umloterol pioţo financiaro europeano, o o mi na rea ei este acum un fapt destog. din luna septembrie o Pentru prima dată. Io operoţio neîncrederea oamenilor de afa ţilor „de o concepţie şi execu
o principalelor monede occiden o mărcii. afectat întregul sistem valutar împlinit, fie eo unilaterală sou acestui on. problemo in sine ur- de redistribuire preconizată o ceri în corocterul definitiv al ho- ţie foarte dificile din punct de
tale, core o pus în pericol moi Pe planul raportului our.vo vest-europeon menţinut intr-o m codrul unei ample reconside mind so fie rediscutată dupâ a fost antrenotă şi Banca de re toririi Bonnului de o nu reevo- vedere tehnic". Aceşti experţi
ales poziţia francului trancez : lută, dezechilibrul sistemului no oermanento nesiguranţă de de rări a parităţii monedelor occi legeri. glementări internaţionale. lua marca. privesc cu multă rezervă hotă-
cursa majorării taxelor de scont nelor este accentuai de dile- ficitele cronici ole bolonţclor co- dentale. este, în aprecierea ma Nu este lipsită de împorion Se coută ostiei să se lase im Ocupîndu-se dc electcle ho- rîrile adoptote duminică Io Bo
— la începutul acestui an — renţa în continuă creştere din merciole şi dc plăţi ole Morii jorităţii comentatorilor politici, ţă precizareo că o asemeneo presia câ speculoţiile valutare torlrri de la Bosel, ziarul „Inter sel, considerindu-le drept pa
in aproape toate ţările capita tre preţul oficial al aurului de Britanii. Fronţei $i Statelor Uni cu otît moi evidenta, cu cit mă măsură, dorită de toţi partenerii dm ultimele 18 luni. core ou national Herald Tribune" con liative menite să omîne odop-
liste dezvoltate : necontenita în- 35 dolari uncia, menţinut in mod te. in tîmp ce Republico Fede surile fuote în urmă cu opt luni occidentali oi Republicii Fcdero zdruncinat serios poziţiile unor stată că „cooperarea pentru o tarea unei hotărîri despre core
cercore de înlăturare a febrei artificial la ocest nivel scăzut rală o Germaniei avea Io sfir- de guvernul de la Bonn de ma le a Germoniei. or constitui nu monede occidentale (în speciol opăra ceea ce economiccşie nimeni nu ştie încă ce anume
aurului s-ou dovedit pinâ acum de guvernul de la Washington, şitul anului 1968 un excedent jorare cu 4 la suta a taxelor de numoi un mijloc de slăbire o ale francului, lirei sterline, şi este de neapărat, cu greu poa ar putea să prevadă.
oproope neputincioase. şi p.eţul reol stabilit pe piaţa comerciol evoluat Io aproxima export şi reducere cu acelaşi presiunilor exercitate asupra do dolarului), şi-au găsit. în sfâr te fi considerată un lucru bun”.
Ceea ce o complicat şi o a- liberă, core o otins nivelul de tiv 20 miliarde de mărci. procent a impozitelor asupra im larului, lirei sterline şi froncului. şit. un remediu şi că lucrurile Şirul dificultăţilor este lun PAUL FINANTU
grovot continuu situaţia este 44 dolorî Ia o uncie de our. Nouo hotărîre, luată în tim porturilor, menite să ..tempere dor. potrivit ziarului „Le Figaro”, var intro pe făgaşul cel bun. git de dota oceosta dc un ele- ION BADEA
TIPARDIs: întreprinderea poligrafică Huor doara-Deva.