Page 45 - Drumul_socialismului_1969_05

La S.C.S.M. PETROŞANI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V Ă !
TELEX

Obiectivul central

al cercetării—pro­ ROMÂNEŞTI
MONOGRAFIE A CÂRTII

In Editura Meridiane o
gresul tehnic al apărut în limbile engleză,
Irancexâ şi germană o u-
tîlâ monografie a cărţii
româneşti destinată strâi-
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN nătâţii. Lucrarea, semna­
lă de Dumitru Troncâ şi
mineritului Ion Marinescu şi intitula­
tă sugestiv „Scurtă privi­
re asupra cârţii în Româ­
30
SAtll - ADRESA REDACŢIEI r
Deva.
1969
-
4 PAG.
slt.
Tel.
-
1275.
2317
831?
Petru
Ot
Groza
35
10.
C IUI XXI Ut. 4467 - JOI 15 3 nia", constituie un mijloc
sintetic şi eficace de in­
Activitatea clin cc în ce mai complexă a între­ formare a cititorului de
prinderilor miniere, avind in vedere şi condiţiile na­ peste hotare, tot mai in­
turale dificile înregistrate pe măsura creşterii adînei- teresat în cunoaşterea
mii în exploatare, face ca luarea de decizii hotăritoa- culturii noastre, a origi­
re şi eficiente in vederea asigurării protecţiei muncii Admiterea în şcolile
şi a tehnicii securităţii să fie deosebit de importante. nalei ei contribuţii la îm­
La rezolvarea acestor probleme legale de asigura­ bogăţirea culturii europe­
rea unor condiţii optime de lucru in subteran, o con­ ne şi universale.
tribuţie importantă trebuie să o aducă colectivul din profesionale şi în Autorii sintetizează in­
cadrul Staţiei de cercetări pentru securitate minieră tr-un volum întregul 'drum
Petroşani. Ca profil de preocupări, inginerii, tehnici­ evolutiv parcurs de cartea
enii şi muncitorii din cadrul S.C.S.M. efectuează lu­ liceele de specialitate
crări de corectare legate de protecţia muncii pentru românească — şi chiar
intreaga industrie minieră din ţara, in scopul îmbună­ moi dinainte, din perioa­
tăţirii condiţiilor de muncă şi întăririi securităţii mi­ Ministerul Invăţăminlului şi profilul unităţilor şcolare, da celui mai vechi ma­
niere. In acest context, programul nostru de cercetare a predat tiparului îndrumă­ pc forme dc invăţăminl şi nuscris autohton — pină
este orientat asupra unor aspecte privind utilajele şi toarele penlru admiterea in judeţe astăzi, precizind totodată
materialele explozive destinate folosirii in subteran, şcolile profesionale şl in li­ Concursul dc admitere la
precum şi rezolvarea diferitelor probleme legate de ceele dc specialitate, în a- cursurile dc zi ale liceelor determinârile de ordin
condiţiile de lucru in minele cu pericol de gaze şi pul­ nut şcolar 19G9—1970. Pri­ dc specialitate — la caic sc istoric şi social ale fe­
beri inflamabile. In cadrul laboratoarelor staţiei se ma sesiune a concursului se vor putea înscrie toţi absol­ nomenului.
studiază in prezent probleme privind aerajul minelor, va desfăşura între 4 şi 12 venţii şcolilor generale da­
regimul acumulărilor de gaze precum şi reducerea iulie, iar in cazul necom- că nu au depăşit virsta de
pulberilor silicogene. pielării locurilor se va or­ 17 ani — va avea loc in­ UN NOU IZVOR
însufleţit de chemarea la întrecere lansată de in­ ganiza în toamnă o altă se­ tre 19 şi 28 Iunie. Penlru
stitutele de cercetări şi proiectări din sectorul 7 al siune, intre 3 şl IO septem­ invăţămintul seral şi fără DE APA TERMALA
municipiului Bucureşti şi conştient de importanţa care brie. frecvenţă vor avea posibili­
se acordă in ţara noastră îmbunătăţirii continue a se­ Al doilea îndrumător, e­ tatea să participe la con­
curităţii şi igienei muncii, colectivul S.C.S.M. s-a anga­ laborat alît in vederea ori­ curs, indiferent dc virslă, La băile Felin, de lingă
jat in această întrecere, hotărît să rezolve la un nivel entării elevilor promovaţi ai persoanele care au absolvit Oradea, s-a descoperit,
tehnic tot mai înalt problemele din planul de cerce­ actualelor clase a VIII-a clasa a VIII-a a şcolii ge­ la o adincime de 70 de
tări şi cele pe care procesul de producţie leva impune spre liceele dc specialitate nerale sau posedă studii c- metri, un nou izvor de
pe parcurs, pentru a ridica pe o treaptă tot mai înaltă — invăţămînt de zl - cit chivalenle şi lucrează in apâ termală. Debitul ma-
gradul de aplicabilitate al cercetărilor. Astfel, ne-am şi a oamenilor muncii care domeniul specialităţii în
propus spre rezolvare un număr de 7 obiective au la bază şcoala generală care urmează să se pregă­ fC — peste 1 000 vagoa­
Pentru determinarea caracteristicilor nisipurilor de Activitate intensă (a U.M.M.R. Simerio. Echipa de montori condusă de Sever Sâbâu pre- sau studii echivalente — în- tească. ne in 24 de ore — tem­
cuarţ indigene în vederea stabilirii posibilităţilor de qâteşle o nouă locomotivă pentru probele de parcurs. văţămînt seral şi fără frec­ peratura care întrece 50
utilizare a acestora la construcţia în ţară a utilajelor Foto : V. ONOIU ventă — cuprinde reţeaua (Agerprcsj de grade, precum şi con­
electrice antigrizutoase, prequm şi pentru reducerea ţinutul bogat în minerale
importului la aceste tipuri dc utilaje, s-a stabilit pină
in prezent metodologia dc lucru privind determinarea il fac deosebit de ulii în
caracteristicilor acestora, precum şi carierele de unde tratamentul reumatismu­
se vor recolta probele de nisip Prin larga participare lui şi al tuturor afecţiu­
a cercetătorilor din cadrul S.C.S.M. s-a confecţionat un Creşte numărul Inovatorii hunedoreni nilor aparatului locomo­
dispozitiv de marc eficienţă pentru măsurarea rezis­ IN P A G I N I L E tor, deschizind în acest
tenţei volumetrice a acestor nisipuri. cadrelor calificate fruntaşi
Avîndu-sc in vedere stabilirea unor condiţii opti­ sens largi perspective de
me constructive pentru locomotivele Diesel dc mină, pe minister A II-A : • INTERVIUL „APARTAMENTE — PREMII LA dezvoltare staţiunii bal-
prin funcţionarea cărora în subteran sc va obţine o si­ I.a Direcţia regională neo-climaterice Felix. De
guranţă mârilă în exploatare, s-a recurs la verifica­ C.F.R Deva se manifestă LOTO*' altfel, aici au loc impor­
rea experimentală pe standul de rodaj dc la U.TU., în multă preocupare pentru a- Cercul inovatorilor din O PICIOARELE LUI ANTEU tante lucrări de construc­
scopul determinării caracteristicilor motorului Diesel sigiirarea cu cadre bine ca­ C.S.H. a ciştigat primul loc
de tipul D-109-A destinat locomotivelor de mină. lificate a tuturor posturilor la concursul pe teme de A III-A : • REPORTAJUL „INTENSIFICAREA TRAFICULUI ţie pentru mărirea ca­
Concomitent cu studierea cantităţii de metan de­ şi locurilor de muncă care inovaţii organizat anul tre­ pacităţii de cazare şi mo­
gajate din straturile dc cărbune, pe măsura coborîrii concură la siguranţa circu­ cut în cadrul Ministerului RUTIER PRESUPUNE ATENŢIE, RĂSPUNDERE dernizare a mijloacelor
nivelului de exploatare în adincimc. la minele din laţiei pe calea ferată, Ia bu­ Industriei Metalurgice. Pre­ SPORITA DIN PARTEA TUTUROR CONDUCĂ­ de tratament.
Valea Jiului şi bazinul Anina, s-au efectuat o seric de na ci desfăşurare. Astfel, in miul obţinut în valoare dc TORILOR AUTO“
lucrări dc cercetare asupra sistemului de acraj al mi- ultima vreme şi-au desfăşu­ 83 000 lei va ii pus la dis­
| nei Deva. In acest sens au fost elaborate o scrie de rat cursurile cinci şcoli de poziţia celor mai buni Ino­ PRODUSE PENTRU
măsuri privind izolarea eficientă a spaţiilor aflate în calificare de gradul I M, cu vatori hunedoreni în raport
exploatare precum şi reducerea duratelor de imobili­ 142 elevi, şaple şcoli de cil valoarea economiilor rea­ EXPORT
zare a rezervelor. gradul II M ’C, cu 255 e- lizate ca urmare a temelor
Întreaga gamă dc teme aflate în planul dc cerce­ ievi. o şcoală de impiegaţi rezolvate şi aplicate in pro­
tare al S.C.S.M. pc anul în curs cuprinde un număr dc de mişcare cu GO de elevi, ducţie. Din variata gamă de
o şcoală de mecanici loco­ Printre- cei cc vor benefi­ produse realizate de in­
Ing. IULIANA LEJU motivă cu abur, cu 50 e­ cia dc accsl premiu se a­ dustria noastră chimică,
şeful serviciului tehnic levi, şi o şcoală de lăcă­ flă muncitori, maiştri, ingi­ Trufandale
de la S.C.S.M. Petroşani tuşi dc revizie cu 30 elevi. neri ca Ştefan Mociofan, tot moi numeroase sini
In total numărul celor ca­ Mihai Cu ren bălă, Sabin sortimentele solicitate la
lificaţi prin aceste cursuri Faur, Ştefan Tripşa, Aurel export. Recent, prin inter­
se ridică Ia 545. Stanciu şi alţi inovatori din mediul întreprinderii de
t Continuare in; pag. o !•*) secţiile şi sectoarele combi­ in
IOAN JURA natului. comerţ exterior „Chimim-
port", au fost livrate unor
firme din Anglia, Grecia,
r > magazine R F. a Germaniei, Iorda­
nia, Irak şi Sudan, anve­
DIN ULTIMELE tip normal şi (âro came­
autoturisme
lope pentru
De la întreprinderea Ju­ ră de aer, precum şi an­
deţeană de valorificare a le­ velope şi camere pentru
biciclete in valoare de.a-
FILE ALE AGENDEI ŞCOLARE gumelor şi fructelor Deva proape 6 milioane lei v a ­
am primit vestea că în pe­
lută.
rioada 1—10 mai a.c., s-au
pus în vînzarc 2 800 kg cas­ Alte contracte perfec­
traveţi dc sera. 2 200 kg tate in ultima perioadă
Fiecare fi Ui întoarsă (lin lui, in legătură cu realizarea Serbările de sfirşil de au, mene se anunţă şi concursu­ roşii (impurii, 3 500 bucăţi prevăd exportul in Belgia,
calendar ne apropie dc sfir- treptată a şcolari taţii incc- împărţirea premiilor şi dis­ rile. dc admitere in clasa a Ceylon, Danemarca, Fin­
şilul acestui an şcolar. In pind de la virsta dc 6 aui, tincţiilor, se vor desfăşura in iX-a, care vor qlea loc ardei iute, 500 kg gulioarc,
istoria invăţăminlului roma­ se bazează alît pe această prima duminică după înche­ intre 19 şi 28 iunie. Avind 4 400 kg ridichi dc lună şi landa, Polonia şi Uniu­
nesc anul şcolar 1968-1909 a experienţă mondială, cit şi ierea anului dc invăţăminl : in vedere cu la 15 septem­ cantităţi apreciabile dc cea­ nea Sovietică a aproape
consemnat aplicarea a doua pe experimentul realizat ta la 8 iunie, pentru şcolarii brie 1969 va începe genera­ pă şi salată. In săpfâmîna 10 000 tone de uree, azo-
măsuri de remarcabilă im ­ noi in anul 1967-1968, pc re­ claselor I-Vlll, iar la 15 iu­ lizarea invăţăminlului obli­ lat de amoniu în granu­
portanţă in creşterea nive­ zultatele cercetărilor iu do­ nie, pentru cei mai mari. Din gatoriu (le 10 ani, sesiunea dz aceasta, I.J.V.L.F. va pune le, îerbicide, precum şj
lului calitativ al invaţamin- meniul mcdicinei infantile şi nou buchete dc flori, dc astă vară va pune la dispoziţia în vînzarc in pieţele dc
tului nostru : începerea şco­ mai ales pe noile condiţii dată oferite învăţătorilor şi candidaţilor toate locurile desfacere şi magazinele îngrăşăminte compuse.
larizării copiilor da la virsta sociale, economice şi cultura­ profesorilor, vor însoţi cu­ planificate întrucit nu se special amenajate din judeţ La Tirgul internaţional
de (i ani şi prelungirea du­ le din ţara noastră care per­ vintele. de recunoştinţă şi vor opri locuri şi pentru c.ra- G1 000 legături dc ceapă, de primăvară de la Leip-
ratei liceului de cultură ge­ mit această trecere mulţumire faţă de cei cârc menul de toamnă. O a doua zig, aceeaşi întreprindere
nerală la 12 clase. Elevii din clasele l-VUI in­ îi ajută permanent şi fără sesiune se va organiza numai 42 000 kg salată, 11000 kg a încheiat contracte cu
După cum se jlic. una din clusiv, vor fi pi i mii care vor preget su urce treptele cu­ dacă vor rămîne locuri ne- spanac, 5G00 legături dc ri­
principalele tendinţe mani­ încheia actualul an şcolar noaşterii şi învăţăturii. Mulţi ocupatc. Dealtfel, Ministerul. dichi, 2 G00 bucăţi gulioarc. parteneri dîr\ R. D. Ger­
festate in invăţărniniul mon­ Potrivit unei gingaşe tradiţii din copiii- şi tinerii prezenţi Invăţămlntului a .şi fixat 5 000 kg roşii timpurii şi mană penlru importul şj
dial este ca. jmralcl cu pre­ statornicite de ciţiva ani, la aceste serbări vor merge peste 1 000 dc şcoli generale 1 000 kg castraveţi dc seră. exportul unor produse
lungirea şcolarităţii obliga­ după ultima oră de curs din chiar de a doua zi in tabere­ de 10 ani in întreaga tară chimice in valoare de 6
torii. să fie coborilă limita ultima zi dc şcoală — 7 iu­ le. şcolare de vară organizate unde promovaţii claselor e milioane lei valută.
inferioară a vîrstei. de cu­ nie — micuţii promovaţi ai pe ţărmul mării sau pc înăl­ VIII-a ce doresc să. devină
prindere in şcoală. Dalele clasei I vor oferi buchete de. ţimile montane. absolvenţi ai invăţăminlului
înscrise iu ediţia 1968 a A- flori colegilor lor din. clasa Aflaţi acum la recapitu­ obligatoriu dc W ani, sc ţ>ot
nuarului educaţiei, editat dc a Vil 1-a şi le vor ura suc­ larea finală a materiei inclu­ înscrie — direct in clasa a
U.N.E.S.C.O., arată că in 55 ces la primele examene din să dc obiectele prevăzute in IX a — incepind din luna
de ţări din lume., printre viaţa de elev : concursurile ediţia 1969 a bacalaureatului, august. Acest eveniment eu
care sc află ţările cu înalt de. admitere in liceele dc cul­ cei. aproximativ 60 000 <l(* ti­ rare va începe anul şcolar
nivel dc dezvoltare economică tură generală, îu liceele d<* neri —■ constituind prima 1969-1970 va ridica şcoala
şi culturală, virsta de înce­ specialitate sau in şcolile promoţie a liceultii cu 12 noastră cu o nouă treaptă si­ P A R A L E L IS M IN D A U N A
pere a şcolarizării este du profesionale. clase — se tor prezenta intre luind România printre ţări­
6 ani. Aplicarea in actualul Citeva zile (lupii aceea, la 1 şi LI iunie, m faţa comisi­ le cu un ridicat <nad dc cul­
an şcolar a prevederilor cu­ tură..
prinse în Directivele partidu­ 11 iunie, vor intra în vacan­ ilor examinatoare.
lui şi in Legea invăţămintu- ţă elevii claselor IX, XL Printre, apropiatele exa­ ADINA CONSTANTINESCU intereselor cetâteonului ?

La conferinţa Uniunii jude­ meseriaşilor de la cooperativa tul că electricienii cooperativei ne spune tovarăşul Constan­
ţene a cooperaţiei meşteşugă­ .Moţul" din Brad. Dar, deşi au executat şi racordul dc la
reşti s-a discutai mult despre instalaţia c gata dc două luni consolă la stâlp. lucru pe tin Opiişa, preşedintele coo­
un anumil paralelism ce s-a dc zile, lumină electrică Lot care n-aveau dreptul să-l Ta­ perativei .Moţul" Brad.
Izvorul „ncinţelegerilorQ nu
creat in activitatea dc prestări nu are in casă. Salariaţii în­ că. Şi ca să Ic dovedească ce­ e pica greu de înţeles, dar
dc servicii către populaţie. treprinderii dc electricitate lor de la .Moţul" eă ei sint
Anumite activităţi de prestaţii — secţia din Gurabarza — mai tari, cei de la secţia de cc trebuie să se răsfrîngă
sini efectuate şi dc cooperaţie asupra cetăţeanului' efectul
şi de alte unităţi. Pentru ce­ lor dăunător ?
tăţeanul in folosul căruia se — N-am fost sesizaţi despre
prestează respectivele servicii, In prestarea de servicii astfel de nemulţumiri. — nc
paralelismul acesta nu pre­ spune tovarăşul Traian Moise,
zintă vreun interes deosebit ' iceprCşedinte al Uniunii ju­
dcint în momentul eînd uni­ către populaţie deţene a cooperativelor meş­
Mecanizarea lucrărilor tăţile respective se .invită" teşugăreşti. Dar dacă ele e-
agricole ii smulge solului nna pc alta să efectueze pre­ xîstă, dacă şi noi .şi I.E.H.
valori pe care altfel aces­ staţii mai puţin bănoase, ln- putem executa astfel de lu­
ta le-ar ceda cu multă tr-unul din numerele trecute ne asigură că nu c singurul 111' II- l-au purtat aproape nari, trebuie să căutăm o ca­
trudă omenească. ale ziarului. vorbind despre caz. de această naliuă. două luni pc drumuri pe ce­ le dc a nu ne stinjeni unii
Pe ogoarele judeţului extinderea prestării de servi­ Care este explicaţia ? Tnsţa- tăţeanul în cauză. Sc ducea la pc alţii.
se tac văzute la lucru in lii la sale. am făcut „radio­ laţii electrice interioare exe­ .Moţul", era trimis la I I v i i. , Se mai ridică însă şi altă
tiecare an noi maşini- grafia cariilor" acestui para­ cută şi cooperativele meşteşu­ (arc singură arc dreptul dc a problemă La branşarc se mai
unelte agricole lelism. lată că un nou fapt găreşti şi întreprinderea dc branşa. Se ducea la I K M., percepe o taxă. Despre accas-
Imaginea de (aţă ni-l vine să nc confirme existenţii electricitate. Llranşarea la era trimis la .Moţul", caic i-a
prezintă pe mecanizato­ lor reţea. însă. nu c autorizată executat instalaţia. ION CtOCLEI
rul Dumitru Popescu de .Axcnlc rndrîcs din satul s-o Iacă dccît ultima Şi de — I) aici vorba dc neînţe­
la C.A.P Turdaş, eiecu- L'obroţ. comuna Tonuşli, nc aici incepc „tirguiala" pc spa­ legeri intre maistrul nostru,
tind lucrări cu sapa ro­ tele cetăţeanului In cazul Jude, şi cel al 1 E.H., Dan.
tativă la porumb. serie că şi-a făcut instalaţia nostru, secţia din Gurabarza Fiecare ar vrea să execute lontim rort In pag. o 2-a)
electrică in casă cu ajutorul a I.K.lf. se crampona de fap­ doar cl instalaţii interioare,