Page 48 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 48
Paris: întrevederile tovarăşilor Vizita parlamentarilor
români în Olanda CURIER • CURIER • CURIER
Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea HAGA 14 (Agerpres). — rilor români despre planul de
Continuindu-şi călătoria în dezvoltare în perspectivă a o
Olanda, delegaţia Marii Adu raşului şi portului Rotterdam; După cum s-a anunţat ofi tlvalurilor sovietice dc artă. Yorkului) şi s-a infâşurat în
nări
Naţionale a Republicii
Apoi, parlamentarii români
cu conducători ai P.C. Francez Socialiste România. condusă au vizitat oraşul Eindhoven cial la Slockholm, un nou care au început să fie orga jurul unei ţevi de apă. spre
de vicepreşedintele M.A.N. a- şi concernul .Philips". Dele grup de 14 militari care au nizate din anul 1964, concer uimirea Iul Glenn Ross, care
cnd. Ilie Murgulescu, a făcui gaţia română a fost însoţi lă dezertat din rindul forţelor tul dc închidere a avut loc ocupa apartamentul. Cînd
PARIS. H — Coresponden In cursul întrevederilor, PARIS 14 — Corespondcn o vizită la municipalitatea din de către ambasadorul Româ armate ale S.U.A. au primit in sala de teatru a unui vechi poliţia a sosit la faţa locu
tul Agerpres. Al. Ghcorghiu. rare s-au desfăşurat intr-o tu) Agerpres, Al Gheorghiu, Rotterdam. Primarul W Tho- niei la Haga, dr. George E- azil politic în Suedia. Nu castel. „Arhanghelskoc”. un lui pentru a cerceta cazul,
transmite : Tovarăşii Paul atmosferă de sinceritate to transmite : Miercuri dupâ- massen a vorbit parlamenta lian mărul total al militarilor ameri admirabil monument al arhi şarpele s-a retras în „locuin
Niculescu-Mizil, membru al vărăşească. delegaţiile au rea amiazâ, tovarăşii Paul Nicu- cani care au primit, incepîad cu tecturii clasice, unde în se ţa" sa din perete, dc unde
Comitetului Executiv, al Pre firmat hotărirea partidelor lescu-Mizil. membru al Comi anul 1968, azil politic in Sue colul XIX se organizau cu nu a putut fi scos. Un client
zidiului Permanent, secretar lor de a dezvolte relaţiile do tetului Execuliv, al Prezi dia, se ridică la 210 persoa regularitate reprezentaţii tea al hotelului, Horaer Brown, a
al C.C. al P.C R.. şi Mihai prietenie şi solidaritate şi dc diului Permanent, secretar al ne. urmind ca şi alte cereri trale şl concerte, a fost trans declarat că in noiembrie a
Dalc-u, secretar al C.C. al a contribui la întărirea uni-* CC. al P.C.R.. şi Mihai Dn- Evenimentele din Malayezia în acest sens să ile satisfă format in ultimele decenii în nul trecut şi-a pierdut pito
P.C.K. au avut în cursul zi taţii mişcării comuniste in lea, secretar al CC al PC.R., cute. , muzeu dc arlă. Din acest an nul, care măsura numai 33
lei de miercuri întrevederi cu au părăsit Parisul, plecînd pe insă, tradiţia sc va relua, şi de centimetri. In acest timp
KUALA
LUMPUR 14 (A-
lovarâ.şii Ceorges Marchais, ternaţionale calea aerului la Geneva. gerpres). — Guvernul Malaye- în vederea restabilirii calmu * # • atei vor fi prezentate din şarpele a trăit liniştit in pere
lui în ţară. Decretarea stării
membru al Biroului Politic, nou concerte şi spectacole. te şi a ciştigat in lungime.
al secretariatului Comitetului ziei a decretat miercuri stare excepţionale în Malayezia a O scrisoare a grupului ţă
intervenit după ce au fost im
Central al Partidului Comu Sosirea la Geneva excepţională pe întreg terito rilor scandinave ia O.N.U. a a t i
riul ţării, ca urmare a tulbu
puse
severe
dc
restricţii
nist Francez, şi Jcan Kanapa, rărilor semnalate imediat du circulaţie in capitala ţârii. (ost adusă la cunoştinţa re Cancelarul R.F. a Germa Cea* mai vîrstnicâ persoa
membru al C.C. al P.C F. pă alegerile generale. Anun- Kuala Lumpur, scena* unor prezentanţilor la O.N.U. ai nici, Kurt Georg Kieslnger, nă înscrisă in registrele de
întrevederile au prilejuit un ţînd această hotărîre într-o ciocniri violente între grupări unor ţări din Europa occiden a acceptat o invitaţie a pre stare civilă londoneze şi-a
schimb dc vederi asupra ac La invitaţia Partidului Au fost prezenţi ambasado de diverse naţionalităţi, şi ul tală in legătură cu propune şedintelui Nixon dc a face o sărbătorit marţi cea dc-a
tivităţii desfăşurate de PC.R, Muncii din Elveţia, miercuri rul Nicolac Ecobescu, repre declaraţie radiotelevizată, terior în întreg statul Selan- rea privind desemnarea can călătorie in Statele Unile. A 108-a aniversare.
dupâ-a miază tovarăşii
Paul
zentantul permanent al Repu
si ‘ dc IVC.F. in ţările lor, a Niculescu-Mizil şi Mihai Da blicii Socialiste România la primul ministru al Malaye- gor. Forţele armate şi poliţia didatului acestei zone geo ceastă vizită a fost fixată
supra situaţiei internaţionale, lea au sosit la Geneva. Pe ae Geneva, dr. Ion Georgescu, ziei, Tunku Abdul Rahman, a au fost mobilizate pentru a grafice la postul de preşedinte pentru 22 şi 23 iulie, se ara • • •
a problemelor privind pregă afirmat că ea a fost necesară al sesiunii Adunării Gene tă intr-un comunicat dat pu A fost dat publicităţii co
roportul Coinlrin oaspeţii au ambasadorul Republicii Socia restabili ordinea. rale a O.N.U. din toamna
tirea conferinţei internaţiona fost salutaţi de Henri Trub. liste România la Berna, pre Iul 1970. Pentru înalta func blicităţii de serviciul pentm municatul cu privire la vi
le a partidelor comuniste şi membru al Comitetului de Di cum şi membri ai oficiilor di ţie figurează deja numele presă şl informaţii al guver zita în Peru a Iul Vaclaw
Pleskot, secretar dc stat lâ
muncitoreşti. recţie al partidului. plomatice ale ţării noastre. ministrului dc externe al nului federal. Ministerul Afacerilor Exter
A 20-a zi a crizei ministeriale Austriei, Kurt Waldheim • • • ne al R.S. Cehoslovace. In
Ţările scandinave propun în
să ca în această funcţie să Abu Simbel, salvate recent cursul convorbirilor pc care
temple dc (a
Celebrele
oaspetele le-a avut cu preşe
Orientul Apropiat din Liban fost ambasador al Danemar de apele Nilului prlntr-o lar dintele Republicii Peru şl
Tabor.
Hans
fie desemnat
cu membri ai guvernului a
cei la O.N.U. şi preşedinte
gă acţiune pe plan Internaţio
BEIRUT 14 (Agerpres). — personalitatea cea mai vizată al Consiliului de Securitate nal, au suferit grave strică fost efectuat un schimb de
păreri în legătură cu prin
Criza ministerială din Li pentru a lorma un nou cabi fn timpul conflictului arabo- ciuni datorită unei furtuni cipalele probleme Interna
ban a intrat miercuri în cea net. In legătură cu această c- Isracllan din Iunie 1967, sau de nisip ţionale şl relaţiile dintre cele
de-a
20-a zi. Preşedintele
AMMAN 14 (Agerpres). — NEW YORK 14 (Agerpres). internaţionale pentru energia Parlamentului libanez, Sabri vcntualitate, Karame a afir Torsten Nilsson, ministrul Directorul serviciului de două ţâri. In cursul convor
mat din nou că condiţia prea
de externe suedez. In cer
Ministrul kuwcltian de in Ambasadorii la O.NU. ai atomică. Hamade, a declarat eă după labilă a formării guvernului curile diplomatice nu este antichităţi de Ia Cairo a de birilor, partea cehoslovacă
terne şi al apărării, Saadal- celor patru mari puteri au ţi Deschizînd lucrările confe părerea sa criza politică in este realizarea unui acord în exclusă nici candidatura mi clarat că statuia reginei Ne- s-a arătat dispusă să acorde
Abdullah as-Sabbah, şi-a în nut marţi o nouă reuniune rinţei, ministrul agriculturii tervenită la Beirut, prin demi tertiti, soţia faraonului Ram- Republicii Peru un credit în
cheiat vizita oficială la Am- consacrată căutării căilor unei al Libanului, Abdel Latif sia cabinetului Karame, este tre toate părţile asupra pro nistrului de externe al Nor ses al Il-lea, a fost mult valoare de şase milioane do
man, plecînd spre patrie. soluţii politice a conflictului Zcin, a urat participanţilor dificil de rezolvat. Potrivit blemei mişcări: palestiniene vegiei, John Lyng. avariată de bucăţi dc stin- lari.
La sosirea pe aeroportul din Orientul Apropiat. Reu succes în căutarea mijloacelor de guerilă, caic acţionează că şi pietre aduse de furtu
din Kuweit, el a declarat că niunea, desfăşurată la reşe de intensificare a agriculturii agenţiei France Presse, pre nă. Autorităţile egiptene au O M
este deosebit de satisfăcut dc dinţa ambasadorului S.U.A., şi a sporirii producţiei de şedintele guvernului demisio- dc pe teritoriul libanez, pro trimis o echipă dc experţi Ziarul „Le Monde* infor
rezultatele convorbirilor avu Charles Yost, a fost a opta mărfuri alimentare. nar, Karame, rârnînc totuşi blemă care, după cum se ştie, In capitala irakiană s-a dat pentru a cerceta şi repara a mează că la Bilbao au fost
te atît la Amman. cît şi în organizată de la începutul a a fost punctul de plecare al publicităţii noua lege asupra cest monument de arlă an create două tribunale mili
alte două capitale arabe vi cestui gen de consultări. actualei crize ministeriale, reformei agrare, adoptată re tică. tare cu caracter provizoriu
zitate anterior — Bagdad şi ★ cent de Consiliul comanda pentru a judeca militanţi
Cairo. El a relevat că au fost BEIRUT 14 (Agerpres). — «■ca mai lungă de Ia actul ob mentului revoluţiei. Noua le sau simpatizanţi ai organi
examinate cu oficialităţile din In capitala Libanului şi-a Nixon a discutat cu liderii ţinerii independenţei ţârii. ge vizează toate pămînturile Proiectul privind construi zaţiei revoluţionare basce
cele trei ţâri aspecte ale coo deschis lucrările Conferinţa confiscate de la marii pro rea sistemului de rachete an- (E.T.A.), al căror număr
perării militare, precum şi a internaţională consacrată pro prietari agricoli. tirachetc „Saleguard" nu este în continuă creştere. In
colaborării în alte domenii. In blemelor folosirii izotopilor sc bucură dc sprijinul majo momentul dc faţă, numărul
încheierea declaraţiei sale, mi radioactivi în agricultură. La republicani situaţia din Vietnam LA VIENA rităţii membrilor Senatului tribunalelor excepţionale a
nistrul kuweitian şi-a expri conferinţă participă o serie american — indică un sondaj a sporit In această regiune
mat părerea că în actuala si de ţări arabe şi europene, WASHINGTON 14 (Ager cuprinde şi răspunsul la pro O mare demon Greva dc avertisment de realizat dc agenţia Associated spaniolă la patru (trei în
tuaţie din Orientul Apropiat printre care şi Republica So pres). — Preşedintele Nixon gramul în zece puncte propus clarată marţi de funcţionarii Press. Astfel, potrivit rezul Bilbao şi unul in San Sc-
se impune necesitatea convo cialistă România. Sînt pre a primit marţi la Casa Albă recent . de reprezentantul de la serviciile poştale şi de tatelor sondajului, 48 de se bastian). Autorităţile spanio
cării de urgenţă a unei reu zenţi, de asemenea, reprezen pe liderii republicani din Frontului Naţional de Elibe straţie a ţăranilor telecomunicaţii din Senegal natori se opun proiectului, le fac arestări continui, scrie
niuni arabe la nivel înalt. tanţi ai F.A.O şi ai Agenţiei Congresul american cu care rare din Vietnamul de sud la a cuprins fntreaga ţară. 46 il sprijină, iar şase sînt ziarul. Numai in ultimele zi
a discutat* situaţia din Viet Conferinţa de la Paris. VIENA 14. — Coresponden Federaţia naţională a lu încă nedeclşi. le au fost operate peste 60
nam. După întîlnire, Gerald Agenţia UPI informează că tul Agerpres. P. Stâncescu, crătorilor de la poştă şi tele dc arestări. Pe de altă par
Ford. liderul rţjinontăţii re în cercurile Administraţiei a transmite : Marţi a avut loc comunicaţii a declarat o gre te. „Le Monde" menţionea
P rim u l p rim a r publicane din Camera repre mericane programul Frontului în Viena o mare demonstraţie vă de 48 de ore, cerînd gu In urma inundaţiilor din ză că autorităţile spaniole
vernului să revizuiască sala
au intensificat măsurile re
zentanţilor, a declarat ziarişti
lor că şeful Administraţiei a Naţional de Eliberare din de protest a ţăranilor, care a riile la o serie de categorii bazinul Eufratului, în partea presive împotriva monarhiş-
durat mai bine de 7, ore. 5 000
Vietnamul de sud este apre
n e g ru în M is s i mericane a reafirmat „opti ciat drept „o dorinţă spre ne de ţărani, veniţi din landu dc funcţionari şi să îmbună de nord-est a Siriei au fost tilor carlişti.
tăţească condiţiile lor de lu
mismul său precaut" in legă
distruse mai mult dc 100 de
rile Austriei de Jos şi
Bcr-
tură cu perspectivele tratati gocieri serioase". In acest con gcnland au străbătut oraşul cru. case şi au fost acoperite de
text este interpretată şi che
velor cvadripartite de la Pa
s s ip p i CS.U.A.) ris în problema vietnameză. marea la Washington a lui din Prater pinâ in piaţa din proxlmatlv 50 de sate au fost izbucnit în cursul nopţii de
apă mari zone cultivate. A-
incendiu a
puternic
Un
Cabot Lodge şeful delegaţiei
faţa Cancelariei federale, se
Această întîlnire precede un americane la convorbirile de diul guvernului. Demonstran In castelul „Arhanghel- inundate, 17 dintre ele fiind marţi spre miercuri în ora
NEW YORK 14 (Agerpres). loare", secţia Mississippi, pre „important discurs", pe care la Paris. Potrivit agenţiei As ţii, în majoritatea lor viticul skoe” de lîngă Moscova a a complet acoperite dc ape. şul Tromsoe, din nordul
Charles Evcrs, unul din luat dc la fratele său asasinat preşedintele Nixon îl va pro sociated Press, Lodge ar ur tori, au cerut o politică agrară vut loc concertul de închi Inundaţiile au fost provocate Norvegiei. Cu toate eforturi
principalii lideri ai populaţiei de rasişti în 1963. După afla nunţa la posturile de radio şi ma să primească „noi instruc modernă, reducerea impozitu dere a tradiţionalului Festi de distrugerea digurilor de le depuse dc pompieri fo
de culoare din S.U.A., a fost rea rezultatelor scrutinului, el ţiuni" în lumina precizărilor lui special asupra venitului, val de muzică şi teatru „Ste pc malurile Eufratului de o cul nu a putut fi stins, fapt
ales primar a) oraşului Faycl* a declarat că in noua sa ca televiziune şi care, potrivii a pe care Nixon ar urma să le scăderea impozitelor pe pro lele Moscovei", la care şl-au furtună de nisip. ce a avut drept consecinţă
te (statul Mississippi). La a- litate de primar, „sc va stră genţiei Associated Press, va facă în discursul său. dusele agrare. dat concursul, printre alţii, distrugerea aproape în tota
Iegerilc municipale care s-au dui să demonstreze că negrii violonistul David Olstrah. litate a centrului oraşului
desfăşurat marţi in această şi albii din oraşul Fayettc pot rele mai bune orchestre si Un şarpe piton lung dc Pagubele materiale se ridică
localitate, cl a obţinut majo trăi împreună" prin lichida coruri din Moscova, capele 1.2 metri a Ieşit din „locuin la aproximativ 70 milioane
ritatea in defavoarea rasistu rea discriminărilor rasiale. de afiş ale Teatrului Marc ţa" sa situată în zidul unui de coroane norvegiene. Cea
lui alb R. G. Allcn. împreună Agenţia UPI relevă că Evers dc Operă şi Balet ete Pcn- apartament al unui hotel mai marc parte a clădirilor,
cu cl au fost aleşi in consi este primul negru care ocu din Brooclyn (cartier al New vechi dc un secol, au fost
liul municipal alţi cinci re pă funcţia dc primar intr-o tru prima oară în istoria fes- distruse.
prezentanţi ai populaţiei de localitate din statul Missis
culoare. Charles Evers deţine
totodată postul dc director al sippi. cunoscut ca unul din
„Asociaţiei naţionale pentru bastioanele rasismului din su
CURIER «CURIER» CURIER
propăşirea populaţiei de cu dul S.U.A.
Un nou incident în legătură Sesiunea Comitetului O. N. U.
cu misterioasa colonie germană
pentru decolonizare
„Dignidad" din Chile LUSAKA 14 (Agerpres). — reprezentantul populaţiei dc Portiicţaliei din cadrul N A.T.O.
în capitala Zambiei, Lusa- culoare din Rhodesia a arătat nu ar fi acordat ajutor guver
SANTIAGO DE CHILE 14 (A- Ancheta nu o dus la nici un ka,' şi-n continuat lucrările că ea nu reprezintă decit o nului dc la Lisabona. In ciuda
gerpres) — Poliţto chiliono rezultat concret, iar opinia pu sesiunea Comitetului O.N.U. manevră prin tare se urmă acestui ajutor, patrioţii ango
păzeşte intr-o biserică din li- blică este împărţită în oprecîe- pentru decolonizare (Comite reşte permanentizarea opri
norej pe cetăţeanul de origi rile asupra coloniei. Unii con lui celor 24). D. Silundica, se- mării africanilor de către mi lezi angrenaţi în lupta armată
ne germană Peter Packmor sideră că „Dignidod" este nu treţar al Uniunii Poporului noritatea albă. In încheierea au obţinut succese remarca
Kesler. în virstă de 66 de oni. mai o fermă model, ior alţii, African Zimbabwe, a subli declaraţiei. D. Silundica a a- bile, luptînd in prezent pe
fugit din colonio germonă sînt de părere că nu este vorbo niat că in Rhodesia este în cinci fronturi.
„Dignidad". situată in apro- decit despre un cuib de nazişti euzat Anglia dc pasivitate In teritoriile eliberate au
piereo localităţii Parrol, Io 300 core au reluat metodele con permanentă creştere numărul faţă de uneltirile regimului fost create organe ale pu
kilometri sud de Santiago de acelor africani care s-au con Ian Smith, atitudine ce nu terii populare, vlăstare ale
Chile. Kesler. muncitor Io o ducătorilor celui de ol treilea vins că singura posibilitate are nici o justificare. puterii de stat ale Angolei in
mooră din colonie, o cerul Reich. de înlăturare a regimului ra In faţa membrilor Comite dependente. M.P.L.A. deschide
protecţia autorităţilor civile din Autorităţile chiliene au des R. P. BULGARIA. — Vedere aeriană a instalaţiilor Combinatului metalurgic Kremî* sist din Rhodesia o constituie tului celor 24 a luat. de ase şcoli şi spitale, desfăşoară în
Linores, ofirmînd că se teme chis o anchetă in legătură cu kovski, situat in apropiere de Sofia, lupta armată. menea, cuvinlul un reprezen rindul populaţiei o vastă cam
pentru vioto so. .El nu o dez Referindu-se la aşa-nurnita tant al Mişcării populare panie de lămurire.
văluit motivele gestului său, declaraţiile luî Kesler. constituţie a lui Ian Smith, pentru eliberarea Angolci In memorandum sc arată
mullumindu-se să declare că (M P.L.A.). El a prezentat un că puterea populară din le
doreşte să-şi regăsească (o- memorandum al M.P.L.A., în giunile eliberate din Angola
milio. care sc subliniază că acţiunile arc nevoie de ajutor multila
Incidentul nu este primul le- £ Intre întreprinderea so silozuri cu o capacitate de un deplasament de 898 mii industria de jucării a Euro din ultimii 9 ani. Dc aseme teroriste ale autorităţilor colo teral din partea O.N.U. şi ale
got de misteriooso colonie vietică dc comerţ exterior 800 000 tone cereale. tone. pei, care dispune de 1800 fa nea, rezervele dc aur ale ţă niale din Angola au determi organizaţiilor specializate In
„Dignidad", fondată In 1962 „Prommaşimport" şi firma £ Intr-un raport publicat brici în care lucrează 110 000 rilor amintite au fost mai nat poporul să sc ridice la încheierea memorandumului,
de fomilio Schmidt din Bonn, finlandeză „VrJonc Konc" a dc Institutul pentru trans % Guineea va deveni, o muncitori, realizează anual mici, în aceeaşi perioadă, ca lupta armată. se cerc Organizaţiei Naţiuni
Potrivit agenţiei Fronce Presse, fost semnat un contract pen porturi maritime din Brcinen dată cu terminarea în 1972 n producţie in valoare dc a orîcind în ultimii cinci ani. In document sc arată că lor Unite să boicoteze econo
în oceostâ colonie se află un tru importul dc instalaţii — R F. a Germanici — se a lucrărilor dc construcţii a proximativ 640 milioane do Numai rezervele dc devize şi războiul ar fi fost ciştigat de mic Portugalia şî sâ acorde
grup de oproximotlv 300 imi necesare industriei forestie arată că in anul trecut au complexului de extracţie a lari. aur ale S.U.A, au înregistrat mult dc patrioţi dară Sta ajutor eficient forţelor de e-
granţi germani, care refuză să re a U.R.S.S. O parte din o creştere în primele trei tele Unite. Anglia şi alte pu liberaro naţională ah»
aibă cel moi mic contact cu aceste instalaţii va fi livra luni ale anului in curs. teri occidentale aliate ale M.P.L.A.
persoanele străine. In oprilie tă încă în acest an. iar res
1966, doi colonişti ou fugit de tul în 1970. # Situaţia monetară şi
Io „Dignidod”, despre core AGENDĂ ECONOMICĂ inflaţia preocupă din nou
circulă ofirmaţio că ar fi de £ La şantierul naval din cercurile financiare france
fopt un lagăr de concentrore Split — R.S.F. Iugoslavia — ze. Rezervele publice de aur
de tip nazist. Primul dintre e- se vor construi în acest an. şi devize convertibile au
vodoţi. WoUgang Muller, în vîr* pentru export, un număr marcat o nouă scădere de
stă dc 19 ani, o declarat poli dc 8 vase cu un deplasa 212 milioane dolari in luna
ţiei că colonio este o reconsti ment total dc 350 000 tone. aprilie. Rezervele Franţei c-
tuire exactă 1 o unui lagăr no- Acest şantier a livrat anul fost construite in întreaga bauxitei de Ia Sangarcdi, al • Potrivit buletinului lu rau la 1 mai a.c. de 3.77 mi
zist cu pedepse corporole apli trecut unor firme străine 8 lume 2 798 vase cu un de doilea producător din lume. nar al Fondului Monetar liarde dolari, adică cu 2,25
cate oţit bărboţilor. cit şi fe nave cu un tonaj mai mic. plasament total dc IC 907 Proiectul dc punere in va Internaţional (F.M.I.), rezer miliarde dolari mal reduse
meilor şi cu unele decese sus milioane tone. Pc primul loc loare a v bogatelor zăcăminte vele dc devize ale unui grup decit Ia 1 mai 1968.
pecte % Firma franceză „Pcchî- in construcţia dc nave con dc bauxită de la Sangaredi. de 18 ţări vest-curopcnc —
Aproximativ in aceeaşi peri ncy“ a început construcţia tinuă să se afle Japonia cu pentru care s-a alocat suma Austria, Belgia, Danemarca, • In R.P. Albania. în re
oadă. o femeie in virstă de 44 unei uzine dc alumină în 1115 vase, totalizînd un de dc 183 milioane dolari, pre Elveţia. Franţa. R.F. a Ger giunea Tirana, se apropie dc
de oni o reuşit să fugă din co oraşul Mostar din Iugosla plasament dc 8 582 milioane vede şi construcţia unui n- manici, Italia, Otanda, Nor sfîrşit construirea unui nou
lonie cu cei doi copii oi ei. in via. Uzina va avea o capa (onc. Aceasta reprezintă raş muncitoresc, precum şi vegia şi Suedia — au fost canal care. in prima etapă
virstă de 8 şi respectiv 14 oni citate dc 200 000 tone alumi 50,77 la sută din producţia dc G,G miliarde dolari în pri a funcţionării sale, va putea
Exominată de medici, ea pre- nă pc an. Aceeaşi firmă con mondială a industriei nava a unei linii dc calc ferată mul trimestru al acestui an, iriga o suprafaţă dc aproxi
zento simplome de molnutrî- struieşte şi o uzină dc alu le. Locurile următoare sint rare va lega Sangaredi dc mativ 2000 hectare teren.
ţie şi în speciol de tulburări miniu in oraşul Titograd. ocupate dc R. F. a Germa portul Amsar. faţă de 9,8 miliarde în peri După construirea unui baraj
mintale. Autorităţile chiliene ou niei cu 197 nave, avind un oada corespunzătoare a anu înalt dc 70 dc metri pc riul
dispus deschidereo unei anche # In R.S.F. Iugoslavia s-n deplasament dc 1 351 milioa £ La conferinţa interna lui 1968. Rezervele dc devi Erzcn, ale cărui ape vor a-
te în cursul căreio o fost ou- terminat. în ultimele luni, ţională a producătorilor dc ze ale acestor ţări — subli limcnla acest canal, sc vor
diol directorul coloniei, core o construcţia a zeci dc silo ne tone. Suedia cu 53 vase.
fost opoi eliberat. „Şeful spiri zuri de cereale. In ultimii totalizînd 1112 milioane tone jucării care a avut loc re niază raportul F.M.I. — au putea iriga 4000—3000 hec
tual" ol coloniei, un anume Paul ani au fost construite 70 dc şi Anglia cil 134 vase. avind cent la Roma, ş a arătat ci atins nivelul cel mai scăzut tare.
Schoeffer, a dispărut şi nu o
putut fi regăsit,