Page 51 - Drumul_socialismului_1969_05

SOCIALISMULUI

Secolele Devei atît de căutate şi de necesare
vieţii de toate zilele.
O analiză atentă a ca­
racteristicilor urmelor dacice,
date la iveală la Deva şi în
împrejurimile localităţii, ates­
STRĂBUNII DACI PE TERITO­ tă apartenenţa unora din a­
ceste vestigii şi aşezări stră­
dacice din
vechi. populaţiei
perioada ei de independenţă
(de dinaintea cuceririi roma­
RIUL DE AZI AL MUNICIPIULUI ne), altele (ca cele descoperi­
te în cadrul unei Villa rusti­
ca de la marginea Devei, sau
la Micia în asociaţie cu obi­
ecte romane), epocii de stâpi-
Un asemenea tillu şi. mai arheologică, cu totul recentă, nire romană în Dacia.
ales, o asemenea afirmaţie a­ efectuată pe actualul terito­
duce după sine. n$a cum pre­ Doctor docent riu al municipiului (str. Pe­ In tot cazul, privind harta
tinde orice concluzie isloricâ. OCTAVIAN FLOCA tru Maior), avînd ca obiect obiectivelor arheologice de pe
relevarea mărturiilor de rî- un cuptor de ars vase, de­ teritoriul Devei si al împreju­
poare, care susţin o atare n- monstrează că materialul ce­ rimilor sale, care au furnizat
lirmaţie. Acest suport docu­ ramic folosit de autohtonii vestigii ale băştinaşilor daci
mentar pentru cele mai mul­ daci, descoperit în punctele — cetatea Deva, cuptorul din Staţia de reparaţii auto din Hunedoara ce urmează a fi dată în curînd in funcţiune.
te epoci istorice este. in pri­ pentru strămoşii daci. arheologice de pe vatra actu­ strada Pgtru Maior, cimitirul
mul rind, de ordin arhivislic. Descoperirile arheologice în- ală a Devei, sau în împreju­ reformat, Villa rustica de la
periferia de sud-est a localită­
Societatea dacică a fiinţat şi tîmplătoare. căci pe dealul rimile acesteia, era fabricat pe ţii. dealul Cozia, prezenţa e­
s-a dezvoltat însă intr-un cciâţii Deva nu s-au efectu­ loc, de meşterii olari daci. în lementului dacic în aşezarea
timp despre care mărturiile at nicicînd săpături sistema­ instalaţii proprii. ingenios romană Micia (Vetel) etc. —
scrise vorbesc prea puţin, ca tice. au oferit un convingător construite. se desprind de la sine conclu­
să nu spunem de loc. mater ial ceramic $i alte obiec­ Din caracteristicile acestui zii deosebit de importante în
Intr-o asemenea situaţie, te din a doua epocă a fieru­ cuptor — prezentat şi cu alt ce priveşte trecutul străvechi
cercetătorul trecutului istoric lui (Latene). specifice societă­ prii ei in coloanele ziarului — al localităţii.
se adresează argumentului ar­ ţii dacice de acum două mii relevăm forma lui circulară,
heologic, atît de valoros, prin de ani, din secolul 1 îe.n. — construit în întregime din lut. Prezenţa societăţii dacice în
insâşi materialitatea lui. în secolul I e.n. Ceramica lucra­ compus din camera de foc. cuprinsul acestui teritoriu a ­
investigaţia istorică. tă manual sau cu roata ola­ grătarul străbătut de orificii runcă lumină asupra unor
rului. aflată în acest minunat timpuri în care îşi are adînc
Obiectivele arheologice de circulare (pentru trecerea ae­ înfipte rădăcinile geneza po­
pe teritoriul municipiului De­ obiectiv arheologic. îşi are a- rului cald din focar la obiec­ porului român. Prezenţa daci­
va şi al împrejurimilor sale, nalogii.de identitate in valea tele puse In copt) şi camera lor pe teritoriul hunedorean şi
care sini in măsură să ates- Mureşului din împrejurimile cu aspect de cupolă pentru pe cel al Devei înainte de cu­
le intuitiv şi convingător pre­ Devei şi in vatra actuală a lo­ aşezarea în ea a pieselor des­ cerirea romană, apoi convie­
zenta societăţii dacice. sint calităţii. în cimitirul reformat, tinate arderii. ţuirea celor două popoare —
numeroase. Primul loc ii ocu­ în grădina casei din strada Prezenta unei asemenea in­ dacii şi romanii — care stau
pă. in acest sens. dealul ce- Petru Maior, pe înălţimile stalaţii la Deva demonstrează la obîrşia poporului român,
lăţii Deva. care ne este cu­ ..Măgura'' si ..Piatra Coziei". nu numai practicarea meşte­ dînd naştere elementului da-
noscut ca un punct deosebit prima situată în hotarul co­ şugului olăritului de către co­ co-roman. sînt dovezi directe
de apreciat, prin poziţia lui în munei Brânişca iar a doua in lectivitatea dacică de pe acest şi lămuritoare cu privire la
valea Mureşului, de către cel al satului Cozia. precum teritoriu rezultată din cerinţe­ originea poporului român, a
creatorii si purtătorii civiliza­ şi în alte locuri. prezentei şi permanenţei sale,
ţiilor străvechi. .Urmele de Această ceramică reprezin­ le gospodăreşti ale acestei
cultură materială descoperite tă o largă gamă de forme şi societăţi, ci, fără îndoială, şi de întotdeauna, pe aceste me­
pe diferitele terase ale dea­ ornamentaţii. In ce priveşte din nevoia desfacerii pe o ra­ leaguri. ca $i pe întregul cu­
lului, dov-adă a existenţei lor forma, sînt caracteristice va- ză mai largă a unor produse prins al României.
aici, confirmă cu prisosinţă a­ sele-borcan cu pereţii groşi,
cest fapt. Diversele obiecte. în arcuiţi spre exterior sau
special ceramica, ieşite la su­ drepţi, cu fundul plat, căni.
prafaţă în decursul timpului, vase cu picior, străchini, chiu­
arată prezenţa în acest loc a puri pentru provizii, ceşti (cu­
colectivităţii omeneşti încă noscute în lucrările de arheo­
din timpul orînduirii comu­ logie sub denumirea atît de
nei primitive. începînd cu sugestivă „ceaşca dacică") ş.a.
sfîrşitu! neoliticului s> epoca Decorul preferat al olarilor
•bronzului si. pînâ tîrziu, în daci. şi de data aceasta, ca
perioada dacică şi cea a stă- peste tot la piesele confecţio­
pînirii romane în Dacia. nate de ei. constă din proemi­
Dealul cetăţii Deva. cu ca­ nenţe ornamentale de diferite
drul său geografic atif de ca­ forme şi mărimi, brîuşoarc al-
racteristic aşezărilor dacice de veolate obţinute prin apăsa­
înălţime de tipul celor din rea cu degetul, valul sau li­
munţii Orâştiei (Cosleşti. Bli-
daru, Piatra Roşie. Bănită nia incîzată ondulat, orna­
etc.), a oferit un bun terito­ mentul în zig-zag etc.
riu de apărare şi de locuire O importantă descoperire