Page 53 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 53
Vizita în U.R.S.S. a tovarăşilor
PROLETARI DIN TOATE ŢĂPILE. U N IŢ I-V A l
NICOLAE CEAUŞESCU
şi ION GHEORGHE MAUKER
«Ml XXI Di m - SIMBAIJI 17 mai 1969-4 116. 36 BADJ — ADRESA REDACŢIEI: Deva. slr. îr. Petru Giora Ar. 33 - Iei- 1773. 7317. 8317 Plecarea din Capitală Cu privire Ia vizita
Pe baza acordului comun relaţii externe a C C. al
dintre conducătorii de partid P.CR, în U. R. S. S.
La I.C.S.H. şidestatai Uniunii Sovietice şi Băneasa, au fost prezenţi to
aeroportul
La plecare, pe
ai Republicii Socialiste Româ
nia. la IC mai au plecat la varăşii Gheorghe Apostol, E
Moscova, într-o vizită dc mil Bodnaraş. Chivu Stoica. a conducătorilor
prietenie tovarăşii Nicolae Paul Niculescu-Mizil, Virgil
Maxim
Bcrghianu,
Trofin,
Ceauşescu. secretar general al
Contemplarea CC al P.C.R., preşedintele Florian Dănălache, Constan de partid şi de stat
Fazekas.
tin Drăgan, Janos
Consiliului de Stat al Repu
blicii Socialisto România, şi Petre Lupu. Gheorghe Râdu-
Ion Gheorghe Maurer, mem lescu, Gheorghe Stoica. Vasile m irfc m 9
bru al Comitetului Executiv, Vîicu, Ştefan Voitec, losir ai României
realizărilor trecute al Prezidiului Permanent al Banc, Petre Blajovici, Emil
Drâgânescu. Mihai Gere, Du
CC al P.C.R.,
preşedintele
mitru Popa. Dumitru Popes-
Au
Consiliului dc Miniştri.
plecat, de asemenea, tovarăşii cu. Vasile Patilinet, vicepre Pe baza acordului comun
Ilie Verdet, membru al Co şedinţi ai Consiliului dc Stat dintre conducătorii dc part ir) Alexci Kosîghin. membru al
al C C. al
Politic
Biroului
şi ai Consiliului dc Miniştri,
nu este o garanţie a mitetului Executiv, al Prezi membri ai CC. al P.C.R., ai şi de stat ai Republicii So PC U .S. preşedintele Consi
diului Permanent al CC. al
cialisle România şi ai Uniu
liului de Miniştri al U.R.S.S.
Consiliului de Stat şi ai gu
P.C.R.. prim-vicepreşedinte al
au participat
La înlilnire
Consiliului de Miniştri. Ma vernului. conducători ai insti nii Sovietice, în ziua de 1G din partea română, tovarăşii
nea Mânescu, membru al Co tuţiilor centrale şi ai organi mai, la Moscova, a avut loc Ilie Verdet. membru al Comi
între
o
mitetului Executiv,
tovarăşii
zaţiilor obşteşti.
întrinire
secretar
succeselor viitoare al CC. al P.C.R, vicepreşe sov, ambasadorul Uniunii So Nicolae Ceauşescu. secretar tetului Executiv, al Prezidiu
Au fost de fală A. V Ba-
lui Permanent
C. C. al
al
dinte al Consiliului de Stat.
Consiliului de Miniştri.
Ma
Comunist
Vasile Vlad, membru supleant vietice la Bucureşti, şi mem general al Comitetului Cen P.C.R.. prim-vicepreşedinte al
tral al Partidului
al CC. al P.C.R., şeful secţiei bri ni ambasadei. Român, preşedintele Consi nca Mânescu. membru al Co
secretar
mitetului Executiv,
liului dc Stat al Republicii ai CC al P.C.R. vicepreşe
HUNEDOARA. Peisajul industrial al vechii cetăţi a meta Socialiste România. Ion dinte al Consiliului de Stat.
lului se îmbogăţeşte cu noi capacităţi de producţie. Sosirea la Moscova Gheorghe Maurer, membru al Vasile Vlad. membru supleant
Pentru cine cunoaşte colectivul constructorilor de In foto : noua hală de ajustaj a laminorului de semifabri Comitetului Executiv, al Pre al CC. al P.C.R., şeful secţiei
la I C S H , nu este un secret că acesta şi-a afirmat cate aflată in construcţie. relaţii externe a C C al
puternic capacitatea creatoare şi de iniţiativă, pricepe La Moscova, pc aeroportul Comisiei Centrale dc Revizie zidiului Permanent al CC. al P.C.R.. şi Teodor Marineseu,
rea şi experienţa vastă, elanul şi abnegaţia la ridica Vnulcovo. înalţii oaspeţi au a P.C.US., şi alte persoane P.CR., preşedintele Consiliu ambasadorul Republicii Socia
rea marilor obiective industriale şi social-culturale ale fost întîmpinaţi de tovarăşii oficiale. lui de Miniştri al Republicii liste România în U.R.S.S.
Hunedoarei L. I Brejnev, secretar gene Au fost de faţă ambasado Socialisto România, şi tovară Au participat, de asemenea,
Datorită acestor calităţi — la dobîndirea şi dezvol ral al CC. al P.C.U.S., A. N. rul României ia Moscova. din partea sovietică, tovarăşii
tarea cărora organizaţiei de partid îi revine un rol Kosîghin, membru al Birou Teodor Marineseu, şi membri şii Leonid Brejnev, secretar K. F. Katuşev. secretar al
hotâiitor — constructorii luinedoreni se bucură de un De la Universitatea serală lui Politic al CC. al P.C.U S, ai ambasadei. general al CC. al P C U S , C C al PC U.S., V. N. Novi
renume binemeritat, constituind un exemplu demn de preşedintele Consiliului de kov. membru al C. C. al
urmat pentru toate colectivele de pe şantierele noas Miniştri al U.R.S.S, K. F. Ka- P C .U S , vicepreşedinte al
tre. de marxism-lenimsm Deva tuşev, secretar al C C. al Consiliului de Miniştri. A. A.
In primele patru luni din acest an. In I C S H pla P.C.U S, V. N. Novikov, mem Plecarea din Moscova Gromîko, membru al CC al
nul de producţie a fost realizat în proporţie de 101,5 LUNI 19 MAI A.C., ORELE 17. bru al CC. al P.C.U S, vice
la sută. ceea ce reprezintă 31,9 procente din planul preşedinte al Consiliului dc Vineri scara, tovarăşii români au fost salutaţi dc to P C U S , ministrul afaceri
anual. De remarcat că roti'indicatorii sînt depăşiţi şi In salo festivă o Liceului pedagogic din Deva, va avea Miniştri, A. A. Gromîko, Nicolae Ceauşescu. Ion Gheor varăşii Leonid Brejnev. Atexci lor externe al U R S S.. K V.
corelaţi corespunzător. Productivitatea muncii se ridi loc consultaţia colectivă pe tema : „CURENTE Şl ORIENTĂRI ghe Maurer şi ceilalţi condu Kosighin. Konstantm Kutuşev Rusakov. membru al Comisiei
că la peste “27 000 lei pe salariul, iar economiile la IN GiNDIREA POLITICA CONTEMPORANA". membru al CC. al P.C.US., cători de partid şi dc stat şi de alte pei'soane oficiale so
preţul de cosi reprezintă 1.3 milioane Ici. Pentru com Va vorbi conf. dr. Ovrdiu Trăsnea, de la Universitatea din ministru al afacerilor externe, români au părăsit Moscova, vietice. Centrale de revizie a P C U.S.,
binatul siderurgic s-a depăşit planul reparaţiilor capi Bucureşti. K. V. Rusakov,' membru al pierind spre patrie. Pe aero Au fost prezenţi, de aseme şef dc secţie la C. C. al
tale cu 15.6 milioane lei. ren)izîndu-se refacerea capi Vor participa toţi studenţii universităţii. portul Vnukovo. împodobit eu nea. Teodor Marineseu amba P C U S .
tală a cuptorului Martin nr 6. în timpul record de 19 drapelele de stat ale României sadorul României la Moscova, In cadrul înlilnirii. care s-a
zile. Au fost. de asemenea, predate beneficiarului une si Uniunii Sovietice, oaspeţii şi membri ai ambasadei. desfăşurat într-o almosferă
le obiective cum sint : centrala de aer comprimat, ate ciali taţ i lor culinare, a prepa
lierul de lăncii, şnrjabilizaren ni 1 de In O.SM. II şi Ne aflăm, cum se spune, în ment unde oamenii muncii îşi ratelor cu specific local. In tovărăşească, a avut loc un
altele Pe şantiere s-n trecut la extinderea cofrajelor pragul sezonului turistic care. vor putea petrece plăcut tim acest sens s-a stabilit specia înapoierea la Bucureşti schimb de păreri, multilate
metalice de inventar, ca'1? asigură o înaltă producti- în acest an, se anunţă deose pul liber. Baza materială litatea casei pentru fiecare u • ral. sincer, in probleme de
./ vitate a muncii şi apreciabile economii de material bit de bogat. Deşi zilele fru turismului va fi mult îmbu nitate dc alimentaţie publică interes reciproc, privitoare U
lemnos. moase pe care ni le-a oferit nătăţită atît prin amenajarea reprezentativă din oraşe şi de Vineri seara. tovarăşii tenie în U RJS S . s au înapo
Dincolo însă de aceste realizări globale, valoroase această primăvară capricioa şi dezvoltarea unităţilor exis Nicolae Ceauşescu. secretai iat în Capitală. mişcarea comunistă şi munci
în sine. care pot face cinste oricărui colectiv de con să, au fost puţine la număr, tente, cît şi prin construcţii pe traseele turistice. general al CC. al P.C.R., pre La sosire, pe aeroportul Râ torească mondială şi la pro
structori. se află o sumă apreciabilă de neajunsuri, de locurile de agrement şi caba noi. In cursul acestui an vor O importanţă deosebită s-a şedintele Consiliului de Stat ncasa. erau prezenţi tovarăşii bleme ale situaţiei internaţio
restante şi râmîneri în urmă care. pe lingă că aruncă nele au fost pur şi simplu in fi date în folosinţă cabana acordat propagandei. S-a pre al Republicii Socialiste Româ Gheorghe Apostol. Emil
o lumină nefavorabilă asupra activităţii întreprinderii, vadate de turişti dm judeţul amplasată pc malul lacului văzut înmulţirea panourilor nia. şi Ion Gheorghe Maurer. Bodnaraş. Chivu Stoica. Paul nale. inclusiv la sarcinile
periclitează realizarea la termenele stabilite a obiec nostru, ca şi din loale colţu Cinciş — unitate reprezenta de avertizare rutieră şi a ce membru al Comitetului Exe Niculescu-Mizit. Virgil Trofin. luptei pentru pace şi secu
tivelor planificale a fi puse in funcţiune în cursul a- rile ţării. Este. dc fapt. ur tivă — cu posibilităţi de caza lor cu reclamă comercială, cutiv. al Prezidiului Perma membri şi membri supleanţi ritate în Europa. Părţile au
ccstui an marea firească a numeroase re şi masă. campingul de 100 retipărirea ghidului judeţului nent al CC al P.C.R., preşe ai Comitetului Executiv al analizat, de asemenea. pro
&6'$!z?nd dceâsTă state de lucruri, biroul Comitetului măsuri care s-au luat aut pe locuri in căsuţe -şi corturi pe Hunedoara, editarea dc plian dintele Consiliului de Mmîştf».M" - C:C.-aP1Jr€.H:;u55C'di'eiari ni C.C
municipal de partid Hunedoara a procedat recent la o plan naţional, cit şi judeţean. malul aceluiaşi lac, precum te care să popularizeze monu împreună cu tovarăşii Ilie al P.C.R,. vicepreşedinţi ai bleme ale relaţiilor bilaterale
amplă şi profundă analiză a activităţii I.C.S.H. Mem Noile amenajări care pun în şi hanurile tuvislice din Ha mentele istorice şi ale naturii, Verdet. membru al Compotu Consiliului de Stal şi ai Con dintre U.R.S.S. si Republica
brii biroului şi cadre din activul obştesc au cercelul valoare patrimoniul turistic al ţeg şi Geoagiu. Cooperaţia dc lui Executiv, al Prezidiului siliuluî do Miniştri, membri Socialistă România şi au rea
in amănunt tonte laturile activităţii dc pe şantiere, judeţului, pe de o parte, des consum va mări numărul do un sortiment variat şi la ni Permanent al CC. al P.C.R., ai C.C al P.C.R., al Consiliului firmat holârîrea lor de a în
oferind un bogat material dc dezbatere şi analiză, per- chiderea şoselei modernizate căsuţe în minicampingurile velul necesarului dc ilustra- prim-vicepreşedinte al Consi de Stat şi ai guvernului, con
milînd formularea unor concluzii valoroase. Pe baza liului de Miniştri. Manea Mă- ducători ai instituţiilor cen tări relaţiile de prietenie $o-
acestora a fost dezvăluit un lung şir do cauze care nescu. membru al Comitetului trale şi ai organizaţiilor ob vietn-române.
s!au la rădăcina defecţiunilor în conducerea şi coordo Executiv, secretar al CC. ăl şteşti. Biroul Politic al C C. al
narea şantierelor, a scăderii eficienţei muncii organi P.C.R., vicepreşedinte al Con Au fost de faţ.â A. V Rasov.
zaţiilor de partid, sindicat şi U.T.C. H u n ed o re n ii siliului de Stat, şi Vasile Vlad. ambasadorul Uniunii Sovieli P C U S şi guvernul U.R.S.S,
au oferit un prinz in cinstea
ce la Bucureşti. şi membri ai
Regresul ne justificat de Ia şef de secţie la CC. al P.C.R., ambasadei (Agerprcs). conducătorilor de partid şi de
stat români
care au făcut o vizită de prie-
avansuri la restante gazde prim itoare
t
Prima şi cea mai gravă conslatare este aceea că le care să reprezinte obiecti
atit comitetul de direcţie cit şi comitetul de partid prin sălbaticul defileu al Jiu din Sormizegetusa. Zam, Por vele turistice din judeţ, tipă
dc la I.C.S.H. au scăpat de sub control respectarea lui, iar pe dc altă parte exis nita. Orăşlie, Podele cu incâ rirea unui pliant pentru popu Manifestări
duratei şi a termenelor de punere în funcţiune a obi tenţa a numeroase monumen 48 de locuri. Pentru a mări larizarea unităţilor de deser
ectivclor. O bună perioadă de vreme conducerea în te istorice şi ale năimii, ca şi rapacitatea de cazare a turiş vire, recrutarea de ghizi com Zilele bunei gospodăriri
treprinderii şi comitelui dc partid au pus un preţ manifestările folclorice deve- tilor. întreprinderea judeţea petenţi pentru obiectivele dc destinate
in
nă balnco-climalcricâ va
prea mare pe succesele remarcabile din trecut — în nile tradiţionale, atrag pe interes turistic, geografic, cît
tre care predarea cu 3 luni înainte de termen a blu- plaiurile hunednrene tot mai stala corturi eu o capacitate şi penlru excursiile ce se or întrecerea patriotică ce se cetăţenii pentru îndeplinirea tineretului
mingului ,.l 300" ocupă locul central — renunţînd la mulţi turişti din ţară şi de de 300 de locuri pc lingă ca ganizează prin O.NT. desfăşoară intre consiliile obiectivelor pc cate con
urmărirea operativă, tenace a evoluţiei lucrărilor. peste hotare care se adaugă banele Costcşti. Pietrele. Ba- Comitetul judeţean de cul populare comunale, orăşe siliile populaic comunale, o- tniir manifestările deşii- j
Treptat s-a diminuai exigenţa în coordonarea activită la numărul crescînd de iubi leîa. Gura Apoi. Gurazlatn. tură şi artă şi C J E F.S. au neşti şi municipale privind lăşcneşli şi municipale şi nalc llncrelului se numără j
ţii pe şantiere, s-a creat impresia că. lăsînd liedurile tori ai drumeţiei din judeţul Rula. precum şi în Geoagiu- stabilit pentru toate perioa mal buna gospodărire a lo le-au propus penlru accnsiă şl organizarea Intîlnirllor cu •
să decurgă ..de la sine", obiectivele aflate în construc nostru. In vederea creării u Băi. Hotelurile vor fi ieame- dele şczonului de vară pro calităţilor antrenează la o primăvară in vederea Îm
najale, iar multe îşi vor spori
ţie se vor ridica fără prea mari eforturi, constituind nor condiţii din ce în ce mai capacitatea. La toate aceste gramele manifestaţiilor sporti muncă susţinută mase lot bunătăţirii aspectului gospo diferite personalităţi, specia- j
automat, tot atîlca succese bune pentru turişti. Consiliul mal mari dc cetăţeni. Pc bu dărcsc al localilăţilor. lişli in cele mai diverse do- :
judeţean al turismului şi-n spatii dc cazare se mai adau ve şi ale spectacolelor artisti menii de activitate.
Realitatea însă n-a fost nici de astă dată dispusă propus măsuri care vor dure gă locurile rezemate în cămi ce ce vor fi organizate in ca nă dreptate se spune că oa Azi şi iniinc întregul ju In acest context se încă- :
concesiilor. Dimpotrivă, a servit o aspră lecţie con la punerea în valoare a po ne şi rele convenţionale de sele de cultură, la tealre, în menii schimbă înfăţişarea deţ va li un marc şantier drează şi intjlnirilc tovară- j
structorilor. punindu-i în situaţia dificilă de lestanli- sibilităţilor pe care le oferă O.NT In particulari, astfel că aer liber, nedei, serbări cîm- localităţilor dc la o zi la al bunei gospodăriri pc caro şului Ion Alexandru, co- I
alta.
eri la unele obiective deosebit de importante. Se con judeţul nostru pe această li vom dispune de peste 3 100 de peneşti, serbări tradiţionale. vor lucra celăţc/ii de toate incnl.itor dc politică cxlcr- j
nie. Se remarcă faptul că dru locuri de cazare dispersate pc Printre acestea amintim ser In această acţiune de larg vîrstelc, chemaţi s.î răs
firmă astfel din nou cît de dăunătoare este practica nă al Agenţiei Române dc *■
murile de acces spic monu întreaga suprafaţă a judeţu bările* dc pe muntele Găina, interes cetăţenesc zilele de pundă acţiunilor intreprin- Piesă — Agcrprcs — cii ti- I
de a tergiversa, din diverse motive, luarea din timp mentele istorice şi ale naturii lui. nedcîa de la Siivaş. festivalul 17 şi 18 mal vor fi adevă se de consiliile populari*, dc ncrli din Hunedoara Şi Dc- I
a tuturor măsurilor pentru a asigura respectarea rigu vor fi amenajate, asigurîn- In ceea ce pliveşte alimen cîntecului şi jocului ce va a rate zile ale bunei gospo deputaţi prin entuziasmul şi va. Azi şi mîlnc, Invitatul i
roasă a graficelor de execuţie. du-se noi locuri de parcare a taţia publică, planul Consiliu vea loc în luna iunie, precum dăriri In care vor fi angre hărnicia ec ne sînt caracte va da răspunsuri întrebări- i
autovehiculelor şi refugii în lui judeţean al turismului cu şi alte manifestări cultural- nate toate localităţile din ristice, pentru a face fiecare lor ridicate de cel prezenţi j
L VI5KI localităţi şi pe şoselele cu tra prinde o seamă de măsuri sportive cu specific local. judeţ. La desfăşurarea a- localitate mai frumoasă, bi la inlilnlri asupra prlncipa- \
fic intens menite să ducă la îmbunătă Acestea sînt doar cîlev-i ccstel ample acţiuni, Iniţia ne gospodărită, pe măsura Iclor direcţii ale politicii cx- !
ţirea calitativă a producţiei dintre principalele posibilitâii tă de Comitetul executiv al
In preajma oraşelor Deva. prestigiului dc care oame Icrnc a partidului 5| statului î
Continuore în pag. o a-a) Hunedoara, Petroşani, Sime- proprii a unităţilor şi, mai a de recreere pe care le vom Consiliului popular judeţean, nii muncii din judeţul Hu nostru, precum şl asupra i
les la o diversificare a prepa
ria, Haţeg, Orăştie, Brad se oferi oaspeţilor plaiurilorbu- sînt chemaţi să participe 1oţi nedoara se bucură. altor probleme de politică i
ratelor cu precădere spre fo nedorene, a căror gazde pri
vor amenaja locuri de agre- losirea cît mai intensă a spe mitoare am arătat că sîntem. internaţională.
ORAŞUL NU DOARME NICIODATĂ la recopţionaren chemării de
către telefonistă şi, chiar in
timp ce dînsa notează în re
• gistru, şoferul Nicolae Cristi
niuc şi-a pornit motorul. Lin
Noaplc de maî. Oraşul doarme liniştit. O noapte Urmărim pe tablou pleca mul neîntrerupt al pulsului gă el, în cabină, se află felce
care, parcă, îndeamnă la o meditaţie. Ştim insă că rea acceleratelor spre Petro vieţii. Ba parcă întunericul şi ra Maria Mihali. Maşina por
dincolo de perdeaua ei, sint nişte locuri cu oameni şani şi Sibiu. „Drum bun" le trăirea molcomă a nopţii în neşte în viteză
care nu meditează, care trăiesc o poezie a nopţii pli dorim în gînd, pasagerilor. sufleţesc maî mult munca In aceeaşi noapte. Sofia
ne. Cam pc cînd se. apropia „crucea nopţii", i-am daf. Cei ce le asigură drum bun oamenilor de la salvare, îi a- Munteanu din Leşnic. Maria
în cileva locuri, la o parte perdeaua, ca să putem insă, sînt cel de la .căi libe daugâ atîlea atribute noi, de Varga, Marcela Barbu, copi
privi mozaicul epic. Căci faptele, pe care le-am sur re" şi cel de la RC.M. Pe un profund umanism, de grijă lul Mircea Fleşcru din Deva
prins, nu căutat, şi pc care le redăm, sint un astfel măsură ce trenul iese din a pentru om. dusă pînă la sa şi mulţi alţii, au apelat la
de mozaic. numite segmente de linie, ro crificiu şi uitare de sine.. serviciile celor zece oameni.
şul care luminează „calea fe Zece oameni stau dc ve Fiecare bolnav a fost trans
rată" pe tablou sc colorează ghe noapte de noapte la sta portat în cea mai mare ur
— E n noapte liniştită, re
Poezia marcă .blochistul". in galben, apoi păleşte şi se ţia de salvare Deva. Cinci şo genţă, dat în grija medicilor.
feri. patru cadre sanitare şi o
Liniştită ? ! Poate. Ne uităm stinge. Calea e liberă n^nlru telefonistă Noapte de noapte. La nevoie au fost aduşi me
nopţii pline la tabloul care-1 învăluie din alte trenuri. Unii de ani de zile. dici de acasă, cum a fost ca
trei părţi. Steluţe şi linii in Notăm numele celor pe ca zul doctorului Florea. de la
Am „citit-o“ de la înălţi culorile galben, roşu, verde Oameni re i-am găsit în noaplea vi ginecologic
mea unui turn dc comandă clipesc. zitei noastre Pentru a-i cu — Si totuşi, am avut o
intr-o gară mare, cea mai ma — Astea reacţionează chiar care nu meditează noaşle oamenii, acei care ape noapte dintre acelea pe care
re din judeţ — Simeria. Ste şi atunci cînd un corp meta lează la ei de atîtea ori. Te
luţele semafoarelor clipeau, lic a unit cele două linii, din lefonista Gabriela Cantem ir. noi le numim liniştite — sînt
părînd imaginea cerului răs- întîmplare — ne spune omul Oameni care stau de veghe. cadrele sanitare Maria Mihali, de părere oamenii de veghe.
fn'nt. De la ele, în stingă şi în de la „căi libere". Aşteaptă chemările semeni Constanţa Trandafir, Rafiln Au fost cazuri cînd numărul
dreapta începe lumea largi*, Siguranţa circulaţiei In pe lor. apelurile lor. Ea Paruşev, Maria Popescu, şo chemărilor a trecut de 130 în
depâilările către care gonesc rimetru! centralizat clcctrodi- cel mai mic semnal sînt ferii Vasile Sănduleac, Nicolae
zi şi noapte trenurile Tova namic, evenimentele sint ex Cristiniuc. Gheorghe Cărăuş, S. POP
răşi de cîteva ore ne sînt oa cluse. Excluse cu condiţia u gala dc drum. Aleargă în Petru Todea şi Kosller Geza. I. CIOCLEI
menii din turn, impiegatul de nei veghe atente a celor trei intîmpinurca suferinţelor, pen Din Bîrcea Mare se recep GH. I NEGREA
bloc Octavian Raica. impiega din turn. Ceea ce nu prididim tru salvarea sănătăţii şi vieţii ţionează un apel Mărioara A-
tul de la „căi libere" Paul să percepem cu cele două oamenilor... maria. în vîrstâ dc 47 de ani.
Popovici şi cel de la regula simţuri — al văzului şi auzu Poate nicăieri ca la o staţie apelează la ajutorul vecinilor
torul de circulaţie şi mişcare. lui — ei percep în timp ce de salvare nu simţi şi în li pentru a solicita salvarea
Ioan Montoiti. ne explică unele lucruri. niştea nopţii trepidaţiile, rit Trec doar cîleva secunde de După un scurt rogoz penlru verificare, sonda va cobori din nou în adîncuri, în câuto-
reo rezervelor de minereu. Foto : V. ONOIU