Page 54 - Drumul_socialismului_1969_05

r M jn s ^ n 3 H s n z m s iiB

CONTE AREA

Haţeg,

REALIZĂRILOR TRECUTE

ora

alunecînd cu uşurinţă pe panta mulţumirii de sine, slâbino
exigenţa faţă de modul cum se desfăşoară activitatea între­
(Urmare din; pog. I) prindem. Referatul prezentat de tovarăşul Gheorghe Moldt,
ca şi intervenţiile tovarăşilor Alexandru Ciorogaru şi Cor­
nel Covaliov. reprezintă ele însele cea mai bună dovadă in
In referatul prezentat in fala biroului comitetului muni­ acest sens. Din toate trei cazurile răzbate uşor faptul câ to­ 1 6
cipal de partid dc tovarăşul ing. Gheorghe Moldt, directorul varăşilor din conducerea 1.C.S.H' Ie vine greu să-şi însuşeas­
general al I.C.S.H., se recunoaşte că la noua oţ.elfiiîe electri­ că ideea câ dincolo de a considera lucrurile aproape de
că s-a înregistrat in acest an o întîrziere de circa 2 luni fa­ perfecţiune, trebuie să vadă imaginea reală a deficienţelor
ţă de graficul dc execuţie ; la extinderea ajuslajului lamino­ existente, pentru Înlăturarea cărora trebuie acţionat cu mul­ Urbe cuminte, modestă,
rului de profile mijlocii şi benzi intîrzierea este de peste o tă dăruire, ambiţie şi fermitate. poate prea modestă. Parcări
lună. Restante sini şi stadiile fizice de la unele obiective cu Ar fl deosebit de util în acest sens dacă tovarăşii vizaţi ascunde frumuseţile. Dame
termene de punere in funcţiune in ultimul trimestru al anu­ ar ţine măcar In parte seama de observaţiile temeinic fun­ nii sc cunosc, se saluta. U-
lui curent şi in primul trimestru 1070: extinderea capacită­ damentate şi realiste ale tovarăşului Gheorghe Vaslu, prim- ncori zgomotos, dar sincer,
ţii de încălzire la bluming „1300". fabrica de oxigen, lamino­ secretar al comitetului municipal de partid, din care con­ sănătos. Totul merge pe fă­
rul „000", terminarea lucrărilor la laminorul de semifabri­ semnăm in mod deosebit necesitatea ca atît la conducerea gaş normal, azi ca ieri, ieri
cate etc întreprinderii cit şi a şantierelor să se întărească exigenţa In solarul cooperativei agricole din Geoagîu se lucrează de zor (a întreţinerea culturii ca alaltăieri. Ai impresia că
Importanţa economică a acestor obiective nu are nevoie şi răspunderea faţă de sarcini Cadrele de conducere din în­ de roşii timpurii.
de explicaţii suplimentare. Conferinţa judeţeană de partida treprindere trebuie să înţeleagă câ tendinţele de a comenta, aici nu se-ntîmplă nimic. Şi,
stabilit. în interesul economiei naţionale, să se devanseze parlamenta, răstălmăci şi considera facultative sarcinile de totuşi, se mai intimplă...
termenele de punere în funcţiune cu 10 zile la oţelâria e- serviciu, nu numai că contravin normelor elementare de dis­ ...La statia dc benzină a
leclricâ şi cu 20 zile la ajustaje. Iar conducerea şi comitetul ciplină a muncii, ci pot aduce serioase prejudicii întregului apărut cineva care vrea nea­
de partid de la I C.S H. s-au angajat să înfăptuiască exem­ colectiv. De aceea, se cere din partea şefilor de şantiere şi w v i i I i i părat să fie luat In seamă. /
plar aceste prevederi. După cum se vede însă, conducerea de loturi, a inginerilor şi maiştrilor o prezenţă activă pe rara masuri energice, producţia se spune „tovarăşe revizor~.
1 C.S.H. a uitat repede propriile angajamente, n-a acţionat şantiere, pentru a controla şi îndruma efectiv activitatea de Grav, meticulos, numără şi
cu toate forţele şi mijloacele pentru a asigura la aceste o- producţie scrie, scrie şi numără... Şo­
bieciive ritmuri înalte de execuţie. In ce priveşte comitetul de partid, acesta trebuie să aibă ferii roagă, strigă şi printre
Din observaţiile tovarăşului Mihai Grigore, secretar al co­ mai mult in vedere desfăşurarea muncii de partid nu numai pajiştilor naturale nu poate dinţi îi trimit cîte un salul
mitetului municipal de partid, rezultă că ritmul actual al lu­ şi in primul rind la nivelul membrilor biroului sau secreta­ de-al lor. Dar dumnealui
crărilor este departe de a corespunde termenului planificat rilor de organizaţii, ci direct în rîndul oamenilor, pentru a-i nu-i pasă. Face revizie. S-a
dc punere in funcţiune. Pe şantierul noii oţelârii electrice, mobiliza efectiv la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de de răspundere diq partea con­ dul defectuos în care s-au a- făcut o coloanp. de autovehi­
în cele 4 lvmi, s-a acumulat un volum de lucrări restante de producţie. creşte siliilor de conducere ale uni­ plient în anul trecut măsurile cule ? S-aştepte. Cineva zi­
16,6 milioane lei, iar la ajustajul laminorului de profile mij­ Comitetul sindicatului şi organizaţia U.T.C., la care se tăţilor vizate nu se poate mo­ de ameliorare a pajiştilor na­ ce cu revizia nu trebuie să
locii şi benzi. 11 milioane lei. Chiar şi în luna aprilie, cind constată o slabă preocupare pentru îndeplinirea sarcinilor, tiva cu nimic altceva situaţia turale, respectiv al l'ineţelor. stingherească traficul rutier.
au existat condiţii optime de lu^u şi deci de recuperare ma­ trebuie să tragă maximum de învăţăminte din şedinţa de In scopul asigurării unei în care se află pajiştile natu­ De neînţeles apare însă fap­ Revizorul îi dă dreptate. Nu­
sivă a restanţelor, prevederile la cele două obiective n-au analiză şi să se angajeze cu răspunderea şi seriozitatea cu­ bune hrâniri a animalelor rale de pe sute de hectare râ­ tul câ nici pentru acest an mai cu nimeni n-a reuşit
fost îndeplinite cu 1,3 şi respectiv 5 milioane lei. venită pentru rezolvarea problemelor ce le stau în faţă. Ele proprietate obştească, coope­ mase neîngrijite, invadate de conducerile cooperativelor a­
Faţă de o asemenea situaţie prevestitoare de implicaţii trebuie să acţioneze efectiv pentru întărirea disciplinei de rativele agricole din judeţul mârâcinlşuri, muşuroaie şi ve­ gricole nu au tras învăţămin­ pînă acum să pornească ma­
negative nu numai pentru soarta obiectivelor ci, mai grav, producţie, pentru stabilizarea şi calificarea cadrelor de nostru şi-au stabilit prin pla­ getaţie nefolositoare. Si ceea tele cuvenite, balanţa furaje­ şina cu dreptatea. Avem , to­
pentru economia naţională, reacţia normală a conducerii muncitori, pentru crearea unor condiţii optime de muncă şi nurile de producţie ca în a ­ ce s-a făcut la cooperativele ră indicînd un deficit de pes­ tuşi, nevoie dc benzină...
I C.SH. trebuia să fie luarea unor măsuri energice, fermi­ viaţă constructorilor. cest an să efectueze lucrări agricole din Roşcani, Bretea te 10 000 de tone de fînuri pî­ ...Corso-ul c plin. Soarele
tatea de a face totul pentru ca termenele să fie întocmai res­ de îmbunătăţiri pe aproape Mureşanâ, Săluşu Superior, nâ la recolta anului următor. a scăpătat „dincolo11 şi um­
pectate. Dar, poziţia comitetului de direcţie al I.C.S H,, îm­ 18 000 hectare ocupate cu pă­ Rîu Bărbat. Bâieşti, Mărti- Nenplicarea nici măcar a u­ bra face plimbarea plăcută.
părtăşită din păcate şi de comitetul de partid a fost, regre­ Aportul beneficiarului şuni. Deşi faţă de cerinţe şi neşli, precum şi în alte uni­ nor lucrări simple de curăţa­ Vitrinele rămin însă impasi­
tabil. inversă. In loc să evalueze autocritic deficienţele în posibilităţile existente preve­ tăţi sînt doar nişte realizări re a fîneţelor naturale se re­ bile : plasticul ascunde totul
coordonarea şi execuţia lucrărilor la oţelâria electrică, să derea respectivă poate fi con­ simbolice, departe de a n- flectă în producţiile de nu­ privirilor. Zice un gestionar
prezinte soluţii eficiente pentru redresare, conducerea şi ministerului de resort siderată ca minimă, nici a­ glindi necesilâţile şi posibili­ mai 800—1000 kg fîn la hec­ că se protejează mărfurile
I.C.S.H. încearcă să acrediteze ideeo imposibilităţii punerii ceasta nu se realizează Ca tăţile de care dispun acestea. tar, faţă de 1 500—2 000 kg cît dc razele solare. Fantastică
în funcţiune la termen a oţelăriei electrice. De aceea, nici dovadă, pînă la sfirşîlul pri­ Curăţarea abia a cîle 5—10 s-ar putea obţine în cazul descoperire la Haţeg : raza
nu este de mirare că o serie de lucrări, aferente oţelăriei, la accelerarea lucrărilor mei decade a lunii mai a.c., hectare de păşune, pînă la în­ cînd suprafeţele respective ar soarelui se curbează în aerul
trenează Aşa este, printre altele, cazul halei de pregătire a se executaseră lucrări de cu­ ceputul acestei decade, din li cit de cît îngrijite. acestui oraş! Să fie neapărat
garniturilor de turnare, forja nouă care condiţionează elibe­ răţare a păşunilor pe abia cele 230—790 hectare cît deţin înregistrată la cooperaţie —
rarea amplasamentului, alimentarea cu energie electrică, po­ Neîndoielnic, pentru rămînerca în urmă la obiectivele a­ 7 645 de hectare, iar acum s-a în folosinţă C A P. Şerel. Rîu Cele mai mari rămineri in eventual alături de comodi­
dul de turnare de 100 tone şi altele. mintite, o mare parte de răspundere revine însuşi combina­ ajuns la numai 44 Ia sută din Bărbat sau Sâlaşu Superior, urmă la îngrijirea păşunilor tate, indolenţă, lipsă de
Pe bună dreptate, această optică, In neconcordanţâ tului siderurgic, ca beneficiar al acestor lucrări. Bunul obi­ suprafaţa planificată. reprezintă, precizăm, chiar şi există în cooperativele agri­ gust ele. ete. Dacă acestea
cu sarcinile şi indicaţiile stabilite de conducerea parti­ cei, de atîtea ori subliniat, al conlucrării armonioase şi fruc­ încercarea de a juslifica re­ în cazul cînd raportarea nu cole din zona Uiei. unde din
dului în domeniul investiţiilor, a fost vehement combătută, tuoase a celor două mari întreprinderi hunedorene în reali­ zultatele cu totul nesatisfâcâ- s-a făcut de dragul de a nu 10 000 de hectare planificate, fac parte din sortimentul
impunindu-se ca fiecare colectiv de constructori să priveas­ zarea Investiţiilor, a fost se pare abandonat. Intre construc­ toare pe seama „lipşei forţei apărea cu rubrici goale în si­ nu s-au curăţat nici măcar minimal obligatoriu. Dacă
că cu cea mai mare răspundere respectarea riguroasă a gra­ tor şi beneficiar apar tot mai frecvent dispute şi animozi­ de muncă sau a timpului ne­ tuaţia lucrărilor agricole de 1000 de hectare In ultima nu, s-o lase baltă Apropo,
ficelor de execuţie şi a termenelor de punere în funcţiune. tăţi, ambele părţi dovedindu-se „pietre tari" in câştigarea di­ favorabil" nu poate fi susţi­ sezon, doar un început ane­ săptâmînă, nu s-a mal între­ ce-o fi in vitrine ?
prins nimic in această privin­
vergenţelor. nută cu nici un fel de argu­ mic al acţiunii. Nu este deloc ţă Atunci cum se poate aş­ La tricotaje e linişte. Du­
Organizare concretă, Este momentul să remarcăm, iar conducerea combina­ ment convingător. Ea este in­ de mirare câ tocmai în aces­ tepta ca animalele sâ aibă a- pă anunţul dc pe uşă, vreo
patru zile. K inventar.
No­
tului să înţeleagă, câ sistemul de a discuta doar problemele firmată de exemplul unor co­ te unităţi producţia de lapte siguratâ hrană din abunden­
roc
super-maga-
nu-i
că
de investiţii, fără măsuri energice de soluţionare, este numai operative (Simeria, Sintandrei, şi creşterea în greutate a ani­ ţă pe perioada de păşunat 7 zhi — ar dura o lună, sau
nu „la general*4! în detrimentul celor doi parteneri de investiţii, in dauna Orăşlie, Crislur şa.). unde malelor se menţine an de an te cu multă seninătate şi dc cine ştie...
Râu este că situaţia se priveş­
la un nivel mult inferior.
s-au ameliorat şi fertilizat su­
economiei. Tocmai de aceea, biroul comitetului municipal de
partid a cerut comitetului de direcţie al combinatului sâ-şl te de hectare ocupate cu pă­ O siluaţie inexplicabilă în către consiliile populare co­ ...Şi ce urît miroase Gal­
Privind cauzele determinante ale stadiilor fizice întârzia­ respecte ferm obligaţiile de beneficiar, să asigure în cel mai şuni. In unităţile amintite privinţa valorificării potenţia­ munale, cărora le revine sar­ bena !
te la unele lucrări, strădaniile conducerii de a le prezenta scurt timp şi in totalitate amplasamentele şi documentaţia munca s-a organizat în mod lului productiv al păşunilor cina sâ sc preocupe cu întrea­ ...Doi tineri „din oraş' ini
drept „obiective", fără nici o legătură cu activitatea proprie, tehnică, să întreprindă urgent toate demersurile pentru adu­ temeinic şi s-a urmărit ca se întîlneşte la C A P. Totla. ga răspundere dc folosirea eu cearcă să acosteze o fată.
nu rezistă probelor oferite de realitate. In acest context, a r­ cerea pe şantiere a utilajelor, instalaţiilor şi aparaturii care măsurile stabilite pentru îm­ Cu toate câ în anii trecuţi randament maxim a fondului
gumentul lipsei de utilaje este nefondal. La laminorul de condiţionează punerea la timp în exploatare a obiectivelor. bunătăţirea păşunilor să fia cooperatorii de aici au reali­ funciar, inclusiv dc creşterea Vulgar, violent. Dar unii se
profile mijlocii şi benzi, constructorii reclamă lipsa de uti­ Dată fiind însemnătatea deosebită a oţelăriei electrice aplicate în totalitate. zat. prin aplicarea măsurilor producţiei pajiştilor naturale, distrează. Rid. De ce-or fi
laje, deşi acestea, în valoare de peste 43 milioane lei, au fost şi ajustajelor, timpul scurt pînâ la scadenţa punerii în func­ Există însă unele cooperati­ agrotehnice corespunzutoare. Pentru ieşirea din impas rizind ? Fala se fereşte, pune
asigurate încă în trimestrul III anul trecut, dai n*au fost ţiune, un sprijin oportun şi indispensabil se impune şi din ve agricole, din păcate nu pu­ aproape 30 000 kg maso verde există o singură soluţie : sâ capul In pămint şi se face
montate deeît o parte care valorează circa 14 milioane lei partea Ministerului Industriei Metalurgice. In mod deosebit, ţine la număr, unde, deşi pro­ la hectar, în acest an au cu­ fie organizată munca In mod
De altfel, trebuie arătat că la ora actuală combinatul side­ acesta poate interveni autoritar pentru soluţionarea proble­ ducţia de iarbă nu depăşeşte răţat doar de ochii lumii cî- exemplar şl mobilizate toate nevăzută. Cei doi, mindri de
rurgic dispune de utilaje în valoare-de 127 milioane lei care melor de proiectare, pentru urgentarea furnizării utilajelor 4 000—C 000 kg la hectar, nu teva hectare de păşune din forţele la concretizarea obiec­ ispravă, . cercetează felele,
aşteaptă să fie montate. . - . tehnologice şi,.aparaturii dim import şi din tară. De nseme- s-a făcut simţită nici o preo;k cele 121..ce le .au în folosinţă tivelor stabilite referitor la caută. Şi nu-i găseşte ni­
Intr-o atare situaţie, capătă o deosebită semnificaţie re­ nea, direcţia generală de resort din minister este chemată cupare in privinţa iniţierii de Explicaţia producţiilor slabe creşterea producţiei de furaje meni !
marca tovarăşului ing. Costache Trotuş, directorul general să urmărească şi să îndrume mai îndeaproape întreaga ac­ acţiuni care să conducă la de lapte pe cap de vacă — în fiecare unitate, ceea ce se ...Haţeg, 15 mai 1969, ora
al combinatului siderurgic, preşedintele consiliului de admi­ tivitate a I.C.SH. creşterea cît de cît a cantită­ pînâ la începutul lunii mal va reflecta în sporirea pro­
nistraţie al Centralei industriale Hunedoara : „Constructorii ţii de furaje. Intr-o asemenea ac., nedepâşind 20(1 litri — ducţiei animaliere şi a veni­ 16. '
trebuie să aibă în vedere că activitatea de construcţii-mon- O situaţie se găsesc C.A.P. Po­ înregistrate la C.A.P Pui, turilor băneşti obţinute de
taj nu este un scop in sine ; ea trebuie să răspundă unor peşti. Arhia, Bobîlnn. Finloag, Bampotoc. Soimuş. Rîu A’b. cooperativele agricole. DAN CORIOLAIM
necesităţi reale, dictate de dezvoltarea producţiei de metal şi Analiza activităţii constructorilor hunedorenî. operată în Dineu Mic, Bîrsău şi altele. Livadea etc.. nu se poate cău­
de aceea se impune să concorde în cel mai înalt grad cu a ­ spirit de înaltă răspundere şi exigenţă, demonstrează câ în In afară de pasivitate $i lipsă ta în altă parte deeît în mo­ N. TIRCOB
ceste necesităţi". momentul de faţă sarcinile trasate de partid. în domeniul
investiţiilor trebuie abordate şi îndeplinite în mod exem­
Lipsa acută de front pentru montaj se datorează in ex­ plar. fără o cît de mică abatere de la termenele planificate
clusivitate faptului că, îr.cepînd din trimestrul III anul tre­ de către fiecare constructor sau beneficiar de investiţii. In
cut şi pînă acum, la I C.S H. se constată o continuă râmîne- acest spirit, şedinţa de analiză a prilejuit valoroase conclu­
re in urmă a lucrărilor de construcţii propriu-zise, creîn- zii ce trebuie să fie temeinic însuşite de către cadrele de
du-se chiar de la început pericolul nerespectârii stadiilor fi­ conducere, organizaţiile de partid şi de masă de pe şantie­ Tradiţii de cercetare ştiinţifică la
zice Pe de altă parte, trebuie remarcat că la această între­ rele Hunedoarei, de întreaga masă a constructorilor.
prindere conducerea manifestă o adevărată predilecţie pen­
tru lucrările de mare productivitate care facilitează realiza­ La nivel de conducere, elementul principal trebuie sâ-1
rea fără prea mari eforturi a unor indicatori globali, care să constituie întărirea exigenţei şi răspunderii fată de sarcini.
permită mascarea abaterilor de la programul de lucrări sta­ Un lucru esenţial este ca alît la comitetul de direcţie cit şi Liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăştie
bilit şi prelungirea duratei de execuţie peste limitele admi­ la comitetul de partid să se manifeste din nou, cu toată
se. Numai aşa se explică tergiversarea exagerată a execu­ pregnanţa, acea mobilizare generală, concentrarea tuturor e­
ţiei la unele obiective cum este cazul sectorului de pregătire forturilor pentru realizarea unor ritmuri înalte de execuţie,
a cărbunelui şi secţiei chimice etapa a Il-a, unde lucrările pentru devansarea termenelor de punere în funcţiune a obi­ Orâşlin şi — inlcgrirulu-sc tu sc dnloreştc exemplului După ce n fost. la Cluj. a- numeroase sesiuni ştiinţifice
durează de 6 ani. magazia de materiale refractare de 5 ani, ectivelor. Este, de asemenea, imperios necesar ca experien­ în întregime ci — liceul .Au­ personal, influenţei directe sau sisietiiul geografului Gheorghe de comunicări metodico-ştiin-
zdrobitorul de zgură de 3 ani, reţelele de canalizare de 4 ţa dobînditâ în organizarea superioară a producţiei la nive­ rel Vlaicu" au cunoscut o in­ indirecte a tradiţiei dc cerce­ Vilsan, după ce a colindat ţifice şi de specialitate ale li­
ani etc. lul întreprinderii să fie extinsă $i asupra şantierelor şi for­ tensă şi remarcată viaţă cul­ tare .ştiinţifică creată şi con­ Carpaţii — m compania unui ceului şi Societăţilor ştiinţifi­
Stadiile necorespunzătoare de execuţie sînt urmarea de­ turală despre cure — pe bună tinuată de profesurii-uarueni eminent geograf de renume ce de naturale-geografie, filo­
ficientelor în programarea şi coordonarea activităţii, In ur­ maţiilor de lucru. în scopul obţinerii unei eficienţe maxime. dreptate — s-a scris destul dc de ştiinţă ai vechiului şi nou­ mondial, îndrăgostit pînâ la logie ele.
mărirea muncii pe şantiere; în folosirea nejudicioasâ a utila­ Necesitatea accelerării lucrărilor, angajamentele con­ mult. Dar în aceeaşi măsură lui corp profesoral. In unani­ înfrăţire ca natura şi poporul Luind faptele în ordin cro­
jelor, forţei de muncă şi timpului de lucru. Cu toate că to­ structorilor hunedorenî în întrecerea închinată aniversării — deşi mai puţin spectaculoa­ mitate cercetătorii de azi re­ român, francezul Em. de Mar-
varăşul ing. Alexandru Ciorogaru. directorul tehnic al între­ unei sfert de veac de la eliberarea patriei impun cu necesi­ să pentru publicul larg — via­ cunosc influenţa tradiţiei şti­ lonne — profesorul loachim nologic şi de amplitudine men­
prinderii, a încercat să explice, prin productivitatea ridica­ ta .ştiinţifică dusă de profeso­ inţifice a modeştilor (ca oa­ Rodeanu s-a stabilit la Liceul ţionăm activitatea geografilor,
tă. că pe şantierele Hunedoarei treburile merg bine. analiza tate măsuri energice din partea tuturor factorilor, o muncă rii liceului (şi imprimată ele­ meni) dar plini de prestigiu Aurel Vlaicu. Bun pedagog, a filialei Societăţii de natu­
întreprinsă de comitetul municipal de partid infirmă această asiduă, plină de dăruire şi elan. Fără îndoială, colectivul de vilor) a adus preţioase contri­ (ca rezultate ale cercetării şti­ îndrăgostit de profesiune şi e- rale şi geografic, caic a re­
părere exagerat de liniştitoare şi optimistă. la IC.SH., format din cadre competente şi cu experienţă, buţii ştiinţifice mai ales in inţifice) vechi şi mai noi pro- Icvj, nu şi-a părăsit însă ni­ luat o tradiţie şi a impulsio­
Deşi la I.C.S.H. s-a format un colectiv competent şi se condus de organizaţii de partid puternice care au dovedit domeniul ştiinţelor naturii — lesori-ccrcctâtori ai liceului. ciodată vocaţia de geograf nat. alrâgînd noi alţi profe­
face o programare mai raţională a succesiunii lucrărilor, de nenumărate ori abnegaţie la construcţia marilor obiecti­ la profesorii mai vechi — şi Sc pare câ la Orăştie viaţa cercetător. Lucrările sale asu­ sori. munca de cercetare. Mul­
conducerea întreprinderii nu urmăreşte asigurarea tuturor in domeniul metodico-ştiinţi- ştiinţifică s-a plămădit incâ pra aspectelor morfologice la te din rezultatele muncii de
condiţiilor pentru respectarea acestei programări. Se menţin ve, va găsi şi de această dată resursele materiale şi mora­ lic — la profesorii mai noi. înainte de înfiinţarea actualu­ contactul intre bazinele Mu­ <ercetare geografică au fost
încă serioase neconcordanţe între valorile planificate şi ce­ le care sâ-1 propulseze din nou în rindul colectivelor de con­ Dacă astăzi. din foştii elevi lui liceu (1919), cînd a existat reşului, Oltului şi Someşului expuse în sesiuni locale si cen­
le realizate, fapt ce anihilează in mare măsură avantajele strucţii cu renume. ai liceului orâştian, se numă­ spiritul de inventator al lui Au­ sînt citate şi azi în literatura trale Iar un număr mare au
planificării ştiinţifice, influenţind negativ folosirea potenţia­ Redacţia ziarului nostru, care a consemnat întotdeauna ră mulţi oameni de ştiinţă rel Vlaicu, cînd au activat en­ de specialitate (una din lucrări fost publicate. Tematica cer­
lului întreprinderii Din numeroasele constatări pe teren s-a succesele constructorilor hunedorenî, aşteaptă să acorde un (cadre universitare, cercetă­ tuziaşti cum a fost cercetăto­ a fost distinsă cu premiul cetărilor a fost variată : pre­
desprins concluzia că măsurile de organizare superioară a tori in institute ştiinţifice, rul şi popularizatorul ştiinţei Km. de Martonne). Ca bun darea geografiei de clasă, in
producţiei nu au un deplin şi eficace corespondent la locuri­ spaţiu larg măsurilor preconizate de conducerea şi comitetul profesori din învăţământul Gavril Todica, care a editat cunoscător al bazinului Tran­ activitatea extraşcoiarâ. cerce­
le de muncă. Aceasta, in primul rînd datorită faptului câ de partid al I.C.S.H., pentru perfecţionarea muncii, viitoare­ mediu cu rezultate in ac­ revista „Convorbiri ştiinţifi­ silvaniei, a fost solicitat de tări monografice, de elimato-
şefii de şantiere şi de loturi, inginerii şi maiştrii nu sint pre­ lor succese de prestigiu de pe marile schele ale Hunedoarei. tivitatea ştiinţifică) aceas- ce' şi a scris una din primele Academia R.S.R., în J95U-1958, logie şi terminologic geografi­
zenţi la punctele de lucru în momentele hotărîtoare La în­ prezentări monografic-turisticc sâ conducă o echipă de cerce­ că. gcomorfologie şi geografie
ceperea programului, aceştia pierd ore întregi cu treburile a Ţârii Haţegului. Dar adevă­ tări in scopul cunoaşterii mo­ fizică complexă, editare de
de birou, in loc să se ocupe cu prioritate de demarajul mun­ raţii protagonişti ai vieţii şti­ nografice a Tirnavelor, raport manuale, participare la meto­
cii de flecare zi. De altfel, tovarăşii Gheorghe Ordeanu, se­ inţifice au fost profesorii lice­ necesar pentru întocmirea vas­ dici şl redactare independentă
cretar al comitetului municipal, şi Mihai Cervencovici, pre­ ului care au funcţionat aici tei lucrări : Monografia geo­ de lucrări mai vaste. Autorul
şedintele consiliului sindical municipal, au adus numeroase neîntrerupt sau temporar după grafică R.S.R. acestor rînduri consideră mun­
exemple care atestă existenta pe şantiere a neajunsurilor în 1P1IJ. ca geografilor ca o modestă
organizarea muncii. Indicele dc utilizare a fondului de timp Intre primii profesori ai li­ Cînd am păşit, ca profesor, continuare a activităţii prede­
este necorespunzâtoi. Deşi se reclamă deficit de forţă de ceului se numără prof. dr. / pragul liceului, mare parte cesorilor.
muncă, fluctuaţia acesteia se menţine la o proporţie ridi­ din cşantioanclc de minerale Un neobosit animator al
cată. numărul muncitorilor intraţi fiind mult inferior celor Lepşi — distinsă figură de şi roci purtau numele Dumi­ muncii de cercetare a activi­
ce părăsesc şantierele. Cit despre folosirea forţei de muncă profesor exigent cu ştiinţa a tru lacob — pentru scurt timp tăţii culturale a oraşului este
existentă, este suficient de arătat câ absenţele nemotivale, c ărei bază o preda — un pasi­ profesor de liceu şi apoi ca­
învoirile şi alte lipsuri de la lucru echivalează, în cele 4 onat biolog. In timpul cît a dru universitar, profesor şi fostul profesor a] liceului, ac­
luni. cu circa .320 de salariaţi pt zi. La acestea se adaugă fost profesor la Orăştie, a aA'ut decan al Facultăţii de geolo­ tualul lector univ. Ion Ihcscu,
desele stagnări din cauza golurilor de aprovizionare şi a un însemnat aport la cunoaş­ gie din Cluj. Interesează fap­ care în cei eîţiva ani cît a lu­
asistentei tehnice necorespunzătoare, nerespectarea regimu­ terea apelor Mureşului şi na­ tul câ, la Orăştie, Dumitru la­ crat la acest liceu a participat
lui dc lucru Se constată adesea câ conducerile şantierelor turii Transilvaniei, publicînd cob a fost preocupat de cu­ din plin la ridicarea presti­
şi organizaţiile de partid privesc cu uşurinţă faptul că lucrul în „Sargeţia" şi în activa pu­ noaşterea geologică a Munţi­ giului ştiinţific al corpului
începe cu mari întirzieri. pauzele de masă se prelungesc ne- blicaţie a Asociaţiei carpatice lor Metaliferi, a fost îndră­ profesoral. Valoroasă este ron-
iustificat şi se pierde mult timp cu plimbări şi mişcări ne- a nnturaliştilor transilvăneni gostit de cercetare şi a lăsat tribuţia ştiinţifică a profeso­
rsţionale de muncitori. de la Sibiu, Sc numă­ liceului o colecţie bogată. rului Petru Baciu, care în afa­
ră printre primii spe­ Deşi poale puţin considerat ră de preocupările de culegă­
Automulţumirea toceşte exi­ cialişti în protozoare, îm:u- pc atunci, absolventul şcolii tor de folclor, de terminologie
geografică, a dat şi prima mo­
nunîndu-şi activitatea şliinţi-
firâ în munca dc director al clujene de psihologie experi­ nografie a liceului, precum şi
mentală, prof. R. Piiariu (mort
genta şi răspunderea în muncă muzeului din Cernăuţi şi apoi prea de timpuriu), a dus o a prof. Gheorghe Nicolae (care
ea cercetător al
Academiei
arc publicaţii dc metodică a
R S R.. specializat în proble­ activitate de cercetare psiho­ predării limbii latine), a inven­
pedagogia (in condiţiile
de
Câutind în adîncime sursa principală a etapei dificile în mele de biologie a apelor Del­ atunci poate voit trecută cu tatorului de material didactic
care se află I.C.S.H., analiza efectuată de biroul comitetului tei Dunării, complexului Ra- vederea) dar importantă pen­ dc fizică Huna Otto etc.
municipal de partid a insistat nu întimplător asupra stilului zclm şi Mării Negre, lâsind in tru pedagogia modernă şi a Dacă ne oprim aici cu enu­
de muncă al conducerii întreprinderii şi al comitetului de urma sa numeroase rapoarte cărui muncă nm aflat — cu merarea preocupărilor şi re­
partid. t şi publicaţii. Biolog şi geograf, multă plăcere — câ este apre­ zultatelor dc cercetare ştiinţi­
Bazat pe cunoaşterea temeinică a realităţilor, pe necesi­ este organizatorul muzeului de fică la liceul „Aurel Vlaicu".
tăţile imperioase ale perfecţionării continue a muncii de con­ ştiinţele naturii, ale celor de ciată dc catedra de psihologic o facem cu gîndul câ într-un
ducere şi coordonare, biroul comitetului municipal de partid geografie şi etnografie din ca­ din Cluj.
a extins sfera investigaţiilor asupra acelor lacune care stin- drul liceului (numeroase ma­ Tradiţia cercetării ştiinţifi­ viitor apropiat s-ar puica face
o analiză pilduitoare, mai a-
jenesc buna desfăşurare a activităţii, riscind să genereze noi chete ale acestui muzeu nu ce este continuată după Elibe­ dîiuă, a acestei activilâţi pre­
rare. in
condiţiile noi.
ale
neajunsuri. S-a formulat astfel, în mod absolut justificat, format şi unele dintre primele sprijinului direct, nemijlocit, stigioase. care a conferit liceu­
concluzia că în ultima vreme comitetul de direcţie şi comi­ exponate ale muzeului din O- dat de statul socialist pentru lui ce îşi sărbătoreşte in aces­
tetul de partid s-au obişnuit să contemple prea îndelung Feeria fascinante a metalului incandescent Aspect de Io laminorul de 800 mm. râşlic) şi — important din te zile semicentenarul o bună
punct de vedere educativ — h cercetare, valonfirarc si pu­
succesele trecute, să fie mereu citate drept model pozitiv. In blicare a rezultatelor eercctâ- si frumoasă tradiţie.
Foto ; V. ONOIU căutat sâ dezvolte la cl«*vi
mod greşit ele şi-au format impresia că la IC.S H. activita­ gustul şi spiritul de observa­ rn Prof. VULCU BUJOR
tea merge atît de bine, incit nu mai este nimic de făcut, ţie ştiinţifică. In I955-J9G7 sc organizează Centrul metodic Devo