Page 57 - Drumul_socialismului_1969_05

Z ă că m în t
PROLETARI D IN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI VĂ!
TELEX

de minereu

de fier

DESCOPERIRI
Continuind cercetările pen­ minereul din această zonă ARHEOLOGICI.
tru dezvoltarea Exploatării are un conţinut bun de me­
Teiiuc, specialiştii întreprinde­ tal. Muzeograful Nieolae
rii de explorări miniere Deva Pe bazo rezultatelor obţi­ Chidioşan din Oradea, a
au ajuns pe urmele u­ nute, s-a întocmii planul de întreprins omple săpături
nor noi zăcăminte de mine­ continuare a investigaţiilor in arheologice pe dealul Ce-
reuri leroase. In apropierea vederea determinării şi pune­ tâţeaua, din apropierea
noii mine Teliuc-esl, unde a rii în valoare a rezervelor satului Tâşad. Pe terasa
ORGAN Al. COMITETULUI JUDEŢEAN HUNLD0AR1 AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN sondă in adincuri, a losl identificate, care vor consti­ superioară a dealului, el
fost
amplasată şi forată o
identificat un strat de mine­ tui in viitor noi surse de ma­ a descoperit două aşe­
zări din timpuri diferite.
reu de fier, avlnd grosimea terie primă pentru furnalele Prima, de mai mare in-
de 14 metri. S-o stabilit că Hunedoarei. tindere, a fost locuită de
inilL ni Pi, m - DUMIHH* 11 mai 1969 - A m . 30 MSI - IQRESB KOUTID: Oava stt Ot. Petru (teza It 35 - Iei. l?75. 7317 8317 o populaţie de la incepu-
_ ) tul perioadei iniţiale a
fierului (Hollstadt), iar a
doua, o fost locuită de
N O C IV IT A T E A In întreprinderile agricofe populaţia dacilor liberi,
şi dotează din veacul doi
af erei noastre.
In prima aşezare, pe
de stat lingă material ceramic e­
descoperit
locvent, s-au
C O N C E S IIL O R piese de bronz şi un ti­
ce
par de turnat, ceea
dovedeşte că această
Praşila şi irigaţiile populaţie îşi avea atelie­
rele metalurgice chiar pe
nivelul superior al acestui
Comentariu economic deal.
ac|iuni fel şi in alte puncte ale
Dacii liberi, co de alt­
judeţului, au folosit acest
punct ina/t, fortificat de
lu o tâ od literam după dicţionar, noţiuneo de conce­ la ordinea zilei natură, pentru a-şi înte­
meia aşezarea. S-ou gă­
sie ne apare ca „îngăduinţă, cedare faţa de cinevo, re sit materiale ceramice
nunţare (Io cevo). în folosul sau in interesul altuia". Este foarte variate (fructiere,
o definiţie lipsită de echivocuri, core, extinsă asupra do­ Preocuparea pentru obţine­ rea pc calc chimică a buruie­ vase mari, câtui), mai
meniului activităţii economice, al relaţiilor dintre întreprin rea unor sporuri substanţiale nilor pe aproape 900 de hec­ multe unelte din fier —
derî, unităţi componente ole acestora sau dintre colective la producţia vegetală ocupă tare ocupate cu cereale păioa- securi, cuţite, dălţi, pre­
de muncă, dă de multe or» naştere unor interpretări sau un loc principal intre acţiu­ se. De asemenea, pc supra­ cum şi o piesă de po­
practici ale căror efecte se repercutează direct sau voalat, nile ce sc iniţiază în cadru) feţele mai îmbui uienalc, la doabă — o fibulâ de
dor întotdeauna negativ, asupra eficienţei Tocmai de fermelor şi întreprinderilor cultura inului s-au adminis­ bronz.
aceea, ideea de progres şi perfecţionare economico in în­ agricole de stat in vederea trat icrbicidc pc 220 dc hec­ In interiorul unui bor­
ţelesul sensurilor sole esenţiale, exclude de la bun înce realizării angajamentelor asu­ tare. dei s-au găsit vase, rîşni-
put concesia ca oct deliberat al conducerii întreprinderii, mate în întrecere. La asigu­ ţe şi alte obiecte de mo­
obondonind-o definitiv şi ♦ oro rezerve la magazia proce­ rarea unor condiţii optime dc De o grijă sporită sc bucu­ re valoare istorică.
deelor invechite care,' odinioară, pe vremea începuturilor creştere şi dezvoltare a cul­ ră si culturile prăsitoare. Aşezarea dacică, situa­
noostre in conducereo planificată o economiei, a adus turilor au fost ş» sint concen­ Concomitent cu bilonarea le- tă foarte aproape de O ­
probabil unele servicii. In schimb, renunţarea hotărîtă la rcnulu» destinat cartofilor pc radea, confirmă prezenţa
spiritul concesiv, departe de o provoco un „vid" în arse trate zi dc zi importante cele 100 hectare, la t.A.S. Bir- masivă a dacilor liberi pe
naiul mijloocelor şi metodelor de conducere, a creat un forte şi mijloace eca s-a efectuat si ici bicidai'ea aceste meleaguri.
larg spaţiu pentru promovarea şi afirmarea exigenţei ca localizările înregistrate la culturii. înlocui ihIu-sc astfel
pirghie deosebit de importontă în dezvoltarea şi perlec- întreţinerea culturilor confir­ orice alia lucrare dc întreţi­ „CELE MAI
ţionoreo economiei mă faptul eă se depun efor­ nere. Acţiunea respectivă se FRUMOASE CÂRTI
Lucrurile, deci, sint cit se poote de clare, dezbărate turi susţinute pentru a dimi­ desfăşoară pc ultimele supra­
de orice urmă de dubii. In condiţiile octuale. cînd îndepli­ nua influenta negativă a bu­ feţe şi la LAS. Orâştic. La ALE ANULUI 1968“
nirea exemplară o sarcinilor economice a devenit cheia ruienilor asupra recoltei şt a cultura porumbului, fermele
de boltă a activităţii fiecărei întreprinderi, subunităţi, fo r­ împiedica evaporarea apei dia aparţinătoare Întreprinderii a- Simbâtâ la amiază a
maţii de lucru şi chior o fiecărui solarial judecai indivi­ sol. fn acest scop, la I.A.S gricolo de stat Bircea au a­ avut loc la Caso de cul­
dual, îngăduinţa faţă de obatenle de la această regulă Tlîrcca. Sîntâmăria Orlca şi plicat prima prăşită mecani­ tură a Institutului român
generală ce guvernează întreaga noastră muncă, se ou- Orâştic s-a efetuat combate- că pe mai mult de 200 hecta­ pentru relaţiile culturole
toexclude categoric, dovedindu-se lipsită de sens, profund re. iar la Sintămăi ia Orlca cu străinătatea, închide­
nocivă pentru mersul viguros înainte al economiei. In mod s-au prăşit aproape 100 dc rea expoziţiei concursu­
outomat şi deplin logic, oceasto otrage după sine nece­ hectare lui „Cele mai frumoase
sitatea eliminării tendinţelor încă vizibile, de cedare cu Tn complexul de măsuri cărţi ale anului 1968",
uşurinţă în faţa greutăţilor ce survin uneori în procesul menite să contribuie la creş­ organizată de Centrala
de materializare a sorcinilor. Spunind oceasla. trebuie Pe cîte fronturi abordează or­ terea producţiei vegetale, iri­ editurilor şi difuzării căr­
ovut în vedere că greutăţile şi dificultăţile nu sint provo garea culturilor ocupă un loc ţii, in colaborare cu Cen­
cote de funcţionarea sistemului economic în ansamblul Instalarea de mare importanţă. întrea­ trala industriei poligrafice
din Comitetul de
Stot
4 său ci, departe de aceasta, sint consecinţa directă a m o­ unei noi suflante ga suprafaţă planificată (411 pentru Cultură şi Artă,
dului defectuos de funcţionore o mecanismului intern o
unor unităţi. Este deci vorba de a ceda în foţa unor ob- hectare) a fost rcamenajatâ Juriul concursului, sub
stocole subiective, create artificial de către înseşi între­ La scilia Jurnale de ganizaţia de partid disciplina? din timp. ceea ce a permis preşedinţia artistului po­
prinderile care acuză frînoreo mersului înainte de barie­ la U.V. Călan a fost In­ ea zilele trecute la fermele porului Corneliu Baba —
rele impedimentelor. De oceeo. şi cu atit mai mult. nece­ din Deva şi Lăpuşnic să în­ a trecut in revistă 950 de
sitatea şi posibilitoteo elim inării tendinţelor de cedare, nu stalată o nouă siiilantă ceapă prima irigare la cultu­ lucrări din producţia e-
este un deziderat absurd, ci unul de o realitate şi actuo cu turbină cu aburi, la să introducem regulile dc pregătire caic lucrau in mixte ra porumbului In aceste zi­ ditoiialâ o anului trecut.
litote stringentă. In fine, in acest context se noşte firesc care s-a începui deja ro­ Mina Paroşcni este relativ comportare in producţie, fapt trebuiau convinse să aleagă In urma unei riguroase
dajul. Ea are o capaci­
intrebareo dacă întreprinderilor, colectivelor noastre de tate de 90—120 000 mc nouă, cu nuille trăsături speci­ sterilul, să puste selectiv. Şi le continuă in ritm susţinut selecţii, juriul a premiat
muncă le moi romîne să renunţe la „ceva", in folosul pe oră. Prin darea fn fice aceslci categorii dt* între­ cc a*creat iTaL-ţu felurite. Am aceasta nc-a cerut eforturi praşila mecanică la porumb un număr de 31 de; lu­
„cuiva", decit la tarele organizatorice şi imperfecţiunile funcţiune a suftantei nr. prinderi : fluctuaţie încă marc. inceput să stăm dc vorbă cu şî irigarea culturilor in siste­ crări editoriale considera­
în coordonare şi conducere, spre beneficiul evident ol formaţii dc lucru încă neomo- oamenii, să Ic explicăm ră nu mari ; a fost necesară întări­ te cele mai frumoase ale
bunului meis al treburilor economice. 2 se asigură lin debit de c|cne, multe aclc de indiscipli­ se poale continua pe lima ne­ rea muncii politice şi a con­ mele amenajate. anului 1968, precum şi un
aer corespunzător func­
trolului. a asistenţei tehnice
Deborasareo fără prejudecăţi de manifestările dc ţionării furnalelor in nă Evident că îndreptarea a- socotirii regulilor şi discipli­ număr de colecţii şi gra­
îngăduinţă excesivă foţâ de îndeplinirea cu insuficientă mal bune condiţii. ctstor stări de lucruri, sudarea nei. Am sprijinit conducerea la fiecare loc dc muncă. ficieni.
probitate a sarcinilor, părăsirea Iără menajamente o po­ colectivului, crearea climatu­ în formarea brigăzilor pe crite­ Vă daţi scama, deci, ră am
ziţiilor concilionte şi situoreo fermă pe postul ovonsot ol lui prielnic muncii entuziaste, riul afinităţii, adică din oameni avut multe obstacole peste CONCURSURILE
exigenţelor sporite, aduce reale servicii unităţilor noastre Centrală telefonică plină de răspundere, cade in care la început au unul faţă « arc a trebuit sâ trecem Toa­ ŞCOLARE DE
economice. Şi nu este de loc greşit o considera că mate răspunderea organizaţiei de de altul o cit dc miră conside­ te a« eslea Ic remarc nu pentru LITERATURA ROMÂNA,
parte din succesele core jalonează activitatea din acest partid, a conducerii minei, a raţie. Astfel a inceput să râ­ a ne evidenţia, ci pentru că
on o colectivelor de muncă din judeţul nostru se d a ­ automată la C.F.R. organizaţiilor dc masa. pele omogenitate formaţia de MATEMATICA, f iz ic a
torează tocmai acestui fapt Se constată, co o satisfac­ In legătură cu toate acestea bază — brigada. Dar nu toate asemenea probleme nu le in- SI CHIMIE
ţie de bun augur, că exemplele de acest fel sint abun­ In clădirea Direcţiei am avut o discuţie cu inginerul brigăzile au putut fi alcătuite lîlneşti la exploatările vechi,
dente. Să zăbovim asupra cîtorvo regionale C.FR. Deva Nlcolae Bucur, secretarul o»- astfel. Aceasta a presupus o unde colectivele sint sudate. Etapa republicană a
Nu de mult, preşedintele Consiliului de administra au început lucrările de mitetuiui de partid al minei muncă dc explicare în plus. tradiţionalelor concursuri
ţie al Centrale» industnofe Hunedooro. relata co un lopt montare a linei centrale — Ce probleme s-an ridicai |indc oamenii sc simt legaţi Şcolore de literatură ro­
divers că depăşirile apreciabile ole indrcolorilor de plan telefonice automate ^dc la început in faţa organizaţiei Treptat, disciplina a început unii dc alţii şi dovedesc răs- mână, matematică, fizică
Io combinatul siderurgic, ar putea foarte bine sa aco­ 500 numere cu perspec­ de partid ? să-şj găsească loc în rîndurilc şi chimie, a întrunit 1300
pere in more porte sau in întregime sarcinile anuole ole tive de mărire a capa­ noastre. Hâmrnoau încă mul­ C. ARMEANU de concurenţi — cu o-
unora din întreprinderile componente, prezentind totuşi cităţii pînă la 700 de nu­ — Comitetul de partid a fost proximativ 500 mai mulţi
Io nivelul centralei o situaţie economică onorabilă. Forul mere. creat abia în toamna anului te dc făcut. Dc pildă. dară decit in anul precedent
de conducere al centralei nu se posteozâ însă pe oceas­ Centrala va asiqnra le­ trecut. Do la început ni s-au planul se îndeplinea, stăteam (Con ti nu o re în pag. o 3*o) — cîşligâtori ai întreceri­
to poziţie liniştitoare, de acoperire a nerealizării unora gătura telefonică auto ridicai in lală citcva probleme râu la calitate, brigăzile tic lor care au ovut loc la
cu succesele oltoro, ci pretinde fiecărui colectiv .compo mată inlrc ţoale poslu- deosebii de dificile, alit dc or­ nivelul judeţelor. Dove­
nent să-şi aducă . maxima contribuţie Io obţmereo uno» rile de pe cuprinsul re­ din lelniic-organi/aloric, cil şi dind înclinaţii deosebite,
rezultate economice superioare gionalei C.F.R. Deva poli tic. Aveam dc-a laco cu li­ 386 dintre ei au obfinut
precum şl o leqătură m.ii nele Icnomenc incredibile pen- premii şi menţiuni. De a-
rapidă cil corespondenţi Ir»i colective vechi Voi da Semicentenarul orecieri deosebite s-ou
(Continuare in poşî o )*o) din ţară. doar citcva exemple Unii mai>- ’'9 bucurat, în special, lu­
Iri sau şefi de brigăzi rapor­ crările elevilor claselor a
tau fictiv o parte din producţie, Xll-o, care — datorită
şeau din mină, îşi vedeau de al­ Liceului „Aurel prelungirii liceului de cul­
alţi oameni intrau in schimbul
tură generală cu un an
de noapte, se pontau, apoi ie­
— au putut
demonstra
Pagina a ll-a: te treburi, iar dimineaţa la 4-.“> creşterea capacităţii de
sinteză.
cunoaşterea o-
unde
rcinlrau, ca să aibă de
profundată a problemelor,
li văzuţi că ies. Absenţele nc-
moiivale, nciespeetnicn dispo­ aicu precum si o moi exactă
ziţiilor cadrelor tehnice, abate­ S» mai îngrijită formă de
rile dc tot felul se ţineau lanţ. Liceul ,,Aurel Vlniru" «/în elevii liceului sărhătorit. cil expunere o ideilor.
MOZAIC DUMINICAL Cu all-o cuvinte, colectivul nu Oruştie işi sărbătoreşte asturi şi cei ai liceului Ihcaza. MICA SERIE
„Au­
MĂRFURI DE
de
era colectiv
Comitetul
din
rel
Vlaicu“
o juma late dc scrot dc acti­
tehnică
partid şi conducerea
şi-au dat scama că sint de re­ vitate. prodigioasă. pentru A avut loc apoi simpozionul Unităţile de producţie
răspindirea ştiinţei şi cul­
absolvenţilor
„Contribuţia.
zolvat unele probleme grele turii in rindul. nepoţilor care liceului „Aurel Vlaicu" la din codrul cooperaţiei ide
In această situaţie am început sălăşluiesc pe vetrele ctito­ dezvoltarea ştiinţei, culturii, consum vor livra in acest
rite aici de străbunii, daci. artei şi economici naţionale“, an magazinelor de desfa­
Creat in oraşul care a rţat la care an participot foşti c cere o cantitate de măr­
Acum, cind citiţi aceste rîn- conducerea E. M. Muncelu Mic cinii. Au trebuit să intervină or- — Nu pot I Sînt ocupată ! — la lumina tiparului „Palia levi ai. liceului — medic e­ furi de mică serie, in va­
duri, Gobriel Şoit poate stă i-au atras atenţia pentru com­ gonele de miliţie pentru ca ne a răspuns, şi ne-a trim it uşo de la Orăştie', intr-un finut merit, prof. Cornel Căpini- loare de peste 135 m»li-
Inşi, privind cum se joaca cei- portările lui nedemne, o ripos­ Gabriel sâ primească îngrijiri in nas. Dar, dincolo de uşă. fe­ cu puternice tradiţii cultura­ şan, de la Institutul medico- oone lei, ceea ce repre­
lolţi copii, froţii lui, pentru co tat : „Nu vă uitaţi în oola veci­ medicole „Aisuri de gradul I — meia s-a revoltat. „Ce-or fi a- le româneşti, liceul „Aurel fannaceuiic [luntreşti, prof. zintă o creştere de peste
el... Poote stă şi ş» priveşte mu­ nului Ş». normatorul, o înce­ 2, ambele miini orse pe plita vînd cu copilul ăsto de vor toţi Vlaicu" s-a afirmat de la in­ Nieolae Mărgineanu, direc­ 25 la sută foţâ de rea­
mie bandajate, care încă il dor. put să-şi „plătească" poliţele de sobei, produse intenţionat de să-l vadă ?“ — am auzit-o ceput ca un puternic lăcaş torul Institutului, dc ştiinţe lizările anului trecut, în­
Dar nu numoi miimle îl dor. In debitor ol fam iliei pentru că „o altă persoană (tatăl copilului)*', strigind in timp ce coboram sco- dc cultură. pedagogice Bucureşti, prof. deosebi confecţii, tricolo-
inima lui de copil şi-a făcut loc fost dot Io zior". chemot în ju ­ s a ser îs în registrul secţiei de ro blocului. Nicofac Neaga, Sibiu, dr. A- je, încălţăminte. Execuţia
Irico. A fost trezit nu o dotă decată de propria iu» soţie, cu chirurgie o spitalului din Deva. Avem, Şoit Ileana, ceva cu Numeroase personalităţi- le.vandru Herlca de la Insti­ deosebită o acestor bu­
din somn, speriat, el şi fraţii fui core locuieşte in acelaşi opor- Cruda acuzaţie la adresa a- copilul dumneavoastră. Avem ale vieţii noastre ştiinţifice tutul de istorie Bucureşti, nuri, varietatea modele­
de certurile tatălui — Şoit Si- toment celuio care trebuie să-şi încon­ „ceva" noi toţi, 1 in numele so­ şi culturale şi-au făcut „u- ;>ro/. dr. Emil. Roşu, de ta lor, realizate potrivit spe­
mion — core veneo ocosâ beof. Intr-uno din zile, Io redoctie joare copiii cu dragoste de pâ- cietăţii Dacă părinţii nu şi in- renicia" î»i acest liceu, unde, Institutul agronomic laşi, cificului local, au făcut
Se sculo tot blocul. „It cunosc grijesc copiii, societateo nu per­ alături, de un proces de in- prof. dr. docent L Baciu, ca ele sâ fie mult cău­
şi cei din blocurile vecine — mite ca ei să fie schingiuiţi, lă- văfâmint profund şi la nive­ prorectorul Institutului mc- tate.
ne-a spus un locatar — beo, soţi să flâminzească. Nu in co­ lul unor înalte exigenţe, s n dico-farmaceutic din Cluj,
lace scandal, nu ţine seoma de litele de mamă o lui Gobriel desfăşurat o largă şi bogată eon/, dr. Nieolae Voina, dc ETAPA A 25 A
nimeni şi nimic". aţi declarat că „nu mă ames­ activitate dc cercetare ştiin­ la Institutul de construcţii A DIVIZIEI A
De fapt, despre Şoit Simion tec. nu ma bag" intre tată şi ţifică. Bucureşti, Ion Nicola, pro­ LA FOTBAL
s-a moi scris în coloanele ziaru­ copil ? Cum aţi putut sâ „nu fjiceul orăştian, a cărui ju­ fesor la Conservatorul din
lui nostru. Este unul dintre d e ­ vă omestecoţi". cind aţi văzut mătate de. biografie a fost Cluj. eon/. Ovidiu Trăsnea Astăzi se desfăşoară e-
bitorii morali ai fam iliei pentru că i se ard miinile copilului şi scrisă sub zodia anilor so­ de la Universitatea Bucu­ lapa a 25-a a campio­
core paharul, cafe-barul sînt ca poale fi nenorocit pentru cialismului, a cunoscut in natului diviziei A la fot­
mai aproape decit cei trei co­ tootâ vioţo ? Cum aţi putut sâ-l această perioadă o dezvolta­ reşti, prof dr. vig. Arun Po­ bal. Cele două jocuri
pii pe core i ore şi pe core i cinevo o dat un telefon şi ne rinte, să » educe „Eu fac edu- lăsaţi aproape o sâptâminâ ne- re fără precedent. In Secţiile pa, rectorul Institutului dc programate in Capitală
neglijează, ii supune Io suferin­ anunţa că Şoit Simion şi-a coţie copiilor cum cred şi n i­ bandojot. să nu l duceţi lo me­ de ci, serale şi. fără frecven­ mine Petroşani, conf. univ se vor disputa pe stadio­
ţe. „Soţul meu, în repetate rîn- schingiuit unul dintre copii. Lo meni n-are voie so intre in dic ? Tot »n colitate de ma­ tă. mii dc tineri an primit o Mircea Zdrcnghca de la Uni­ nul Republicii, după ur­
duri vine acosă în stare de e- verificarea făcută de organele treburile mele de lom ilic. Şi-o- mă ? Aţi cerut drepturile băneşti instrucţie, şi educaţie superi versitatea din Cluj. alături mătorul program : ora
brietote, face scandal, mâ bate, de stat, Gobriel, copilul abio poi. nu discutăm decit dacă o- □ le copiilor prin instonţo de ju- oara. devenind buni specia­ fie foştii profesori ai liceu­ 10,00 : Rapid Bucureşti —
nu-mi dâ nici un ban in cosă. trecut de 5 anişori, o fost găsit veţi mondat de arestare impo- decotă. in calitate de mamă. lişti in domeniile in care Iu lui, printre care Aron De- Politehnica laşi, ora
Moi mult. nici olocoţia copiilor cu omindoun miinile legate in trivo m eo“ . il admonesteoză Aţi ovut tot dreptul şi vi s-au mian. profesor emerit, mul­ 17,30 : Steaua Bucureşti
nu mi-o dă. astfel punindu-mă batiste. „I le-a pus toto pe sobri Şoit Simion pe ofiţerul de m ili­ dat : „900 lei pensie de întreţi­ creară, cadre de nădejde iu tă vreme, director al a- — Vagonul Arad. In ţară
in situaţia de o nu oveo ce do ^ pentru ca o mîncot un sfert de ţie core s-o dus să verifice o- nere pină Io mojorotul copiilor" vasta operă de edificare so ccsLni aşeză mint şcolar vor avea loc următoarele
de mlncore copiilor. Rog orgo- kilogram de zahăr" — a spus cest coz cu adevârot sodic, co­ (sentinţa este cu drept de re­ eialistă a patriei. Sărbători­ şi. altH- Seara, a avut loc vn partide : U. T. Arad —
nele competente a-mi repartiza Morius, fratele mai mare cu re s-o îngrijit ca Gobriel să p ri­ curs). rea semicentenarului este o bogat program artistic, sus­ Progresul Bucureşti, F.C.
mie olocaţio copiilor şi o mi doi ani, ofiţerului de miliţie mească asistenţă medicală- Am Nu. Şoit Simion, nu eşti suve- dovadă a preţuirii acestei ţinui: de elevii liceelor „Au­ Argeş — Crişul Oradea,
calcula pensio copiilor din sa­ M iinile copilului singereoză. A încercat să stăm de vorba cu ronul familiei, nu oi dreptul sâ activităţi Şi, în acelaşi timp, rel Vlaicu" din Bucureşti, Farul Constanţa — Dina-
lonul lui (e vorbo despre soţul trecut moi bine de o săptămînâ mama lui G abiiel. Am sunot lo foci ce vrei cu copiii tăi. Le­ uu îndemn spre unt înfăptu­ Breaza şi Orăştie. mo Bucureşti, A.S.A. Tg.
de lo „lecţia" pe core o opli- iri. Manifestările de sărbători­
e i)“ — scrie în cererea odreso- uşo apartamentului 33 dm blo­ gile noostre apără copiii şi îm ­ Mureş — Jiul Petroşani,
lo Judecătoriei Deva, Ileana cot-o tatăl lui şi, nimeni, nici cul D2. cartierul 23 August- Festivităţile de sărbătorire re a semicentenarului. Liceu­ Universitatea Cluj — Pe­
Şoit, core va da curînd vioţă ce­ măcar momo, n-ou dus copilul Ne a deschis o femeie gravidă potriva unor asemenea părinţi au început ieri dufxi-atniază. lui „Aurel Vlaicu' Orăştie trolul Ploieşti, Dinamo Ba­
lui de al polrulea copil. lo medic, nu l-au ponsot, ci —■ Ileana Şoit. şi le aplică fără menajamente prin desfăşurarea cercurilor continuă astăzi. cău — Universitatea Cro-
Cerereo este un adevârot act l-au lăsat cu rănile deschise, — Am vreo să stăm citeva sancţiuni pe măsura foptelor. )>e obiecte şi a în trecerilor iovo.
de acuzare la adresa unui totâ expuse infecţiei. S-au sesizat minute de vorbă despre copilul sportive la care au participat T. ISTRATE Dantele de metal.
core, atunci cind tovarăşii din copiii, tovarăşii lui de joacă, ve- dumnoovoostrâ,,. DRAGOŞ CALIN