Page 58 - Drumul_socialismului_1969_05

DRUMUL SOCIALISMULUI

-rrr
0 13 M A I Diirer, pictor şi gravor (m.
1528).
România : în 1894 s-a năs­
cut Fihp Lazăr. compozitor 0 22 MA 1
şi pianist (m 1936).
Alte ţâri : Anglia — în România : în 1365 s-a năs­
1872 s-a născut Berlrand Rus- cut caricaturistul Constan- i
sel), matematician şi filozof, tin Jiquidi (m. 1899) ; în
laureat ai Premiului Nobel 1056 a murit scriitorul Ion
Internaţionale : la Brno Culugăru (n. 1902) ; a murit,
(Cehoslovacia) se deschide în 1957. poetul George Baco-
Tîrgul internaţional de bu­ via (n. 1881).
nuri de consum ; la Varşo­ Alte ţări : Franţa — în
via, între 18-25 mai are loc 1885 a murit poetul şl scrii­
Expoziţia internaţională dc torul Victor Hugo (n 1802) ;
carte. Germania — s-a născut, în
torul Boleslnw Pruss (n. 1813, compozitorul Richard
DIAPOZITIVE, DIA... NEGATIVE Maxime o 1 9 m a i 1847). Wagner (m. 1883).
( | 20 M A I
George porunci tui, poate porunc» cut Lothar Rădăceanu, mi­ România : se împlinesc 20 m 23 M A I născut, în
România : în 1899 s-a năs­
— Numai cine îşi poate
România : s-a
litant de seamă al mişcării
şi altora.
— Omul rău e ca şi căr­
genţiei române de presă „A-
Nu vrem filme ! ţii în jurul lămpilor fosforescente Cîţi dintre bunele Dacă nu te arde, muncitoreşti (m. 1955). de ani de la înfiinţarea A­ 1871. criticul literar Garabet
Alte ţări : Algeria — „Zi­
Ibrâileanu (m. 1936).
noi n-am visat să fim eroi ? Să ne-avintăm
Bariţiu Un coleg, profesor la secţia serală a unui în flăcări pentru a salva un copil, s-aducem tot tc înnegreşte ua naţională a studenţilor" ; Alte ţări : Franţa — s-a Alte ţări : Indonezia — a
gerpres".
Cuba — în 1895 a murit în
—■ Politeţea este pentru
iubitei merele de aur, să ne batem cu zmeii
liceu din Hunedoara, îmi istorisea următoa­ şi mama pădurii In sfîrşit, să facem < ceva om ceea ce este frumuse­ lupta pentru independenţa născut. în 1799, scriitorul fost creat, în 1920. Partidul
Suedia —
s-a
Comunist;
rea întâmplare : „Ieşeam de la cursuri, pe la care să ne poată apropia de sfera fascinantă ţea pentru obrazul femeii. ţării sale, poetul revoluţio­ Honoră de Bal/.ac (in. 1850). născut, în 1707, Cari von
Internationale : are loc, la
9 seara, şi treceam pe lingă doi tineri — o
— învăţat este acela care
la Deva elevă din clasa a Xll-a şi un băiat pe care a actului de eroism ştie să recunoască ceea ce nar Jose Marti ; Franţa — Washington, reuniunea co­ Linn£, medic şi naturalist
a murit, în 1825, filozoful si
(m. 1778).
Şi cu acel „în sfîrşit", şi cu acel „ceva",
mitetului pregătitor al con­
nu-l cunoşteam. Am reţinut următorul dia­
economistul Claude-Henri de
nu ştie şi care nu vorbeşte
magistrala noastră spre eroism devine deja
Tunis
Internaţionale : la
log : „puţin prozaică". Pînă la urmă, reducînd pro­ decit despre ceea ce ştie Saint-Simon (n. 1760) ; Polo­ ferinţei Consorţiului inter­ se deschide Tîrgul interna­
El : — Şi cum. chiar ai pierdut „A trăi pen­ V. MANLUP nia — în 1912 a murit scrii­ naţional pentru comunicaţii
Legaturile Iu* George Ba- tru a trăi” ? Joacă doar la „Siderurgistul" gresiv intenţiile, plasăm eroismul în cotidian prin sateliţi (Intelsat) ; la ţional dc mostre, Ia care
ri|iu (18T2—1893), cu Deva, Ea : — N-am mers Am luat un 3 la fizică, şi ne resemnăm cu gîndul : „Ehei, nu mai Frankfurt se deschide Tir- participă şi România.
nu au fost numai a unui sim­ la extemporal. Nu mă mai duc la filme pînă sînt vremurile acelea cu „codrii de aramă" şi gul internaţional de textile.
plu călător sau vizitator al nu-mi corectez nota*. „pădurile de argint". # 24 M AI
localităţii noastre. Personali­ — Şi ce ţi se pare deosebit în această ati­ Cea mai ciudată metamorfoză a „eroismu­ O 2 1 M A I
tatea şi activitatea lui dc zia­ tudine ? — l-am întrebat pe interlocutorul lui" mi se pare., bîrfa masculină. In braţele România : în 1812 s-a năs­
rist şi mare cărturar român meu iubitei dragi, „unice", el, „unicul", începe cam România : Sn 1855 s-a năs­ cut George Bariţiu (m.
au fost apreciate din plin de — E un mod interesant de., a nu merge la aşa : cut C Dobrogeanu-Gherea 1893) ; în 1908 s-a inaugurat
către intelectualitatea oraşu­ film. Iubesc şi cu filmele, le frecventez, dar — Şti, dragă, ce-a făcut X ? (m. 1920) ; s-a născut, în 1880, portul Constanţa ; a fost
lui nostru chiar în timpul vie­ seralista avea perfectă dreptate, ţinind cont — Nu poetul Tudor Arghezi (m. inaugurat. în 1908, la Bucu­
ţii sale. de spectrul întunecat al acelui 3 la extem­ — Stai să-ţi spun A făcut..., a dres..., toată 1967)-. în 1881 s-a născut Io- reşti, Muzeul de istorie na­
Dovadă în această privin­ poralul de fizică sif Iser, pictor şi grafician turală „Grigore Antipa".
ţă avem alegerea lui G Ba . Cinematograful „Arta" Deva. Rulează ,.E- lumea-J ştie ! (m. 1958) ; în 1892 a murit Alte ţă r i: Bulgaria —
riţtu ca membru de onoare clipsa" Trei tineri, fermecători în cămăşile — Dar Y ? Grigore Cobălcescu, geolog şi „Ziua presei" : Polonia —
in Societatea de istorie şi ar­ lor portocalii, ornate cu negru, se foiesc de — Şi mai şi ! Nu ştiu dragă cum pot fi paleontolog (n 1831) ; a mu­ în 1543 a murit astronomul
heologie a judeţului Hune­ la începutul filmului „ăştia" aşa ! Că eu, eu eu..., eu.. ! Aşa şi rit. în 1964. acad Tudor Vj- N. Copemic (n. 1473) ;
doara la 1880, precum şi cea — Cc .plasă", d-le. ăsta-i film? Nici tu anu (n. 1897). U.R.S.S. — s a născut, în
similară în Reuniunea femei­ „beatt", nici mini-jup, nici scene tari ? pe dincolo ! Alte (âri': Germania — în 1905, scriitorul Mihail A. Şo-
lor române din ocest judeţ — Cînd se termină, d-le. „romanţa" asta ? Ea varsă o lacrima de admiraţie. El conti­ 1471 s-a născut Aîbrecht lohov.
la 1892. — Hai, d-le, la „Gringo". ăla film ! nuă înflăcărat :
Preocupat de cercelareo Şi cele trei cămăşi portocalii, ornate cu — Eu, dragă... Rheî, eu nu sînt ca ei ! Eu.„,
procesului romanizării dacilor, negru, părăsesc ostentativ sala. în care pe e­
reflectat in tradiţiile şi cerce­ cranul imaculat prindea viaţă o. capodo­ eu..., eu..., Aşa şi pe dincolo !
tările arheologice din ocest peră Ciudat „eroism". Interlocutorul meu îl de­
judeţ, Bariţiu a cercetat Deva finise : ŞTIAŢI CĂ...
în 1882 şi 1885, urmărind a ­ „Eroism" — Eroism in faza gînguritului sub fustă !
ceste activităţi, iar în Reu­
niunea femeilor române de Erou! Cuvînt fascinant, care atrage în mre­ IN U R.S.S. s-a construit un aparat pentru prelucrarea
aici a ţinut o legătură de jele sale mii de suflete, ca zburătoarele nop­ T, ionita magnetică a apei ? Acesta sc conectează la canalul dc ali­
frumoase îndemnuri pentru mentare cu apă şi sub acţiunea cimpului magnetic, apa se
cultivarea şi păstrarea portu­ purirică de sărurile pe care Ic conţine.
lui românesc. Scrisoarea a­
cestuia către Societatea de IN INDONEZIA au fost introduse noi reguli dc ortogra­
istorie şi orheologie, datotă U M O R • U M O R • U M O R fic care vor simplittca limba indoneziauâ şi o vor face mai
la 30 moi 1882 în Deva, este accesibilă pentru folosirea ci In ştiinţă ? Noul sistem de or­
păstrată şi acum de Muzeul tografic apropie limba indonezianâ dc cea malayeză.
judeţului, iar ceo din 1 iu­
nie 1892 adresată femeilor, — Ah, sînteţi unchiul său, 2 fac 5 Bolnavul de nervi IN R.F.G. prin diferite mutaţii genetice a fost creat un
s-a publicat in broşura : Reu­ Din însemnările îmi pare rău, dar aţi venit ştie că fac 4, dar acest lucru nou soi dc ciuperci dc dimensiunile unei verze mari şi care
niunea femeilor romăne din prea tîrziu, tocmai a plecat la i se pare insuportabil au un bogat conţinut de proteine şi vitamine valoroase 7
comitatul Hunedoarei 1886— unui „ ţap inmormîntarea dv. Vl RSTE Foto : V. ONOIU
1911 fOrăştie 1912). VAL ALEXANDRESCU BĂRBATUL poate jigni fe­ BĂŞTINAŞII australieni pot arunca bumerangul la o
Dar legăturile lui G. Ba- meia numai in două feluri : distanţă de 225 m ? Aceasta reprezintă cca mai marc de­
rîţiu cu ţinuturile hunedorene — Singurii 1 care susţin că — SPUNE-MI, tăticule, ce I) dacă încearcă să o seducă părtare străbătută vreodată dc un obiect aruncat de mina
erau şi familiale, deoarece halbele fac parte din familia deosebire este între un psiho­ şi 2) dacă nu încearcă să o omului.
el ovea în Orăştie pe fiica noastră, sînt.. ospătarii pat şi un bolnav de nervi. seducă. AER0 FA6 IA
sa Aurefta, căsătorită Vlod, — Aslă-vară mi-am trimis — Psihopatul crede că 2 ori dl! FLUVIILE şi rîurilc din Africa furnizează 40 la sută
şi în Haţog pe fiica Moria, soţia pe litoral. Ei, bine, s-a MICUL TOTO a încălecat din inlrcaga energie hidraulică dc pc glob. In timp ce Asiei
căsătorită Bontescu. bronzat în aşa hal, incit s-a pe unchiul său, care îl cară rul nu poate fi înghiţit decit îi revine 17 Ia sută. Iar Europei Occidentale numai 2,5 la
sută ?
De asermeneo, bune relaţii întors... capră neagră în spinare Jn partea superioară o sto­
cu Deva moi aveo G. Bariţiu — Ei. îţi place ? E bine ? macului în mod normal se gă­ cu gura închisă, de oceeo se
şi pe linie ziorislică, fiindcă — A nu se confunda Ţa­ — îl întreabă acesta. seşte o cantitate de oer nu­ va recomanda ţinerea între SPECIALIŞTII gruzini au construit un şasiu autopro­
avea aici corespondent stabil pinar nu se numeşle cel ce — Da. dar nu chiar aşa bi­ mită punga de aer o stoma­ dinţi a unui portţigaret in tim­ pulsat pentru efectuarea dc lucrări agricole în pante cu în­
incâ din 1838, cînd începe să se ocupă cu creşterea noastră ne ca pe un măgar adevărat cului. înghiţirea unei cantităţi pul zilei. Nu se vor folosi bău­ clinaţia pînă la 20 grade ? Dispozitive speciale îndreaptă
doară Gazeta de Tronsilvania, moi mori de oer dă o senza­ turi în timpul meselor. 5e voi corpul maşinii astfel ca ca să aibă în permanentă o poziţie
precum şi prin cunoştinţa sa — Caprelor eroine li se o- BUNICA mea se plînge în- ţie de presiune în abdomenul administra calmante şi tonice: verticală fa(â dc roţi. Maşina va fi întrebuinţată la planta­
de moi tirziu cu Francisc Hos- Icră distincţia.. „Capra cu tr-una de, boUle ei : aslm, superior sting şi atunci vorbim- bromuri, volerionă, novocoină. ţiile «Ic ceai. la recoltatul cerealelor şi la cositul finului pe
su Longin (1847—1935), avo­ trei iezi".___ -sciatică, reumatism, colită şi de oerologie. Aceşti bolnăvi­ * De asemenea gimnastica terenuri în pantă. YJ ■
cat in Deva, care s-a dovedit cîte şi mai cîte. se pling de dureri în regiu­ respiratorie medicală este de
un harnic corespondent al — In trecut toţi păslorii — Are o sănătate de fier. nea inimii şi de palpitaţii, iar un real folos. L'N VIŢEL cu două capete s-a născut la Magrata! In
ziarului braşovean şi un devo­ noştri ajungeau căprari in din moment ce suportă toate ta nivelul stomacului de balo- Dr. FLORIAN DULCA provincia toscană Massa Carrara ? Nu este insă sigur dacă
tat informator al său cu acte armată. DAN BALAHURA acestea. nări şi de senzaţie de apăsa­ medic specialist interne el va supravieţui. Pinâ acum viţelul soarbe cu un bot lap­
şi fapte privind trecutul ro­ re în copul pieptului. Moi pot tele. dar nu-l înghite ci ii evacuează prin al doilea bot.
mânilor din acest judeţ. MARK TWAIN s a ameste­ prezenta jenă în respiraţie, du­ J
Un ghid explică vizitatori­
De Io Fr. Hossu Longin a lor diferite obiecte expuse ia cat o dată într-o discuţie reri de cop şi nelinişte Unele
rămas in manuscrisul amin­ persoane elimină sau işi pro­
tirilor sale o interesantă po­ un muzeu. despre ereditate : voacă eliminoreo de oer din
— Voi încerca — a spus el
vestire despre prezenţo lui G — Iată, spune el arătind un stomac prin erodaţii Gazele
procese digestive CALEIDOSCOP
Bariţiu la Deva şi întilnirea craniu — acesta este craniul — să vă explic legile eredi­ eliminate nu sînt produse de
tăţii De exemplu, dacă buni­
acestuia cu Vasile Nopcea. lui CromweII — fi-am spus eu ! Peştii ha­ regula de
Se ştie că Vasile Nopcca — Dar bine, replică un bar n-au că s-a încheiat sezo­ cul dv. nu a avut copii, şi sou de fermentaţie din sto­
dacă tatăl dv. nu a avut co­
fusese prefect al comitatului domn, nu poate să fie aşa, nul de pescuit... mac ci este vorbo de oer în­
Hunedoara pinâ la revolu­ deoarece Cromwell avea un Desen de V. MIMAlLESCU pii. er.le foarte probabil că ghiţit şi care ore oceeaşi com­ Robert AJlvvrîght a fost con­ cuitori. In ianuarie 1968, ca­ defer, bacara, trente-ct-f
nici dv nu veţi avea copii.
ţia din 1848, cînd el, ca ro­ cap foarte mare, în timp ce poziţie cu o aerului atmosfe­ damnat la plala unei amenzi pitala Ungariei număra rante şi alte jocuri de no
mân, luă parte la adunarea această ţeastă este prea mică ric. de 70 lire sterline pentru o 1 990 000 de locuitori, şi con­ S-a instalat acolo un auto
naţională din Blaj la 3/15 — Oh. ştiu asta, spuse o­ Aerofogio se întilneşte de noapte confortabilă petrecută form raportului Oficiului Cen­ care amestecă cărţile de joc.
mai si depuse jurâmintul pe mul netulburat, dar vedeţi a- obicei Io persoane nervoase intr-un... „pat slrăin". Allw- tral de Statistică întocmit la „Orice posibilitate de trişa-
hotâririle aduse acolo. El o cesla este craniul său cînd Şmirghel de gheaţă sou Io cei cu tulburări digesti­ right a declarat în faţa unui 1 ianuarie 1969 ea era de re este exclusă sută la sută"
fost ales apoi în delegoţia era copil ve, care înghit aer pentru o se complet de judecată din Glou- 2 010 000. — a declarat direcţia cazinou­
care ducea hotârirea la îm­ uşura. Aerofogio moi 'poate fi cester că a fost beat şi nu işi lui După ce le amestecă, au­
păratul din Viena şi a con­ Smitli călrc vechiul său Inginerul leningrâdean Dan- abrazive se pot prelucra piese întreţinută de boli ale gurii şi aminteşle ce s-a înlîmplat cu tomatul împarte cărţile jucă­
tribuit personal cu bani la prieten Bob : lon Belişkin a creat un in­ cu o viteză suprarapidă. Re­ foringelui, de boli ale sto­ el. pînă cînd a fost trezit in­ Pentru unii, vînătoarea es­ torilor. In urma instalării au­
cheltuielile de drum ale a- — Nu pot niciodată s-o fac strument original — apă în­ zistenţa gheţii la o tempera­ macului, precum şi de unele tr-un pal confortabil din... vi­ te un sport, pentru alţii — o tomatului, veniturile cazinou­
cesteio. Nu ştim de cind se pe soţia mea să se culce îna­ gheţată cu particule abrazive tură de minus 10 grade C es­ suferinţe o viscerelor din eta­ trina unui magazin de mobi­ pasiune Pentru Osman Bodu- lui urmează să crească „auto­
cunoştea cu G. Botiţiu, dor inte de ora 3 dimineaţa ! — care şlefuieşte şi lustruieş­ te de 100-150 dc ori mai ma­ jul superior ol abdomenului. lă Amenda i-a fost aplicalâ rov din satul Manolovo, jude­ mat". Cel puţin aşa speră di­
pare sigur că Io adunarea — Ora 3 ? Şi ce face pinâ te sticla, masele plastice şl re decit aceea a instrumen­ Aerofogio este pusă în evi­ ca despăgubiri pentru sparge­ ţul Stnra Zagora (Bulgaria) recţia.
românilor de pe Cîmpia Li­ la aşa o oră tîr/.ie ? metalele tului obişnuit. El poate denţă Io examenul radiologie rea vitrinei magazinului. vînătoarea este o vocaţie. El
— Mă aşteaptă pe mine să
bertăţii din Blaj ei legoră o vin acasă. Şmirgheîul de gheaţă este, fi folosit cu succes şi la ol .stomacului, Tratamentul se vineazâ de 40 de ani şi este
trainică prietenie. din punct de vedere calitativ, prelucrarea metalelor Supra­ va adresa in primul rînd bolii unul dintre cei mai renumiţi Turiştii care vin din Euro­
Datorită atitudinii sal: în Scuzaţi vă rog, vreau să-l mai bun şi mai economicos faţa şlefuilâ în acest fel este core întreţine aerofogio. Se vo Inlr-un laborator din S.U A. vînâtori din judeţ Osman nu pa în Turcia vor descoperi
revoluţia din 1848 şi poate văd pc salariatul dv Tom decit instrumentele obişnuite cu mult mai neledâ şi fără recomanda o masticaţie înce­ a fost descoperit un fenomen ucide decit animale dăunătoa­ imediat după trecerea fronti­
unor vechi relaţii amicale, G. Simpson. Sînt unchiul său. de şlefuit. Cu ajutorul gheţii zgîrieturi tinită şi moî îndelungata. Ae- interesant Plantaţiile de lă- re. Anul acesta el a doborit erei greceşti un foarte fru­
Bariţiu nu l-a uitat pe Va- mii nealtoiţi, cultivate într-un 30 de vulpi, iar în cei 40 de mos oraş cu 50 000 de locui­
_ silică Nopcea — cum ii spu­ cîmp electrostatic cu tensiu­ ani de activitate în acest do­ tori care nu figurează pe har­
neau românii — şi astfel, in nea de 2 milioane volţi, au meniu el a înscris la activul ţa rutieră editată de Ministe­
drumurile sale prin Deva, i-a fost expuse, timp de 40 de său nu mai puţin de I 300 de rul Turismului.
cerut lui Fr. Hossu Longin deschide, rămtncm o clipă, in de minute, la temperatura de vulpi, 60 de lupi şi 24 de urşi Dintr-o eroare topografică,
s-ou văzut — povesteşte Fr. PATRU ZILE DE NEUITAT cumpănă, înăbuşiţi de fumul minus 15.6. grade C Plantele primejdioşi. Edrine, vechiul Adrîanopol,
să-l ducă o dotă la Nopcea,
ceea ce s-o şi întimplat. Cind şi întunericul cc sc revarsă de control au pierit, iar cele cîndva capitala imperiului o­
care au fost cultivate în cîmp
H. L. — eî s-au îmbrăţişai dinăuntru electrostatic au rămas intacte Pe obişnuiţii sălilor de joc toman, a fost pur şi simplu
„uitat".
Intrăm.
emoţionaţi şi Nopcea zicea : ale cazinoului din Monte Car- Pe hărţile care nu au fost
„Dragă Bariţ, de mult nu (Urmare din »i»\ HG'l) ;ie frumoasa Vale a Lăpnşni- De aici inainte, pînă in Uşa scirţiie in urma noastră, lo îi aşteaptă o surpriză, me­ încă distribuite se încearcă să
ne-am văzut, îţi mulţumesc Curmătura Soarbele va trebui închisă de un flăcăiaş. Baciul Populaţia Budapestei a de- nită să spulbere bănuielile ju­ se corecteze greşeala cu aju­
că ai venit sa mo cercetezi". 12 IULIE cuini Marc, iar dincolo de ca eu doi ortaci stau jos, in jurul păşit două milioane de lo­ cătorilor de bridge, chemin- torul unui tampon de cauciuc.
Apoi s-ou sărutat şi au plins se ridică, cenuşiu, masivul de să mergem doar după hartă şi focului cc pî/pue in vatră şi
cu hohot. La fel şi Bariţiu Noa\)(ea am dormit „la cu- piatră al SlăueiuluL poveţele ciobanilor căci mar­ m.ănîncă cu linguri dc lemn
nu-l mai slobozea din braţe nirigit", in pod, cuci numărul Ieşim la pol aljrin, trecem cajul s-a terminat. ezorbd şi hartane dc oaie fier­
şi plingea spunindu-i : „Dra­ mare dc turişti umpluse la re­ pe tinpă un fă fi ce mai păstrea­ Intrăm in jnepeniş ocolind te intr-un ceaun mare şi ne­
gă Vasilică". S-au aşezat a ­ fuz cele citcva camere cu pa­ ză un ochi dc apă rămos din virful de mimft» prin dreapta, gru. Poştaşul Rebo
— A prăpădit-0 ursul ! — ne
poi la povestirea multor a- turi suprapuse din cabană. trecem im pripor îngust nu­ lea alimată intr-un cui. ■ coltul n tn u i
mintirî pline de vraja unui Primele sclipiri dc lumină mit de ciobani „Trecerea rea" tăinuieşte baciul arătîml pie­ Rugăm pc tovarăşii : VlatI
trecut zbuciumot dar măreţ. ale zorilor nc-an păşit in Şaua şi ajungem pc un platou cu Mclcşan (Dobra). Ionel Ama-
Plaiul Mic, indreptiudu-ne. iarbă care se inliiule pînă la Ne pofteşte sd gustăm şi riuţei (Câlan), Petru Pardău
Dr. VICTOR ŞUIAGA prin întinderea nesfirşită de poalele vîrfului Stănulcţii noi. (Hunedoara) să nc viziteze in
jepi, pe marcaj triunghi al­ turistic Mari. Trecem pe lingă o sihlă Baciul Novăceanu care a co- ziua dc 20 mai a.c. ora 17. în
bastru in direcţia vest. mică acoperită cu bucăţi de borît intre timp cu treburi, sala cinematografului „Arta"
In depărtare, apăţată pe un carton asfaltat şi brazde itiicr- jos la Scocul Mare — unde-şi din Deva, pentru a li sc face
DIVERSE boi de deal, deasupra l.ăpuş- timpul ploilor, şi după ce ne batc. Ţinem plaiul ciobănesc are originea Jiul românesc şi comunicări importante.
prin dreapta stinii şi după cc
uit ului Marc zărim st (na din
va face legălur$ cu Valea Ccr­
Elmar Eder, In vîrslâ de I3 Urăpşanul, iar in stinpa nu odihnim puţin lingă bordeiul urcăm în curmeziş spre culme, unde sc sfirşeşte şoseaua ce ADUNARE CIFRATĂ
ani osie cel mai tinăr candi- prea departe, cleanţurile de dc piatră din vecinătate, co­ traversăm muchia Stănule(ilor nei — urcă spre stină, călare. U N U +
j dat la studenţie din Republi­ jtiairă ale vîrfului cu acelaşi borim o pantă domoală spre printr-un uluc inierbat. O noapte de basm cuprinde
ca Federală a Germaniei, şi nume. Scocul Drăgşantilui. O dată ajunşi pe partea cea­ locurile şi oamenii sub man­
probabil, din lume Urniînd Pc dreapta, ne (ine tovără- In faţă, dincolo dc scoc se laltă a culmii, peste puţin timp tia ei. La pilpiirca slabă a fo­ D O I
cursurile de matematică şi fi­ înaltă creştetul tocit de vreme sin tem in Curmătura Soarbe­ curilor din vatră, ascultăm po­
zică ale Universităţii din al vîrfului Albele, iar în le, unde aflăm marcajul punct veşti despre mrene cu solzi de ŞASE
Munrhen, in ciuda vîrstei sa­ dreapta, in depărtare, dislin- roşu, care urcă din Valea Lă- aur, despre Ccrna cea vijeli­
le, el a dobindit cunoştinţe uem Piatra lui lorpovan, Stă- pitşnîcului Mare, trece prin oasă care intr-un anumit loc N O U A
profunde in aceste domenii. iiulclii Mari şi Mici, Rorăscu Curmătura şi Plaiul Soarbele — de-a lungul drumului său
Pentru a deveni în mod ofi­ Mare şi virful Gugu din mun­ spre cheile Cernişoarei şi mai spre Dunăre — curge fără să Tnioculiid literele prin cifrele
cial student, el are nevoie de ţii Godcanu. departe, spre Valea Ccrnei. facă nici cel mai mic zgomot, corespunzătoare veţi gâsl o altă
i o autorizaţie specială a mi­ Depăşim Scocul Drăgşanului* începem sd coborîm spre despre balaurul prins şi cio- adunare... aritmetica.
! nistrului educaţiei naţionale şi urcăm spre o vilcea seacă sud, pe culmea jdaiului Soar­ pirţit dc capete, in genunile VASILE MOLODET
jl pentru a se putea înscrie Ia croită în calcar spre virful bele spre slină care trebuie să dc jiiatră albă ale cheilor dc Petroşani
universitate Albele pe carc-l ocolim curind fie undeva, după culmea din la Corcoaia, de către viteazul ORIZONTAL : ]). Compoztlor de execută o anumită roată ; 3).
^ Cind In Houslon, Texas, un şi din nou prin jepi continuăm faţă. locan Iorgovan. mu/.lc0 uşoara, autorul melodiei : U rît . — Cit roaia carului — in Dezlegarea jocurilor
,,Clasul ro ţilo r de tren" ; 2). Rotii
!, tată emoţionat îşi înregistra drumul s/ire Piatra Iorgova­ de vint — Meşter care minuieşie v irt de morişcă ; 4). CAmAşt în ­
jj cel de al 17-lea copil, un bă- nului pc care o distingem a- Ajunşi, la „Biserici" — un Adormim, înfăşuraţi in su­ cu m aiesiric roaia ; J). C a i rar — norate — Lac in Bărăgan — Ţm - . FETE - FETE
lS ; 5). A line — Cum plit : fi). V i­
ORIZONTAL : 1). Faţă — Faţa-
j; iat voinic, funcţionarul stării cutn, in toată măreţia ci, nu grup dc clcanfuri calcaroase mane uriaşe dc blană, pc pri­ Nu prea-i minge ! ; o. Cnmcvâ — ne pe la gene — Com parativ — d’<* i *L Arâtoosâ — IR; 3). Reper
Poşte făinoase : 5). Conic la cape­
civile l-a întrebat : „Ce nume prea departe. j)c care le ocolim prin dreapta, ciul tare făurit din blanc de te ! — Nu-l mare — Cu nasul In DouA egale in orice rootA i — — Inimi ; 4). DO — Nas — Enam ;
vreţi să daţi copilului Ta­ coborim' in Valea Soarbele în­ ştejar cioplite cu barda 'io t : C>. Semn lăsat de rontA. — Subit ! ; 7) Interjecţie — Sc ţin S). Alat — Praf — I ; 6). Talie —
tăl s-a hotărîl pentru James Ajunşi la stiuca olbă cu chip teţind paşii spre stlna inegriiă Noaptea, auzim lătratul d i ­ A nunţ ; 7). Fluviu in Franţa — de pAcAlell : A). Un anum it fel L — Aer ; 7). A — Guri — GT —
de roţi (mase. pl.) — Puţin aur l
K : R) Teu — suris ; 9). LI — Ern
Dar o oră mai tîrziu s-a pre­ de balaur ce sc cheamă Piatra dc vremi, cu acojierişul de şt­ nilor ce adulmecă prezenta Pronume ; .1) B ijuterie imundA ; — Jumătate de miez ! : 9). La o ri­ — iKac ; 10). Ani — Prefaţă : ii).
zentat din nou la oficiul stării fui Iorgovan, admirăm de pc ia aplecat inlr-o rină, cc se ursului în apropiere şi chiote­ îl). Depresiuni — Rolit : 10). o ce vehicul ! — Roată — Carmen Mască — Rare* ; J2). Arte — Sire­
spifA In m ijloc ? — in i oior ! —
civile şi a cerut să se schim­ creştetul ci întinderile Reteza­ zăreşte nu prea departe la le celor ce fac dc strajă in ju­ B id ivii ; ll) Distrugere — 2iIo şl A lcxiu : 10) Abil — Ocolit : ll). nă.
S eriilor romAn. autorul povestirii
be numele băiatului in Elvjs tului, Godeanulni şi ale mun­ marginea jHidurit. rul turmelor. nopţi ; 12). P rincipii form ulate. ..Moş Ion Roată şl Unirea" — A TRIUNGHI
explicînd : „Cînd am ajuns a ­ ţilor ce străjuiesc dcjnesiunea Batem nerăbdători fn uşa VFRTICAL : 1). Circula pe ro|l sp rijin i. Orir.ont.il ţi vertical : i). Acapa­
casă, am constatat că mai a­ Văii Jiului din dosul căreia se aude zvon (Va urma) — Mişcă roma m orii : 2). Andrei IAJENCO VICTOR rare ; 2). Căpâtarc ; 3). Apărare ;
1). Parare : S). Atare ; 6). Rare ;
vem un James în familie". Valea Lâpuşnicului Mare. Coborim din nou la potecă. de glasuri şi cind aceasta se Text şi foto : I. PÎRVA Oprea — Profesiune in cmc se Petroşani 7). Arc ; 8). Re ; »). E.
— .-;mm L 'fRil 'Ifer .«j»
/