Page 6 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 6

w r ^ f s r r r m m r rr n s i i i i i i i m




                 SĂRBĂTORIREA  ZILEI  DE  1  MAI  ÎN  JUDEŢUL                                                                                                                                 HUNEDOARA








                  M unca  se                                                                                                                                                                          Imagini  sugestive




            sârbâ&oresîe                                                                                                                                                                             de  la  sărbătoarea


                                                 S>
                                                                                                                                                                                                      oamenilor  muncii
                      p©  sine




            Sărbătoarea  de  Mai  se  revarsă  generos  pe  bulevardele*
         Devei,  clocotind  de  bucuria  măreţelor  înfăptuiri  care  dau
        o  nouă  viaţă  aşezării  de  pe  Valea  Mureşului.  Oraşul  care
         îşi  va  sărbători  anul  acesta  7  secole  de  existenţă  documen­
         tară  se  mindreşte  pe  bună  dreptate  cu  acest  blazon  ol  ve
         chinui,  cu  pecetea  plină  de  nobleţe  a  cetăţii  ce  străjuieşte
         peste  scurgerea  vremii.
            Dar,  ceea  ce  conferă  adevărata  grandoare  sărbătorii  J»
        Mai  1069  este  autenticul  jubileu  al  muncii,  minunatele  In
         făptuiri  semnate  de  braţele,  mintea  şi  inimile  miilor  de  de­
         monstranţi.  autorii  noii  biografii  a  municipiului  devean,
        conturată  pregnant  şi  viguros  in  acest  al  25-lea  an  de  h
        eliberare.
            In  cascadele  de  flamuri,  bucurie  şi  flori,  în  iureşul  en­
        tuziast  al  demonstranţilor  am  regăsit  insăşi  munca,   mate­
        rializată  în  epopeea  fără  precedent  a  edificării  socialiste,
        în  saltul  efervescent  spre  bunăstare  şi  civilizaţie.  Sărbă­
        toarea  primăverii  înalţă  în  prima  zi  de   mai  rezonanţele                              Gâriile  patriotice  au  dat  demonstraţiei  bărbăţie,  forţă  şi  nădejde.
        sublime  ale  dăruirii  muncii.   suprapun  peste  străvechiul
        blazon  efigia  nouă  a  entuziasmului  clocotitor  al  diaman-
        lelor  născute  In  volbura  de  seîntei  a  furnalelor,  la  cea  mai
        înaltă  altitudine  a  ţării  —  pe  şantierul  energeticienilor  de                                                                                                                      însemne  fireşti,  scumpe  nouă  tuturor.
        la  Mintia,  în  mistria  de  aur  a  constructorilor,  în  arterele   Forţa  Hunedoarei
        subterane  ale  minelor. .  Pretutindeni  unde  se   munceşte,
        strălucesc  caratele  nobleţei  şi  munca  însăşi  este  cea  care                                                           A doua tine­
        se  sărbătoreşte  pe  sine  sub  unduirea  stindardelor  roşii  şi
        tricolore,  a  covoarelor  de  lozinci,  a  uralelor  rostite  din
        mii  de  piepturi.                                                    industriale
            Simbol  înnoitor,  metaforă  a  perpetuării   peste  gene­
        raţii  a  nobleţei  muncii,  coloana  pionierilor  deschide  tradi­                                                            reţe a  Văii
        ţional  şuvoiul  demonstraţiei.  Primăvara  idealurilor  noastre,
        împurpurată  de  cravatele  roşii  ne  oferă  deopotrivă  zîmbe-   Vasta  esplanadă  a  Bulevar­  nostru  In  acest  an,  este  expri­
        tul  fericit,  gratia  juvenilă,  iscusinţa,  priceperea,  multitudi­  dului  Dacia,  a  cărui  fiziono­  mat  de  o  cifră  „rotundă"  —
        nea  talentelor  şi  preocupărilor,  germinate,  izbucnite  în  lu­  mie  este  dată  de  semeţia  ar­  H 000  tone  oţel  peste  preve­
        mina  marilor  aspiraţii.                                  hitectonică  a  blocurilor  şi  de   deri  !  Cifră  ce  reprezintă  mai   Cărbunelui
            Primăvara  înfăptuirilor  socialiste,  primăvara  generoasă   impresionantul  fundal  dc  co­  mult  de  jumătate  din  anga­
        a  aspiraţiilor  noastre,  afirmarea  deplină  a  năzuinţelor  vii­  şuri  fumegindc  a  fost   scena   jamentele  oţclarilor   pentru
        torului  ne  sînt  scumpe.  Aceleaşi  braţe  care  le  înfăptuiesc,   demonstraţiei  zecilor  de  mii   întregul  an.  La  realizarea  aces­
        sint  gata  oricînd  să  le  apere.  Sentimentul  e  cert,  susţinut   de  oameni  ai  muncii  din  Hu­  tui  spor  de  producţie,  la  asi­
        de  evoluţia  cadenţată  a  gărzilor  patriotice  înarmate  Pe   nedoara  Această  imagine  pa­  milarea  de  noi  mărci  dc  oţe­  ..Comparaţiile  au  fost  întotdeauna  tentante,  pentru
        braţul  drept  al  bărbaţilor,  emoţionanta  emblemă  tricoloră   noramică   constituie  tabloul   luri  dc  calitate  superioară  şi   că  exprimă  în  modul  cel  mai  condensat  progresul,  împli­
        şi  stema  patriei  sint  simboluri  evocatoare,  vibrînd  In  inten­  cel  mai  viu,  mai  viguros   şi   importanţă  deosebită   pentru   nirea,  năzuinţele  Dacă  am  putea  compara  între  ele  de­
        sitatea  marilor  îndatoriri  patriotice.  Inginerul  Dumitru  Sol-   mai  expresiv  a  ceea  ce   în­  economie,  au  adus  o  contribu­  monstraţiile  oamenilor  muncii  prilejuite  de  sărbătorile  de­
        duban.  comandantul  unei  unităţi  de  gărzi  patriotice,  ne a   seninează   astăzi  Hunedoara  :  ţie  dc  seamă  renumiţii   oţe­  venite  Iradiţionale,  am  vedea  că  de  la  un  an  la  altul  ele
        relatat  :                                                 0  uriaşă  forţă  industrială,  ca­  luri  :  inginerii  Cornel  Dclic-   aduc  în  faţa  tribunelor  acel  nou  viguros  —  concretizare  a
            —  Sîntem  mîndri  că  ni  s-a  oferit  îndatorirea  plină  de   re  cu  milioanele  de  tone   de   leanu,  Constantin  Dan,  maiş­  politicii  partidului  nostru  —,  acel  nou  făurit  de  fiecare
        răspundere  de  a  veghea  la  apărarea  întreprinderilor,  insti­  metal  dinamizează  pulsul  în­  trii  Şlelan  Tripşa,  Tibcriu  Sil­  dintre  noi  cu  mintea,  cu  braţele  şi  entuziasmul  declanşat
        tuţiilor,  a  patriei  Noi  muncim  şi  înfăptuim  obiective  mă­  tregii  economii  naţionale ;  un   ea,  Emil  Delapela,  prim-lopi-   de  perspectiva  luminoasă  de  mîine  Acest  nou  a  devenit
        reţe  pc  care  avem  patriotica  datorie  să  le  ocrotim,  să  ne   marc  oraş,  cu  puternice  contu­  torii  Constantin  Lnache,  Teo­  într-un  fel  şi  el  tradiţional.  Tradiţional  prin  prezenţă,  prin
        apărăm  propria  muncă                                     ruri  moderne  inscris  in  multi­  dor  Caramalis,  Florini*  Haiduc,   suportul  obiceiurilor  plaiurilor  cuprinse  între  Paring,  Re­
            ... Munca  se  sărbătoreşte  pe  sine  Oamenii  îşi  arborează   plele  sale  laturi  ale  vieţii  eco­  Florea  Lnurian  tezat  şi  Vilcan,  născute  din  frământări  şi  lupte,  din  solida­
        în  înaltul  de  Mai  propriile  lor  înfăptuiri,  exprimate  în  gra­  nomice,  politice  şi  socî«il-cul-              ritate  muncitorească,  pe  malurile  celor  două  Jiuri.
        iul  laconic  al  graficelor,  in  plastica  sugestivă  a  carelor  ale­  t ura le  pe  coordonatele   pro­  Pentru  prima  oară  la  o  de­  .Noroc  bun  !"  însorită  dimineaţă  de  mai.
        gorice.  in  întregul  torent  de  sentimente  care  au  traversat   gresului  şi  civilizaţiei  socialis­  monstraţie  de  1  Mai,  colecti­  Autobuze,  trenuri,  coloane,  tnale  şi-au  dat  întilnire  azi
        sărbătoarea                                                te  ;  o  colectivi La le  muncito­  vul  lînâr  dar  matur  al  lami-   la  Petroşani  Se  reîntîlnesc  cunoştinţe,  oamenii  îşi  strîng
            Un  autentic  carusel  al  cifrelor  se  derulează,  înscriind   rească  de  prim  rang,  cnraclc-   noloriior  de  la  blumincjul  de   mina.  se  felicită  —  obicei  vechi  al  minerilor  —  de  ziua
        cu  mindrie.  cotele  înalte  ale  dăruiţii,  pasiunii,  maturităţii   nzală  prin  hărnicie  şi  dărui­  1 300  mm  prezintă  grafice  su­  muncii  Şi  la  acest  Intii  Mai,  ca  şi  în  alţi  ani,  au  adus  cu
        Înflăcărau*  întrecere  pentru  depăşirea  sarcinilor  de  plan  pe   re  in  muncă,  printr-o  nestră­  gestive  care  atestă  preocupă­  ei  grafice  —  adevărate  crimpeie  de  istorie  nouă  —  şi-au
        19G9,  iniţială  de  organizaţiile  de  partid,  prilejuieşte  acum,   mutată  hotărire  de  a  urma  şi   rile  intense  şi  rodnice  pentru   împodobit  steagurile  roşii  şi  tricolore  cu  flori,  şi-nu  prins
        după  trecerea  a  patru  Urni  din  acest  an  holâritor  al  cinci­  inlâplui   exemplar   politic.»   atingerea  în  ccl  mai  scurt  timp   la  rever  steluţe  purpurii,  ordine  şi  medalii.  Prin  faţa  tribunei  trec  minerii  din  Dilja.
        nalului.  arborarea  unor  succese  deosebite  —  mărturie  eloc­  partidului  nostru  comunist.  a  parametrilor  proiectaţi   la   Trec  prin  fata  tribunei  detaşamentele  avangărzii  mine­
        ventă  a  unei  apoteoze  a  dăruirii  în  muncă   Este  prinosul                        agregatele  moderne,  de  înnllu   rilor  din  Valea  Jiuiui,  purlind  mîndri  Steagul  roşu  de  în­
        pe  care  demonstranţii  îl  închină  aniversării  unui  sfert  de   Anul  acesta   siderurgiştii,   productivitate  ale  laminorului.   treprindere  fruntaşă  pe  ramură,  simbol  ţesut  în  purpură
        veac  de  la  eliberare  şi  Congresului  al  X-lea  al  Partidului   constructorii,  minerii,  loţi  hu-   Este  un  merit  deosebit  al  co­  de  nainenii  adâncurilor  Lupeniului.  Sint  oameni  cunoscuţi
        Comunist  Român.                                           nedoremi  au  păşit  prin  faţa   lectivelor  de  la  laminoarcle  dc   in  Valea  Jiului  pentru  faptele  lor  vrednice  de  cinstire  :
            Ce  altceva  dccît  nişte  înaripate  crîmpeie  dintr-un  am ­  tribunelor  animaţi  de  înaltele   1100.  G50,  sîrmă,  pjofile  fine,  Gheorghe  Jurj.  loan  Onuţ,  Vasilc  Kaila.  loan  Taloş,  Andrei
        plu  raport  colectiv  reprezintă  vocabularul  înălţâlor  al  pa­  simţăminte  de  mindrle  pentru   mijlocii  şi  benzi,  dc  a  fi  rea­  Ciuciu.  Nicolae  Ungureanu,  Petru  Sălceanu.  inginerul  Emi-
        nourilor,  pe  care  izbînzile  scriu  istoria  contemporană  a  mu­  marile  izbin/.i  repurtate   de   lizat  suplimentar  2 000  tone   lian  Meiuş,  maistrul  miner  Ernest  Hobina.  maistrul  prin­
        nicipiului,  noi  spirale  pe  drumul  civilizaţiei  şi  propăşirii  !  poporul  nostru  sub  inţelcap-   laminate  finite  pline.  cipal  Pavel  Drîmbâreanu  şi  alle  sule  de  mineri  ce  poartă
            Energoticicnii  de  pe  şantierul  termocentralei  Deva  au   la  conducere  a  partidului,  in   Carele  alegorice  şi  grafice­  constelaţii  de  rubin  la  rever,  adevărata  gardă  dc  onoare
        realizat  în  primul  trimestru  peste  25  la  sulă  din  planul   cei   25  de  ani  clocotitori   ai   le  purtate  de  constructori   o­  a  Steagului  roşu.  De  numele  lor  au  fost  legate  muie  de
        anual,  apropiind  momentul  declanşării  iureşului  primilor   construcţiei  socialiste  în  ţara   glindesc   hărnicia  oamenilor   tone  dc  cărbune  eoesificabi 1  extrase  peste  plan  în  anul  care
        kilowaţi  pe  arterele  de  forţă  ale  ţării  Minerii,  folosind  o   noastră           dc  pc  schelele   Hunedoarei.   a  trecut  ;  iot  ei  sînt  semnatarii  cifrelor  înscrise  in  grafi­
        bogată  gamă  de  mecanisme,  obţin  un  randament  de  peste   Cinstea  dc  a  deschide  şi  de   ..Colectivul  nostru  —   nc-au   cul  pe  care-1  poartă  coloana  :  plus  17 500  tone  de  cărbune,
        G  tone  minereu  pe  post,  reducînd  consumul  de  lemn  cu  14   această  dată  demonstraţia  co­  declarat  înainte  de  demonstra­  21  de  leg  pe  post  peste  sarcina  de  creştere  a  productivităţii
        mc  la  1000  tone  extrase.  Fuvnohşlii  şi  turnătorii  de  la  Câ-   lectivelor  de  muncă  din  mu­  ţie  tovarăşii  Cornel  Covaliov   muncii,  însemnate  economii  la  preţul  de  cost.
        lan  au  depăşit  angajamentul  în  întrecere  pe  primele  patru   nicipiul  Hunedoara  a  revenit   —  secretarul  comitetului   dc   Cifrele,  incontestabile  dovezi  ale  hărniciei,  nu  pot
        luni  cu  G55  tone  fontă,  300  tone  piese  mecanice,  G0  tone'   sidci urgişlilor,  puternic  deta­  partid  dc  la  I.CS.H.  şi  Gheor­  vorbi  despre  ceea  ce  e  nou  la  Lupeni.  despre  oameni.  .P u­
        cilindri  de  laminor  şi  120  tone  radiatoare  Realizînd  35.G  la   şament  al  clasei  noastre  mun­  ghe  Moldî,  directorul  general   tem  spune  că.  deşi  este  una  dintre  cele  mai  vechi  mine
        sulă  din  planul  anual  de  Investiţii,  constructorii  de  la  Şan­  citoare,  aflat  în  primele  rin-   al  întreprinderii  —  se  prezintă   din  Valea  Jiului,  azi  e  cea  mai  modernă"  Cuvintele  şefu­  Demonstrează  lucrătorii  Direcţiei  regionale  C.F R.
        tierul  503  Bîrcea  au  pus  în  probe  tehnologice  linia  de  tu­  duri  ale  luptei  pentru  dezvol­  la  bilanţul  lui  1  Mai  cu  o  de­  lui  exploatării,  inginerul  Vasile  Ciriperu  se  referă  ia  in­
        buri  de  G00  mm.  apropiind  ziua  noii  premiere  industriale   tarea  şi  perfecţionarea  acce­  păşire  a  planului  de  produc­  troducerea  tehnicii  nni,  la  extinderea  abatajelor  frontale
        a  municipiului.  Direcţia  regională  C F R.  a  realizat  econo­  lerată  a  economici  naţionale.   ţie  cu  1,9  la  sulă,  cu  un  pro­  susţinute  cu  slîlpi  hidraulici.  In  combina  .care  se  comportă
        mii  suplimentare  de  peste  1.2  milioane  lei.  şantierele  de   Combinatul   hunedorean   se   cent  dc  32,9  la  sută  realizai   bine  in  abatajul  lui  Mihai  Blnga".  In  a  doua  combină  care
        construcţii  au  terminat  pînă  în  prezent  130  apartamente.  prezintă  in  această  zi  de  mai   din  planul  anual  de  conslrue-   va  fi  încredinţată  minerilor  din  brigada  lui  Gheorghe  Jurj.
            Şi  cifrele  continuă  :  100,7  la  sulă,  110.45  la  sută.  135   angajai  cu  Întregul  său  poten­  ţii-montaj.   Productivitatea   la  organizarea  superioară  a  muncii  şi  producţiei,  la  oame­
        la  sută.  115.G7  la  sulă,  109,1  la  sulă ..  Raportăm  în  procente,   ţial  tehnic  şi  uman,  cu  vasta   muncii  a  sporit  in  acest   an   nii  din  coloane  .Acestjin  este  penlru  noi  deosebit  şi  dacă,
        calculîndu-ne  exact  valoarea  entuziasmului,  a  dăruirii  fără   sa  expcricn(ă  şi  întreaga  com­  cu  10  procente,  iar  cheltuie­  pentru  1  Mai.  în  afară  de  depăşirea  tuturor  indicatorilor
        preget.  Şi  vom  adăuga  încă  un  procent  chiar  cu  riscul  dc   petenţă  in  acţiunea  deosebit   lile  de  producţie  au  fost  re­  de  plan  n-am  adus  ceva  m;ii  aparte  (cc  altceva  ar  putea
        a  aglomera  şirul  de  cifre  :  Centrul  de  librării  şi  difuzare   dc  importantă,  iniţială  şi  con­  duse  cu  7,5  la  sută.  In  cinstea   aduce  mai  semnificativ  minerii  la  sărbătorirea  muncii  ?  !),
        a  cărţii  a  realizat  planul  de  desfacere  în  proporţie  de  107   dusa  dc  partid,  pentru  perfec­  aniversării  unui  sfert  dc  veac   pentru  a  40-a  comemorare  a  luptelor  de  la  Lupeni.  pentru
        la  suîă.  înseamnă  că.  paralel  cu  succesele  economice,  se   ţionarea  conducerii  şi  planifi­  de  la  eliberare  s-a   angajat   a  25-n  aniversare  a  eliberării  patriei  vrem  să  pregătim  un
        manifestă  pregnant  .depăşiri  de  plan"  şi  in  sfera  viciu   cării  economici  naţionale.  Cen­  să  depună   toate  eforturile   dar  deosebit  :  să  ne  îndeplinim  angajamentul  anual  de  a
        spirituale,  într-o  determinare  reciprocă,  lăudabilă  şi  nece­  trala  industrială   Hunedoara,   pentru  a  preda  in  exploatare   extrage  peste  prevederi  25 000  tone  de  cărbune  cocsificabil,
                                                                                                                                 în  condiţiile  creşterii  continue  a  sarcinilor  de  plan.  Dacă
        sară.                                                      in fiinţată  recent,  trebuie   să   la  termenele  stabilite   noua   vom  reuşi  ?  Sint  sigur.  Avem  un  colectiv  bun,  care  învaţă
            Cifre,  date  statistice  —  autentic  jubileu  al  muncii  Ju ­  asigure  mai  bine  dc*  40  la  suta   oiclârie  electrică,   ajustajele   din  mers  să  stăpîneascâ  tehnica  modernă"   ,
        bileu  şi,  în  acelaşi  timp,  toast  pentru  înfăptuirile  viitoare   din  producţia  siderurgică   a   de  hi  laminoare,  precum   şi
        Să  poposim  deci  în  coloana  constructorilor  gigantului  ener­  tării,  să  contribuie  cu  toate   culc  1  100  apartamente  pla­  Minerii  de  la  Paroşeni  poartă  şi  ci  mîndri  graficele  ci­
        getic  de  pe  Mureş,  a  celor  care  semnează  actul  de  naştere   furţclc  la  progresul  economic   nificate  pentru  acest  an".  frelor  mari.  Deşi  tînăr  —  şi  la  propriu  şi  la  figurat  —  co­
        al  celui  mai  mare  obiectiv  industrial  al  municipiului.  II                          De  la  Teliuc   Ghelar  co­  lectivul  .mezinei"  Văii  Cărbunelui  şi-a  încercat  puterile  cu
                                                                                                                                 celelalte  exploatări  penlru  care  locul  de  frunle  în  înlre-
        înlîlnim  aici  pe  constructorul  Florin  Niculescu,  secretarul   al  patriei.         loana  minerilor,  purlind   cu   cere  a  devenit  o  tradiţie.  Angajarea  în  întrecere  n-a  fost
        comitetului  de  partid  de  pc  şantier.  Iotă  ce  ne  declară  el  :  In  fruntea  întrecerii  din  a-   niîndrie  Steagul  de  întreprin­  un  act  de  bravură,  ci  rezultatul  măsurării  cumpătate  a  for­
            —  încheiem  din  timp  in  timp  cile  o  lucrare  In  preaj­  ccsi   an  a  siderurgicilor  sc   dere  fruntaşă  pe  ţară,  aduce   ţelor,  al  conştiinţei  că  acest  colectiv  tînăr  este  în  stare
        ma  zilei  de  1  Mai  trebuia  să  terminăm  o  pompă  de  la  sta­  a11â  colectivul  dc  muncă  de  la  mesajul  holâriru  unanime   a   să  facă  din  abatajele  sale  frontale,  abataje  de  mare  pro­
        ţie.  Dar,  de  fapt,  au  fost  terminale  două.  una  din  ele  nvînd   1 m nulele  dc  1 000  mc.  Furna-   colectivului  muncitoresc   din   ductivitate.  că  va  şti  să  pună  tehnica  modernă  la  lucru.
         termen  abia  în  jurul  lui  23  August  S-au  executat,  de  ase­  Iblii,  in  mulul  cărora  se  alir-   Poiana  Ilusrăi   de  a  dezvolta   .Ne-am  bazat  în  primul  rind  pe  oameni  —  spunea  ingi­
        menea.  4  pîlnii  la  corpul  de  buncăre.  Şi  aici.  angajamentul   mă  prm  pricepere  şi  hărnicie   succesele  obţinute   in  între­  nerul  Dan  Surulescu  şeful  exploatării.  Cînd  i-am  încredin­  Defileoiâ  minerii  din  Lupeni,  purtători  ai   drapelului  de
        este  depăşit  Turbina  a  fost  închisă  in   cămaşa  ci.  iar  la   maistrul  Nicolae  Mărculescu   cere.              ţat  lui  Constantin  Zaharia  combina  2  K  52,  aveam  convin­  fruntaş   pe  ramura  carboniferă.
        cazanul  nr.  1  s-au  făcut  probele  hidraulice.  După  cum  ve­  şi  pnm-furnalişlii  Simion  .1 ur­                  gerea  că  oamenii  lui  vor  şti  s-o  folosească,  cînd  electricia­
        deţi.  colectivul  nostru  merge  înaintea  timpului,  pregătind   ca.  Fetru  Lipşa,   Alexandru   Hunedoara  metalului  incan­  nului  Ştefan  Răuţă  i  s-a  spus  că  răspunde  de  funcţionarea
         bine.  pas  cu  pas,  momentul  febril  şl  suprem  al  pornirii   Hăjdâţcanu,  raportează  depă­  descent  şi  a  schelelor  semeţe,   combinei,  aveam  certitudinea  că  maşina  va  merge  bine
         productive.                                               şirea  productivităţii  muncii  cu   oraşul  dominat  de  atmosfera   Deşi  n-are  decît  citeva  zile  de  funcţionare,  pot  spune  că
                                                                                                 sărbătorească,  de  entuziasm  şi
            ...Munca  se  sărbătoreşte  prin  ea  însăşi.  Din  roşul  fra­  0.75  la  sută,  obţinînd  pe   a-                  am  făcut  pasul  holăritor".
        ged  al  cravatelor  pioniereşti,  din  emblemele  tricolore  ale                        voie  bună  şi-a  manifestat  pu­  Acesta  este  numai  un  crîmpeî  din  saltul  pe  care-1  face
        gărzilor  patriotice,  din  dansul  ameţitor  al  cifrelor  şi  date­  ccaslă  calc  un  spor  de  produc­  ternic  hotărîrea  de  a  munci   întregul  bazin  pe  verticala   modernului   care  a  cucerit
         lor  statistice,  din  forţa  şl  graţia  coloanelor  dc  sportivi,  cei   ţie  dc  peste  17 000  tone  fontă.  fără  preget  pentru  a  da  viaţă   adîncurile,  care  a  pus  stăpânire  pe  munca  şi  viata  oame­
        ce  muncesc  îşi  aduc  laudă  miimlor  lor,  înscriu  pe  răbojul   In  rinduri  compacte,  purlind   liotăririlor  partidului,   pentru   nilor.  Despre  el  oamenii  vorbesc  cu  mîndrie.  pentru  el  mul­
        contemporan  marea  epopee  socialistă,  uimind  cu  încredere   portretele  conducătorilor  de   a  fi  alături  de  întregul  popor   ţumesc  partidului  nostru  drag.  al  cărui  nume  il  scandează,
         neţărmurită  cuvîntul  major  şi  plin  de  înţelepciune  al  Parti­                    în  măreaţa  operă  de  dezvolta­  îl  însoţesc  cu  urale  cînd  trec  prin  faţa  tribunei.  Este  mîn-
         dului  Comunist  Român.                                   partid  şi  de  stat,  seandînd  lo­                          dria  legitimă  pentru  ceea  ce  ai  realizat  „Veniţi  la  noi  să
                                                 T.  ISTRATE       zinci,  trec  oţelarii.  Prinosul   re  şi  înflorire  necontenită   a   vedeţi  cum  arată  modernul  complex  social"  —  spunea  Radu
                                                 C.  ARMEANU       hărniciei  lor  închinat   Zilei   patriei  !                 Lupaşcu.  secretarul  comitetului  de  partid  de  la  Dilja  :  „Ve­
                                                                                                                                 niţi  la  noi  să  vedeţi  cum  extragem  cărbune  fără  să  con­
                                                 N.  STANCIU       muncii,  măreţelor  evenimente            LAURENJIU  VISKt    sumăm  lemn”  —  ne  Invita  inginerul  Victor  Ghioancă.  şe­
                                                                   ce  marchează  viaţa  poporului          GH.  I.  NEGREA      ful  zonei  I  de  Ia  Aninoasa  ;  „Realizăm  treptat,  treptat,  con­
                                                                                                                                 centrarea   producţiei   pe  care  o  dirijăm   spre  puţul  cu
                                                                                                                                 schip",  —  aprecia  loan  Bălănescu,  Inginerul  şef  de  Ia  EM.
                                                                                                                                 Lonea  ;  .Ce  e  nou  ?  In  curînd  von*  da  în  folosinţă  cea
                                                                                                                                 mai  modernă  cabană  forestieră"  —  arăta  Mihai  Gorboi.
                                                                                                                                 preşedintele  comitetului  sindicatului  I.F.  Petroşani   De­
                                                                                                                                 spre  ce  e  nou  la  Petri la  în  această  primăvară  vorbeşte  gra­
                                                                                                                                 ficul  pe  care  colectivul  a  înscris  cifre  demne  de  renu-            Generaţii  de  mai...
                                                                                                                                 mele  lui.
                                                                                                                                     Trec  rinduri,  rinduri.  tinerele  vlăstare  ale  Văii  Cărbu­
                                                                                                                                 nelui,  purtînd  pe  braţe  flori,  note  mari.  obiecte  lucrate  de
                                                                                                                                 mîinile  lor  harnice  care  le  simbolizează  preocupările,  gîn-
                                                                                                                                 durile  de  viitor  Doi  „piloţi",  Nicolae  Todericî  şi  loan  Su-
                                                                                                                                 ciu.  cate şi  conduc  cu  pricepere  mini  maşinile  de  curse,
                                                                                                                                 realizate  la  Casa  pionierilor  din  Petroşani,  stîrnesc  aplauze
                                                                                                                                     Trec  energeticienii,  care  în  ultimii  10  ani  au  marcat  un
                                                                                                                                 salt  al  producţiei  de  energie  electrică  de  la  179  milioane
                                                                                                                                 IcWh,    2,2  miliarde  Ce  au  adus  ei  nou  la  demonstraţia
                                                                                                                                 oamenilor  muncii  ?  Hărnicia,  dăruirea  concretizate  în  ter­
                                                                                                                                 minarea  reparaţiei  programate  a  gruoului  energetic  nr.  1
                                                                                                                                 cu  2  zile  mai  devreme,  avans  ce  echivalează  cu  peste  2
                                                                                                                                 milioane  kWh  energie  electrică.
                                                                                                                                     Trec  peste  30 000  de  oameni  din  toată  Valea,  care-şi
                                                                                                                                 trăieşte  a  doua  tinereţe,  ale  cărei  atribute  —  belşug,  bună­
                                                                                                                                 stare.  confort  —  se  înscriu  cu  majuscule  pe  traiectoria  so­
                                                                                                                                 cialismului.  „Trec  rinduri.  rinduri  muncitorii/  Cu  steagu-n
                                                                                                                                 vînt  desfăşurat'  E  steagul  marilor  victorii/  De  partid  înăl­
                                                                                                                                 ţat...".
                                                                                                                                     Lu!  îi  închinăm  gîndurile  noastre,  faptele  noastre,
                                                                                                                                 munca  noastră,  penlru  înţelepciunea  cu  care  ne  conduce
                                                                                                                                  neabătut  spre  culmi  pe  care.  cu  ani  în  urmă,  abia  îndrăz­
                                                                                                                                  neam  să  le  visăm.
                                                                                                                                                                                                  Pionierii  —  primăvara  năzuinţelor  noastre.
                                                                                                                                                                      f.  M1RZA
                                                                                                                                                                      S.  POP
                                             Revărsare  de  cîntec,  joc  şi  voie  bunâi
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11