Page 60 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 60
Campania electorală Lucrările Criza politică
Skupşiinei din Liban continuă
din Franţa Federale a BEIRUT 17 (Agcrpres). - a se defini o poziţie comună
Criza politică libaneză, a acestor grupări faţă de miş
unei modificări a R.S.F. reactualizată o dată cu de carea de rezistenţă palestinia
PARIS 17 (Agcrpres). „Dh- favorabil misia cabinetului condus de nă. In acest sens sc aşteaptă
câ voi fi ulcs va trebui să se liniei actuale a politicii de Rashid Karame continuă şi adunarea generală a Alianţei
ajungă la formarea, eu oa exprimai dorinţa ca Eranţa iugoslavia nici un clement nu pare să tripartite, o organizaţie care
destindere cu Estul
El şi-a
meni capabili, a guvernului indice câ ea ar putea fi so grupează trei partide politice
caic va nuruni cea mai mare să-şi reia. cit mai curînd posi luţionată intr-un viitor apro libaneze : Falangele libaneze.
majoritate in ţară. O dată bil locul său la conferinţa BELCRAD 17 - Cores piat Blocul Naţional şi Partidul
format, acest guvern va pre pentru dezarmare. Vorbind pondentul Agcrpres, N Plo- Naţional Liberal. în cadrul
zenta Adunăm naţionale pro despre situaţia din Orientul pcanu, transmite- : La Belgrad La Beirut continuă consul căreia urmează să fie adopta
iecte şi un program, iar Adu Apropiat, Alain Poher a afir au continuat lucrările primei tările dintre Rashid Karame tă o platformă comună faţă
narea îşi va prelua respon mat că poziţia Franţei „ar sesiuni a Skupşiinei Federale şi reprezentanţi ai unor or de problema respectivă Reu
sabilităţile sale”, a declarat trebui să rămină echitabilă a K S F. Iugoslavia a noii le ganizaţii şi grupări politice de niunea urmează sâ aibă loc
vineri seara la postul de ra faţă de toţi beligeranţii'’. In gislaturi. orientări diverse pentru a marţea viitoare şi, pină a-
dio „Europa 1" Alain Poher, ceea ce priveşte politica euro Mi lent ie Popovici a fost sonda posibilitatea formării lunci. scrie corespondentul a
preşedintele interimar şi can peană. preşedintele interimar reales preşedinte al Skupşii unui nou guvern. Obiectul genţiei France Presse, este
didat la alegerile prezidenţia a precizat că el nu este in nei Federale In funcţia de principal al convorbirilor, puţin probabil câ ar putea fi
le de la 1 iunie Alain Po- mod sistematic partizanul Eu vicepreşedinţi au fost aleşi menţionează agenţiile de pre format un nou cabinet liba
her ă subliniat că va face to ropei integrate, dar că este Marian Breţcli, Peko Dapce- să, îl constituie încercarea de nez
tul pentru a evita dizolvarea pentru „Europa posibilităţi vici, Blajo Djuricici, Miloş
actualului parlament pentru lor". Evocind în continuare Minici, Djavid Nimani. Gus
că. a precizat el, „trebuie mai problema participării la ta v Vlahov şi Miloş JanUo.
intîi să se lucreze pentru a N.A.TO Alain Poher a sub- In cursu] după-amiezii, Ve
pune ţara în acţiune" El a bliniat că „organizaţia Atlan cea popoarelor şi Vecea so- STAŢIA SOVIETICA
refuzat să prccizc/e numele ticului de nord ar trebui să cial-politică. ii\11-unite in şe CURIER • CURIER • CURIER
eventualului său prim-minis- fie modificată" dinţă comună, au ales pe noul „VENUS-6" A ATINS
tru. ' mulţumindu-sc să decla In inchcierca alocuţiunii preşedinte al Vecci Executi
re doar că el osie „candidatul sale. preşedintele interimar a ve Federale. La propunerea
unităţii şi al reconcilierii". arătat că el nu vede în pre pcşedmtclui R.S.F. Iugo SUPRAFAŢA
Referindvi-sc la problemele zent nici vin motiv pentru de slavia, losip Broz Tito, in a
de politică externă. Alain valorizarea francului. .Rezer ceastă funcţie a fost ales Mi- BIIANŢUL INCIDENTELOR DIN MALAYEZIA I>acă omenirea nu va pu
vele de aur ale Franţei — a tia Ribicici. Preşedintele nou PLANETEI ..VENUS" ne capăt procesului dc po
Poher a subliniat că este „un lui guvern a prezentat lista
conchis Alain Poher — sini După ciocnirile din ultimele zile, calmul se restabileşte luare a atmosferei. există
european convins", dar că a aproape echivalente cu cele Vecei Executve Federale în MOSCOVA 17 (Agerpreş). Stafia automată sovietică treptat la Kuala Lumpur Sîmbătă dimineaţa n-a mal fost pericolul ca clima planclci
ceasta nu înseamnă că ar fi din 1963". următoarea componenţă : A- „Venus-G" a atins stiprajafa planetei Venus, încheind astfel semnalat nici un incident serios, Interdicţiile dc circulaţie noastre să fie puternic afec
leksan-dar Grilicikov, Nicola au fost parţial ridicate, iar populaţia a putut să-şi părăseas tată. a declarat intr-o con
Milianici şi Mişo Pavicevici un zbor de mai multe luni. Staţia a pătruns în atmosfera ferinţă dc presă dr. Al. Ilaa-
— vicepreşedinţi, Marko Bulk, planetei la aproximativ 300 km depărtare de locul unde a că locuinţele pentru a-şi iace cumpărăturile cotidiene. gcn-Smith, profesor dc chi
pătruns vineri staţia. mVenus-5'.
Aparatul de coborîre al
Ultimul bilanţ al incidentelor, dat publicităţii simbătă,
Draqhişa Djokovici. Duşan staţiei „Venus-6“ a străbătut atmosfera timp de 51 de mi menţionează că 100 de persoane au fost ucise, 334 rănite ; mic la Institutul tehnologic
NKIAN DAN“ : S ILA. $â pună Gligorievici, Toma Granfil, nute, efectuind şi transmiţind pc Pămint măsurători ale 39 dc case au fost incendiate şi 100 de vehicule au fost dis din Los Angclcs (Califor
Trpc Iakovlcvski, Ivo Ierkici,
nia). El a precizat că po
9» Miriana Kristinki, Liubisav caracteristicilor atmosferei lui Venus truse sau avariate. De asemenea, se apreciază că peste 600 luarea ar putea să împiedice
Pentru prima dată, cercetările caracteristicilor atmo
Markovici, Miran Meriak. sferei planetei Venus au fost efectuate simultan din două de persoane ar fi fost arestate. pătrunderea razelor solare
capâi agresiunii fn Vietnam Frunio Nadj, Marko Orlandici, zone ale acesteia. La Lima s-au încheiat lu nave nord-amcricauc dc pes spre scoarţa terestră. ceea
Nikola Pavlctici, Blagoie Po-
cc ar avea drept urmare o
pov, Hakia Pozderaţ, Aii Şuk- Staţia .Venus-G" a depus pe planetă un fanion cu chi crările plenarei Comitetului cuit. „Western Kink". care scădere masivă a tempera
ria şi lzet Zubovici — mem pul lui Lenin şi stema U.H.S.S. Central al Partidului Comu a fost surprinsă in apele turii şi o nouă „eră glacia
întregului zbor. care a durat peste patru
In decursul
HANOI 17 (Agerpres). — americane este problema- bri. De asemenea, din Vecea luni, sistemele dc bord şi aparatajul ştiinţific ale celor nist Pcruvian, consacrate a- teritoriale ale ţării. Nava a lă1*. O altă posibilitate, a
ţară.
fost adusă in portul Talara,
nalizci situaţiei
din
Agenţia VNA a transmis cheie care trebuie rezolvată Executivă Federală fac parte două staţii interplanetare au funcţionat impecabil. Plenara a dezbătut proble ambasada S.U.A. din Lima afirmat profesorul Haagcn
că la 17 mai, în ziarul „Nhan in primul rind secretarul de stat pentru afa In cursul zborului, stafii/^ automate „Venus-5’ şi „Ve me legate dc înrăutăţirea si fiind informată despre acest Smith constă in aceea că
Dan'*, organul Partidului ce Vorbind despre dreptul po cerile externe, Mirko Tepavaţ, ţi us-G" au efectuat cercetări importante asupra proceselor tuaţiei economice, creşterea incident. poluarea atmosferei ar pu
lor ce muncesc din Vietnam, porului sud vietnamez la au şi secretarul de stat pentru fizice care au loc in spaţiul interplanetar. In acest timp, costului vieţii şi sporirea şo ica duce la încălzirea extre
a apărut un comentariu refe todeterminare, articolul preci apărarea naţională, Nikola de pc „Venus-5" au fost transmise 73 de emisii-radio, iar majului. Participanţii la lu • • • mă a straturilor superioare
ritor la poziţia exprimată de zează că acesta trebuie să fie Liubicici. crări au stabilit liniile di ale acesteia intr-o asemenea
preşedintele Nixon in cuvân realizat în spiritul înţelegerii Prczenlînd principalele obi dc pe „Venus-G" — G3. rectoare ale mobilizării ma întreaga Australie a fost măsură, incit atmosfera te
tarea radiotelevizată în pro naţionale si al unei largi u ective ale noului guvern, M In timpul călătoriei staţiilor au fost asigurate regimul selor muncitoare pentru în cuprinsă dc un val dc gre restră ar putea căpăta ca
blema vietnameză Amintind niuni a tuturor păturilor Ribicici a arătat câ Vecea E- de temperatură necesar in compartimente, orientarea per deplinirea programului sta ve, declanşate in senin dc racteristici similare cclcî ale
eâ preşedintele S LI A a re populare, nepermiţîndu-se nici xccutivâ Federală se va preo manentă a bateriilor spre Soare, iar in timpul emisiilor- bilit dc ccl de al V-lea Con protest împotriva procesului planetei Venus.
cunoscut în mod indirect in unei părţi să impună regimul cupa de perfecţionarea siste radio, orientarea antenelor parabolice cu direclivitatea marc gres al Partidului Comunist. intentat la Mclbournc unui
succesul escaladării războiului său politic. mului monetar şi a politicii spre Pămint. Sarcinile concrete ale comu lider sindical.. Indignate dc
de agresiune dus de Statele In programul său. Nixon a de credite, a sistemului impo Aparatele de coborirc ale celor două staţii au pătnuis niştilor pcruvicni. sc subli acest abuz al autorităţilor.
Unite în Vietnam, ziarul re abordat problema alegerilor zitelor şi devizelor, a politicii în atmosfera planetei, dupii cum s-a stabilit, in partea în niază în liotărîrîlc plenarei, 27 dc sindicate din statul Simbătă după-amiază, pre
levă că Nixon a menţionat generale, dar a refuzat să vor agrare, a măsurilor de stabi tunecată a planetei. In cursul coboririi, aparatajul ştiinţific ! constă in mobilizarea tutu Victoria care reunesc 140 000 şedintele R.S.F.I.. losip Broz
drept unul din „principiile e bească despre guvernul de lizare a preţurilor şi a pieţei, a măsurat presiunea, densitatea, temperatura şi compozi ror forţelor democratice in dc membri au declarat o Tito. a vizitat Tirgul inter
senţiale” pentru rezolvarea coaliţie, cerînd in schimb ca în vederea ridicării nivelului ţia chimică a atmosferei planetei Venus. tr-un front unic in lupta grevă dc 24 dc orc. Acţiunea naţional agricol dc la Novi
problemei vietnameze „elimi numai „persoanele şi grupuri de trai, matcri.il şi cultural, pentru imbunătâţirca nive muncitorilor din acest stat Sad. La pavilionul Republi
narea încercărilor de a se im le care sint gata să renunţe al întregului popor Preşedin lului dc (rai şi a apărării a fost sprijinită şi de munci cii Socialiste România. prc-_
şedi .iele Tito şi persoanele
pune o soluţie pur militară". la folosirea forţei'* să parti tele Vecei Executive Federale Agricultura Cubei după un drepturilor celor cc mun torii din Sydncy. La Mcl
In discursul său. se arată în cipe la alegeri, in timp ce a menţionat apoi necesitatea cesc. bournc a avut loc simbătă care-l însoţeau, au fost în-
articol, preşedintele SU.A. nu Trupele americane continuă să elaborării planului de dezvol dimineaţa un marc miting (impinafi dc directorul pavi
a vorbit deloc despre dreptu ocupe Vietnamul de sud. i«u tare a Iugoslaviei pc perioa deceniu de la înfăptuirea dc protest la care au parti lionului, loan Murcşanu. In
rile naţionale fundamentale armata sud-vielnnmeză râuri - da 1971—197.-). cipat peste 8 000 dc munci timpul vizitei. preşedintele
R.S.FJ. s a inlcroşfltr». OCUI-
ale poporului vietnamez, re ne intactă. A realiza, in acest ileferindu-se la activitatea Grave incidente s-au pro tori. Poliţia a intervenit cu
cunoscute în acordurile de la fel dreptul la autodetermina noului guvern în problemele reformei agrare dus vineri în centrul uni brutalitate, opcrtnd nume tre altele, de performanţele
Geneva din 1954 şi pe care re. ar însemna, evident, obli politicii externe, vorbitorul a versitar Corricntes (Argenti roase arestări. tractorului pe şenile „S-G5I-
SL“.
v
guvernul S U A s-a angajat garea populaţiei sud-vietnn- ai.ilal cn sarcina de bază rn- HAVANA 17 (Agerprcs) — ciaţia naţională a micilor pro na). după cc studenţii au
să le respocte Reamintind câ meze să depună armele şi să minr asigurarea condiţiilor La 17 mai 1959 In Cuba a ducători" (A N.A P ). Irecinrl la manifestat pc străzile prin
aceste drepturi nu fost viola se supună administraţiei de necesare pentru dezvoltare.» fost proclamata legea plivind înfăptuirea activă a principiu cipale ale oraşului in semn Secretariatul O.N.U. a a o a *
te de S.U A prin trimiterea la Saigon. subliniază ziarul independentă a Iugoslaviei. rolorma agrară Republica Cu lui — pămîntul aparţine celor dc protest împotriva măririi nunţat că acordul cu privire
de trupe in Vietnam, artico i e-l muncesc cn pesfe 50 la sulă a costu la salvarea şi trimiterea in Submarinul nuclear ame
lul relevă cn pentru restabi Analiza şi comparaţia de Principiile de bază ale cola ba a pornit din atei moment In (aţa muncitorilor dc la lui meselor la cantine. Po patria dc origine a cosmo rican „Guittaro", aflat in fa
lirea păcii, pentru incelarea mai sus permit să se consta borării cvi alte Mate. a arătat la reconstruirea şi lichidarea :>atc s-au ridicai probleme liţia a folosit arme dc foc. nauţilor aflaţi in dificultate za lucrărilor dc finisaj la
războiului este necesar ca te* că. in ceea ce priveşte pro M11ui Ribicici. au fost şi ră sistemului înapoiat de mouo- tomplexc privind diversifica bastoane dc cauciuc şi gre a fost inregistral ca docu şanlicrele navale din Vallc-
jo, California, s-a scufundat
Statele Unite să pună capă», blemele de fond. poziţia noii nim egalitatea in drepturi coltura Apoi prin relorma din rea agriculturii şi sporirea pro nade cu gaze lacrimogene ment al O.N.U.. după ce el la o adînctmc dc... 10 metri,
agresiunii, să respecte inde administraţii americane rămî- şi respectarea independentei 1963, an lost lichidate defini ducţiei de zahăr şi a soptelu- pentru a împrăştia pc stu a fost semnal dc peste 00 l’entru moment, cauzele ac- \
pendenţa şi libertatea poporu ne neschimbată — se cram suveranităţii si a mleqritătii tiv relaţiile capitaliste din a- )iii. In rezolvarea acestor pro denţi. Tn cursul ciocnirilor, dc ţări. Acest acord, caic cidcntuluî nu silit cunoscute.
lui vietnamez. precum şi ponează în Vietnamul de sud. teritoriale, ca şi neamestecul gricullură. an lost expropriate bleme, guvernul cubanez a a un student a fost ucis. 2t sc află deja in vigoare încă Persoanele care lucrau pc
drepturile lui fundamentale prelungeşte ocupaţia militară in treburile interne ale alto loale suprafeţele agricole apar- cordat un ajutor substanţial au fost răniţi, dintre care din decembrie anul trecut, a submarin au fost salvate.
Acesta este principiul funda pentru a menţine şi consolida ra. Noi lânii nern o ţară des- ţmind latifundiarilor nord-a- şase de gloanţe, şi alţi 25 au fost înregistrat la O.N.U. de Un purtător dc cuvînt al
mental al planului global în administraţia saigoneză. pen i hisn oricărei colaborări ega mcricani şi locali. Dupo ce ţăranilor S-a creat o imensă fost arestaţi. către cele trei guverne depo forţelor navale a anunţat câ
zece puncte, propus de F.N.E. tru realizarea scopurilor nen- le în drepturi. dar închisă an fost împroprietăriţi. cei rcloa de puncte de achiziţii zitare : S.U.A., U.R.S.S. şi la bord nu sc aflau materia
din Vietnamul de sud colonialiste in Vietnamul de penii u orice fel de amestec peste 100 000 de ţărani şi mici unde producătorii agricoli işi Marca liritanic.
Preşedintele Nixon a evitat sud. dinafară. producători s-an unit In „Aso- pmeau desface produsele lor Reprezentantul permanent le radioactive.
să vorbească ele drepturile la preţuri sigure S-au acordat al S.U.A. la O.N.U.. ambasa
naţionale fundamentale ale credite in condiţii foarle avan dorul Charles Yosl. a făcut
poporului vietnamez, deoare tajoase, utilaje agricole, ' în o vizită secretarului general.
la sine că ar trebui să retra ORIENTUL APROPIAT
ce dacă SU.A. ar respecta n- grăşăminte chimice şi semin U Thant — prima după cu-
ceste drepturi, se înţelege de ţe. O deosebită importanţă se vînlarca rostită dc preşe
acordă cercetărilor in dome
dintele Nixon în legătură cu
gă necondiţionat, din Vietna niul creşterii animalelor S-au perspectivele rcglcmen tării
mul de sud loafe trupele lor elaborat studii ale Institutului problemei vietnameze. Du
şi ale aliaţilor lor. se relevă £ NOTA ADRESATĂ DE R A U. PREŞEDINTEI UI CON TEL AVIV 17 (Agcrpres). naţional pentru reforma agra pă întrevederea cu U Thant.
în articol. Retragerea trupelor Sil IUI I I DE SECURITATE. Regiunea podului Mandassa, ră. Academiei de ştiinţe şi cl a declarat ziariştilor că
• „NU VA FI RESPINSA NICI O SOLUŢIE DE REGlEMEN din Valea Iordanului, a fost altor institute de cercetare au fost discutate mai multe
TARE PAŞNICA A CRIZEI DIN ACEASTA REGIUNE A din nou teatrul unor inciden consacrate sporirii septetului. probleme internaţionale, in
LUMII’. te. care. aşa cum declară un Au lost create reţele hidro tre care şi situaţia din Ori
£ NOI INCIDENTE ISRACI I ANO-ARABE. purtător de cuvînt israclian. energetice şi de irigaţii. entul Mijlociu. Tn legătură
In acest
VIETNAMUL CAIRO 17 (Agcrpres). - Fv'odnd situaţia prezentă au izbucnit în urma deschide pieqătite cadre calificate şi au cu războiul din Vietnam.
deceniu au fost
forţele
rii focului de către
„s-au
Yost a menţionat că
făcut referiri" Ia conţinutul
Agenţia France Presse. ci din Orientul Mijlociu, emisa iordanienc. Unităţi iordanicne fost create şcoli de mecaniza cuvintării lui Nixon.
de artilerie şi tancuri au des
tind postul de radio Cairo, a- rul preşedintelui Nasser a de chis focul, de asemenea. în tori şi crescători de vite In
tr-o perioadă relativ scurtă a
clami câ nu va fi respinsă
DE SUD niinţâ câ reprezentantul per nici o soluţie dc reglementa zona podurilor (lin Damia şi fost lichidat analfabetismul la • • • IA O S . — Vedere a bozeî de la Pa Thi, din provincia
manent al R A.U. Iu Naţiunile
Allenby Portele israeliene an
Unite a adresat preşedintelui re paşnică a crizei din aceas ripostai. Agenţia France Pres- sale şi în cele mai îndepărtate Autorităţile pcruvicnc au bam Neuo, copturată de pa trioţi de (a inam ic, care a su
colţuri ale ţării au fost create
Consiliului dc Securitate o tă regiune a lumii. se, care transmite această şti anunţat sechestrarea unei ferit cu acest prilej im portante pierderi m ateriale.
notă în caic sc atrage atenţia re subliniază câ in comunica puncte sanitare, spitale şi dis
sarcină
Bombardarea unor asupra „gravităţii situaţiei tul dat publicităţii la Tel pensare. Principala cubaneză
pentru agricultura
din sectorul dc nord al Cana AMMAN 17 (Agcrpres). — dc astăzi este producerea în
poziţii fortificate lului dc Suez". Iii nota se a- Anunţind noi incidente în re Aviv nu se menţionează ni anul 1970 a zece milioane tone
firmâ că Israelul îşi întăreşte giunea podurilor Mandassa, mic despre acţiunea unor a- reia participă populaţia întregii CURIER • CURIER . CURIER
de zahăr, la îndeplinirea că
ale trupelor fortificaţiile sale in această Damia şi Alenby, purtătorul de teritoriului iordanian. ţări.
israeliene deasupra
v ioane
cuvînt iordanian a subliniat
zonă şi ie dotează cu arme o
americane fensive. ★ râ responsabilitatea schimbu
rilor de focuri revine forţelor
RABAT 17 (Agcrpres). israeliene aflate in această
SAIGON 17 (Agerprcs). — Trimisul special al preşe zonă. După cum informează a
In cursul nopţii de vineri dintelui Nasser. care se află genţia France Presse. purtă
spre sîmbătă, unităţile Fron torul dc cuvînt iordanian a Informoţîile de care dispu Potsdom. Ne intereso un sin
tului Naţional de Eliberare in prezent in misiune oficia declarat, în acelaşi timp câ In căutarea lui Hitler neam erou slabe, confuze, gur lucru : unde se ascunsese
din Vietnamul de sud au lă în Maroc, a declarat că în sase avioane israeliene au vio contradictorii şi nesigure La Hitler ? Oricît de slabe ar fi
cursul întrevederilor cu rege
23 aprilie se onunţose prin
bombardat două poziţii for le Ilassan al II-lea a expus lat spaţiul aerian iordanian, rodio-Berlin că Hitler este to fost informaţiile pe care reuşi
tificate ale forţelor america în regiunea Karak In urma tuşi in capitolâ. Dar ero de Io sem să le obţinem, se putea
ne din regiunea saigonezâ. suveranului marocan. unele riene. acestea au fost obliga prin ruinele sine înţeles câ nu ne putcom presupune, prin comparaţie şi
intervenţiei
artileriei antiae
Tot în ultimele 24 de ore, puncte de vedere ale şefului Berlinului bizui pe aceste inform aţii. Sol urmărind orgonizoreo opărării
forţele F.N.E. au supus unui statului egiptean asupra unor daţii germani luaţi prizonieri germane in jurul Concelorieî
nou atac marea bază ame probleme ce privesc Jumea a te sâ se reîntoarcă la bazele nu credeou nici ei aşo ceva. că Hitler se aflo acolo. In
ricană de la Da Nang, ava- rabă. de plecare. In timpul crincenefor lupte din prim ele iile ale lunii forţele noastre de şoc condu Unii erou de părere că Hitler seara aceleioşi zile, a fost o-
riind trei bombardiere cu moi 1945, o tînârâ rusoaică în virstâ de 26 de ani, ELE ceau atacul către piaţa Pots- ajunsese în Bovorio cu avio restolo o infirmieră, care tra
reacţie — relatează cores NA R1EVSKAIA, intra in cancelaria Reichului. Studentă dom. Pe măsură ce înaintam nul. Altora nici nu le păso de versa olergind, linio de foc,
pondentul agenţiei France la litere din 1941 ea devenise de la acea dată inter către centru, aerul devenea existenţo lui Hitler. In schimb, pentru o-şi câuto mama. In o-
Presse. Detaşamente ale pa preta Statului m ajor al celei de-a treia arm ate sovie moi greu de respirot. Cei care am aflat mai multe lucruri in jun, eo însoţise răniţii de la
trioţilor au lansat, de ase tice. Acest grup de ofiţeri fusese însărcinat cu ultima au fost în Berlin în acele zile momentul cînd am făcut pri Fosstrasse. pînă Io unicul adă
menea. rachete asupra aero ilifef'" * * misiune a râiboiului din Europa : descoperirea lui Hitler. istorice, cunosc gustul acru al zonier un băiat de vreo 15 ani, post rămos intact în împreju
dromului de la An Hoa. am mŞs fn seria de articole ce va urma, autoarea reinvie oerului, incărcat de fum şi purtind uniforma organizaţiei rimi, cel al Cancelariei. Acolo
plasat la aproximativ 30 ki W t ? ' / ' prof. cunosc senzaţio de o fi „H itler jungend” . Avea ochii a oflot de la soldoţi şi de la
lometri de Da Nang. Totoda- acele zile de m are intensitate şi bogăţie faptică in care avut gura plină de nisip, care roşii şi buzele crăpote. Ne-o personalul cancelariei că H it
lă, patrioţii au atacat două Wm* s-a desfăşurat ancheta de descoperire a fiihrerului. scrîşneo printre dinţi. Pe pa spus câ divizia fui, comandata ler este la subsol Spre sfîr-
poziţii ale trupelor ameri nourile core reglementeoză cir de Reîchsluhrerul tineretului, şitul zilei de 29 aprilie, trupele
cane In apropierea aerodro De trei zile. Berlinul este linului s-ou ascuns pnn pivni culaţia. pe autocare, pe obu noostre sînt Io numai 500 m
mului de la Ban Me Thuot complet încercuit. Zdrobind o- ţe şi sub dârim ăturile core ard ze şi pe lunuri se scrisese Axman, îl opăro pe Hitler. A- de Cancelarie, Bătălia a con
şi lingă oraşul Qui Nhon. pâroreo oroşului, cartier după şi se prăbuşesc. Lipso de opâ cu pensula „Spre Reichstag". flose aceasta de la comon- tinuat zi şi noapte cu o inten
donţii săi, care o ofirmou fără
Noi ciocniri între unităţi cartier, trupele celei de-o beio începuse să se focă simţită, Toată lumea se gîndeo în o- sitate din ce în ce mal mare
militare americane şi gru armate de şoc, condusă de ior ultimele rezerve de alim en cele zile la Berlin, încetare şi care repetau, de Gornizoona din Berlin, regi
puri ale patrioţilor au avut generol-colonelut Kuzneţov. te se epuizaseră şi ele. asemenea, că vor trebui să mentele SS, trupele de pe O-
loc şi lingă localitatea An ole celei de-o cinceo armate Totuşi, atenţia celor care ţină piept pinâ ce vo veni a r der şi Kustrin care bat în re
Deasupra, pe străzi, se aud
Khe a generalcolonelului Beriorin fără îneetore împuşcături, ex trebuiau sâ îndeplinească u lti mato Wenk (de la care Hitler tragere. trupele retrase de pe
„Fortăreţele zburătoare" şi ole celei de-o opto armate ma misiune o războiului, prin- aştepto solvareo, neştiind că
americane „R-52‘* au efec dc gardă o generol-colonelu- plozii de obuze, clădiri sfărî dereo lui Hitler, nu era con oceasta nu mai exista). Etbo, sînt toate concentrate
tuat în cursul nopţii de vi i l i i & r lui Ciuikov, înaintau către mîndu-se în bucăţi, peste lot centrată asupro Reichstagului, a»ci, pentru a opăro pină la
neri spic simbătă noi raiduri centru — spre Tiergarten. Un- se simte miros de ars şi de ci asupra Canceloriei de pe Tootâ ziua de 29 aprilie om moorte, zidurile Cancelariei
în regiunea saigoneză, în pro (um In dimineoţo respectivă, Wilhelmstrosse. Nu eram siguri făcut pe interpreta pentru in Fiihrerului.
vincia Kontum şi în zona pla- R. P. CHINEZA. — Lansarea la apă a petrolierului chi ter-den-Linden, spre corlieru! primiserăm ordinul să ne în că Hitler se aflo acolo, îm terogarea prizonierilor in piv
touriîor înalte — relatează nei „Taching nr. 27”, proiectai de muncitori chineii şi con guvernamental. Locuitorii Ber dreptăm spre cartierul unde preună cu statul său major. niţa unei case de lingă piaţa (Va urma)
corespondentul agenţiei Fran struit din oţel lâcut in R.P. C hineiâ
ce Presse.
Y1PARUL I Întreprindere* poligrafică Bunedoara-Deva.