Page 61 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 61
\0 V
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA!
Redacţia
Nr. 4471
şi administraţia ziarului
Marţi DRV A, str. Dr. Petru Groza, >ir. J5
20 mai
telefoone : redodor şei — 1588 ; redactor şef adjunct,
1969 secretar de redacţie şi secţia viaţa de partid — 2138 ; sec
ţiile cullurO'Sport şi probleme cetăţeneşti — 8317 ; secţia
scrisori, documenlaie şi externe — 2317 ; secţia industrie
4 MSlfli)o «mi >i administraţia — 1275 ; telefon de serviciu între orele
16*24 — 1585.
La deschiderea minei Livezeni Vizita în Polonia
Cît se va pre Sărbătorirea semicentenarului a delegaţiei de partid
lungi odiseea Liceului „Aurel Vlaicu“ Qrăştie şi guvernamentale
râmînerilor ceului .Aurel Vlaicu" Orâş- toria celor 50 de ani de e scurs de la înfiinţarea aces
Sule de absolvenţi ai Li
tui liceu, precum şi anii pre
fost
xistenţă a liceului au
tie, din toate promoţiile in
elocvent că Orâştia a purtat
Liviu Mizgan. directorul li
struite aici de-a lungul ce prezentate de către prof. Tit mergători, ne demonstrează
lor 50 dc ani ai şcolii, ală ceului sărbătorit. Subliniind mereu cu sine pecetea unui a ţării noastre
în urma turi de generaţiile actuale condiţiile social-politîc^ deo important şi vechi centru
veniţi
cultural, nu numai transil
de elevi, de oaspeţi
sebite în care a luat fiinţă
de la liceele .Aurel VJaicu“
tuziasmul şi dăruirea
pri
porul nostru41.
din Bucureşti şi Breaza, de acest aşezămînt şcolar, en vănean. ci pentru întreg po In dimineaţa zilei de viirâşii Gheorghe Apostol. F.-
Vieţii Convorbiri
numeroşi invitaţi, de corpul melor generaţii de dascăli ai Vorbitorul s-a referit. în 19 mai, o delevgalie de mii Bodnaraş, Chivu Stoica.
Paul Niculescu-Mizil,
profesoral şi elevii liceului liceului, vorbitorul a arătat continuare, la bogatele tra partid şi guvernamentală, con Trofin. IIio Vcrdcţ, Maxim
Cerinţele mereu crescîn- numai 124 ml. ducînd prin gazdă, au participat la ma că aceste bune tradiţii au diţii culturale ale Orăştiei, dusă de tovarăşul Nicolae Berghianu. Floriun Dânâta-
Ceauşescu, secretar general al
de ale economiei tac nece aceasta la intirziorea în nifestările dedicate sărbăto fost preluate şi se dezvoltă in care a fost tipărită una Comitetului Central al Parti che. Constantin Drăgan, Ja-
sară creşterea permanentă continuare a lucrărilor. Me ririi semicentenarului liceu astăzi cu vigoare, în condiţii dintre primele cărţi în lim dului Comunist Român, pre nos Fa'zekas, Petic Lupu, Ma româno-
a patrimoniului energetic todele şi tehnologiile noi de lui, care au continuat să se materiale strălucite şi în cli ba română — „Palia de la şedintele Consiliului de Stat nea Mânescu, Gheorghe Râ-
al ţârii, ceea cc se reali săpare şi betonare care sînt desfăşoare duminică dimi matul generos oferit de mă Orâştie**, de unde s-a ridicat al Republicii Socialiste Româ dulescu, Leonte Răutu.Cheoi-
zează şi pe calea deschi mult superioare celor folo neaţa. La festivităţi au luat surile luate de conducerea Ion Budai Deleanu — perso nia, a părăsit Capitala ple- ghe Stoica, Vasile Vîlcu. Şte
derii unor noi cimpuri mi site la săparea altor lucrări, parte tovarăşii Ion Luiigu, noastră de partid şi de stat nalitate de vastă cultură şi cind spre Varşovia, pentru a fan Voitec, losif Banc, Dumi polone
niere. In bazinul Văii Jiu precum şi utilajele moder secretar al Comitetului jude pentru dezvoltarea şi perfec fină erudiţie, de care şi au face o vizită de prietenie în tru Coliu, Emil Drăgănescu,
lui, care acoperă mai bine ne de mare eficienţă tre ţean Hunedoara al P.C.R., ţionarea întregului învâţâ- legat activitatea scriitori de Republica Populară Polonă Mihai Cere, Dumitru Popa.
de 35 ia sută din producţia buiau să asigure avansurile Sabin Doticiu. vicepreşedin mînt românesc. prestigiu ca Ion Agirbicea- la invitaţia Comitetului Cen Dumitru Popescu, Vasile Pati-
de cărbune a ţării, sini în planificate. Dar, deficiente te al Comitetului executiv ai In numele biroului Comi nu. Jlarie Chendi. Liviu Re- tral al Partidului Muncitoresc lincţ. vicepreşedinţi ai Consi VARŞOVIA 19 — Corespon
curs de deschidere noi pe le în folosirea utilajelor şi Consiliului popular judeţean, tetului judeţean de partid şi breanu. Victor Efiimiu etc. Unit Polonez liului de Stat şi ai Consiliu dentul Agerprcs, 1 Dumitraş-
rimetre miniere care vor abaterile grave de la grafi reprezentanţi ai Ministerului al Comitetului executiv al .Prestigiul Orăştiei a cres lui de Miniştri, membri ai cu, transmite : La sediul Co
contribui la creşterea pro cele ciclice ale diferitelor Invăţămintului, ai Inspecto Consiliului popular judeţean, cut substanţial prin ridica Din delegaţie fac parte CC al P.C.R., ai Consiliului mitetului Central al Partidu
ducţiei de cărbune energe lucrări au dus la nereali/a- ratului şcolar judeţean şi or tovarăşul Ion Lungu a adre rea din sinul său a unor tovarăşii Ion Gheorghe lui Muncitoresc Unit Polonez
tic şi eocsifieabil. In acest rea indicilor prevăzuţi. La ganelor locale de partid şi sat calde felicitări cadrelor personalităţi de mare valoa Maurer, membru a) Comite de Stat şi ai guvernului, con au avui loc, in cursul zilei dc
scop, pe lingă moderniza acestea s au adăugat şi lip de 6tat. didactice ale Liceului .A u re pentru viaţa social-politi- tului Executiv, al Prezidiului ducători ai instituţiilor cen luni. convorbiri oficiale între
rea şi adoptarea de noi surile în aprovizionarea cu Deschizind adunarea festi rel Vlaicu" Orâştie, care, câ şi ştiinţifică a ţârii noas Permanent al CC al P.C.R.. trale şi ai organizaţiilor ob delegaţiile de partid şi guver
tehnologii de lucru la mi materiale şi nerespectarea vă, tovarăşul Ioan Păstrăv, de-a lungul anilor, s-au stră tre. Numele pionierului a- preşedintele Consiliului de şteşti. namentale ale României şi Po
nele in curs de dezvoltare, termenului stabilit dc dare secretar al comitetului oră duit să împartă din bunu viatiei româneşti, Aurel Miniştri. Mihai Dalea, secre loniei.
în cadrul Centralei cărbu in funcţiune a diferitelor şenesc de partid, preşedin rile lor spirituale generaţii Vlaicu. al marelui om de tar al CC. al P.C.R., şi Ion Au fost de faţă Jan Brud-
nelui Petroşani au fost a- lucrări care cădeau direct tele comitetului executiv al lor de elevi formaţi pe băn stat, dr Petru Groza, vin sâ Pâţan, vicepreşedinte al Con zynski, însărcinatul cu afa Din partea română au par
Iocate importante sume. din în sarcina constructorului, consiliului popular orăşe cile acestei şcoli, şi-ou adus aureoleze memoria acestui siliului de Miniştri. ceri ad-interim al R P. Polo ticipai tovarăşii Nicolae
care o mare parte revin respectiv a T.C.M M. nesc, a adresat un fierbinte o valoroasă contribuţie în străbun pămînt. iluminat în La plecare, pe aeroportul ne la Bucureşti, şi membri ai Ceauşescu, secretar general al
minei Livezeni Astfel, la Din discuţia avută cu ing. salut participanţilor la săr domeniile activităţii lor, în că de vetrele cetăţilor dace". CC al P.C.R.. preşedintele
mina respectivă s-au alocat Petru Munleanu, directorul bătorirea liceului, manifesta învăţâmînt. ştiinţă şi cul A fost evocată apoi activi Bâneasa, au fost prezenţi to- ambasadei. Consiliului dc Stat al Repu
în primele patru luni ale minei, au ieşit in evidenţă re care se integrează în a- tură. tatea bogată a liceului săr blicii Socialiste România, Ion
acestui an peste 5 milioane şi alte deficienţe, care au vîntul general cu care toţi .Strădania plină de abne bătorit. .La cei cincizeci de Gheorghe Maurer. membru al
lei, ceea ce reprezintă 30 contribuit in mare măsură oamenii muncii întîmpinâ gaţie a învăţătorilor şi a ani ai săi —- a spus vorbito Sosirea la Varşovia Comitetului Executiv, al Pre
la sută din întreaga sumă la rămînenle în urmă sem măreţul jubileu al celor 25 profesorilor, încununată me rul — liceul din Orâştie se zidiului Permanent al CC. al
prevăzută pentru anul 1969 nalate. Dacă prin documen de ani de la Eliberare şi reu cu laurii recunoştinţei prezintă în faţa contempora P.C.R., preşedintele Consiliu
Privind retrospectiv felul taţia tehnică era indicat Congresul al X-lea al P.C.R. celor 50 de promoţii, merită neităţii cu realizări fructu Pe aeroportul Okecic din ga Sowinski, membru al Bi lui de Miniştri, Mihai Dalea,
cum au fost folosite aceste ca evacuarea rocii disloca Sărbătorirea liceului consti întregul nostru respect si oase. încadrat organic în ac Varşovia, pavoazai cu drape roului Politic, vicepreşedinte secretar al C.C. al P C.R., Ion
fonduri pînâ in prezent, în te să se facă mecanizat, fă tuie un nou prilej de a in preţuire, cu atît mai mult. tualitate. ca întreg învâţă- lele celor două state, delega al Consiliului de Stat, J. Tej- Pâtan, vicepreşedinte al Con
comparaţie eu sarcinile de ră insă a se preciza felul tensifica activitatea în toate cu cît se integrează deplin mîntul nostru de stat Apre ţia română a fost in chma, membru al Biroului siliului de Miniştri, şi Tibe
plan prevăzute în documen de utilaj care se poate a laturile muncii şcolare, pen în viaţa culturală a oraşului T. ISTRATE tîmpinatâ de W. Gomul- Politic, secretar al C.C al riu Petrescu. ambasadorul
taţia tehnică la mina Live- dapta. aici s au folosit uti tru a obţine rezultate deose Orăşlie, plină de fapte şi e ku, prim-secrelar al CC P.M.U.P .P. Jaroszcwicz, mem României la Varşovia
Occni. realizările nu sînt în laje care nu se încadrează bite în acest an de învâţă- venimente demne de luat în al P.M.U.P., M Spychalski. bru supleant al Biroului Po Din partea polonă au parti
măsură să satisfacă. Cele deloc în condiţiile existen mînt. considerare Retrospectiva (Continoore in pag. O 3*o) membru al Biroului Politic a) litic al C.C. al P M U P . vi cipat Wladyslaw Gomulka.
21 de luni cu care se află te. Noile tipuri de greifere CC. al P.M.UP. preşedin cepreşedinte al Consiliului de prim-secretar al C.C. al
în urmă faţă de grafic lu KS-3 au un diametru dc Pagini evocatoare din is celor 50 de ani care s-au tele Consiliului de Stat, J Miniştri, membri ai C.C. al P.M.U.P., Marian Spychalski,
crările de la această unitate, deschidere mult superior Cyrankiewicz. membru al Bi P.M.UP., reprezentanţi ai membru al Biroului Politic al
reprezintă doar o cifră în diametrului chiblei cu care roului Politic al CC. al ' M.A.E., ambasadorul Poloniei C.C. al P.M.U P.. preşedintele
substratul căreia se ascund se face evacuarea rocii In P.M.UP., preşedintele Con la Bucureşti, J. Ocheduszlco Consiliului de Stat, Jozef Cy-
importante şi nepermise de acest fel, peste 20 la sută Lucrările agricole de sezon siliului dc Miniştri, Şt De asemenea, în întîmpinare rnnkîewicz, membru al Birou -
ficienţe din materialul derocat de Jedrychowski, membru al se aflau ambasadorul Româ
In prezent, la mina Live grei fer este deversat pe lin Biroului Politic al CC niei la Varşovia, Tiberiu Pe-
zeni se execută lucrările de gă chiblâ, ducînd prin a al P.M.U.P., ministrul afaceri trescu, şi membri ai ambasa
deschidere la cele trei pu ceasta la prelungirea timpi lor externe, Z. Kliszkn, mem dei.
ţuri aflate în lucru si care lor de evacuare a materia in locul apei, cu indolenţă bru al Biroului Politic, secre
trebuie sâ asigure în viito lului. Totodată, la puţul au tar al C.C. al P.M.U P, J. Lo-
rul apropiat atacarea pri xiliar est. la ora actuală se
melor lucrări orizontale In lucrează numai eu ciocane
I eepind din anul 1967. cînd de abataj, asigurîndu-se ~ .....* |
s-au atacat primele lucrări realizarea unor viteze mici nu se pot face irigaţii
de deschidere, ritmul de e de înaintare ! |
Xecuţie nu a atins nicioda Legat de lipsurile semna j Constituirea j
tă cifra planificată Astfel, late. am aflat cîteva lucruri
în primul trimestru al aces demne de amintit şi de In Cunoscînd câ prin irigaţii încă 500 hectare Timpul este ventualilalea căderii ploilor
tui an fată de un avans pe ing Gheorghe Davidescu. nivelul recoltelor poale fi du destul de inaintat. iar condi naturale, este o mare greşea | cenaclurilor
verticală de 490 metri pla blat sau chiar triplat, nu mai ţiile climatice reclamă acut. u lă care se soldează cu pagube
nificat. la cele trei pufuri şeful serviciului investiţii este nevoie de nici un argu darea culturilor In I A S , irecuperabile ! Asociaţiei
s-au realizat numai 102 ml. din cadrul Centralei căr ment pentru a demonstra uti unde s au luat din vreme mă Din discuţia purtată cu ing * :
reprezentînd 3 070 metri bunelui Petroşani. Lâsind litatea şi necesitatea iniţierii suri pentru a asigura buna Dumitru Vinţi, director al I scriitorilor j
cubi de rocă excavată dm de acţiuni energice in vede funcţionare a sistemelor, s a D I F O T Deva. am reţinut
totalul de B IPH metri cubi CORNEL D UM ITR U rea extinderii suprafeţelor a trecut deja la irigarea plante cilcva aspecte inadmisibile şi | Braşov
Nici în prima lună a tri menajate în acest scop Dc lor prâşiloare Care este însă greu de imaginat Deşi la
mestrului al II tea. lucruri altfel, considerentul amintit a situaţia în cooperativele agri C A P. Hărău trebuie amena
le nu stau mai bine Din to determinat cooperativele agri cole, pot fi irigate suprafeţele jate 50 de hectare, pînâ acum, Conform noului siste m dc j
talul de 210 meln liniari ((entinuor* in pag o 3-d) cole din judeţul nostru sâ stabilite ? mvocîndu-se motivul câ „lip ; organizare a vieţii scriitori- :
planificaţi, au fost realizaţi De la început trebuie sâ seşte forţa de muncă'4, nu s-n | ceşti, asociaţiile scriitorilor :
prevadă executarea de noi a ; desfăşoară o amplă activi- j
consemnăm că răspunsul la mişcat nici o lopată de pă-
menajări în anul curent pe mint. iar utilajele aşteaptă in f tatc dc îndrumare a crcato- j
întrebările respective este ne • rilor literari, pc o largă a- i
gativ. oglindind o serioasă do bază sâ fie ridicate Se pune : rie teritorială, in funcţie dc j
ză de nepăsare din partea pe bună dreptate întrebarea : • opţiunea celor dornici să-şi \
consiliilor de conducere ale nu s-a ştiut oare încă din a l desfăşoare activitatea de i
C.A.P. faţă dc materializarea nul trecut câ unitatea are sar : creaţie sub aceste auspicii. j
obiectivelor prevăzute în pla cina să irige suprafaţa respec
nurile de producţie Dacă la tivă ? Atunci mai este posibil ! Asociaţia scriitorilor din j
cooperativele agricole din Si sâ fie aduse în discuţie astfel ! Braşov, inauifcstind interes j
: pentru activitatea tinerelor |
meria. Dobra, Toteşli şi Bur- de «motive4* ? j condeie din judeţul Hune- ■
jue n existat un interes spo Si la C A P. Sînlandrei. mer-
rit în vederea urgentării ac gind în ritmul actual, sînt pu ! doara. a înfiinţat la Deva. I
ţiunii de amenajare n (elenu ţine speranţe câ se vor putea \ Hunedoara şi Petroşani trei |
lui destinat irigaţiilor (dar şi iriga cele 100 de hectare pla : cenacluri afiliate asociaţiei. !
în aceste unitâti mai .trebuie nificate Cu forte proprii, uni- : reunind tineri scriitori din j
executate unele lucian pen- lalea nu a făcut aproape ni \ eclc trei municipii.
Iru a se putea trece etecliv la mic pentru a deschide drumul Cenaclurile vor stimula j
aplicarea udărilor). în celelal apei spre culturi. Faptul câ j activitatea de creaţie, vor :
te C A P care au sarcina să nu s-au finisat canalele şi nu i organiza ample manifestări {
irige importante suprafeţe, nu s-au efectuat lucrările dc ; culturale, oferind posibili- ;
s-a întreprins nimic sau a artă. nu evidenţiază altceva ; (alea membrilor lor de a-şi I
proape nimic Consiliile de decît nepăsarea conducerii u- t valorifica în mai mare mă- i
conducere — preşedinţi, bri nilătii pentru a respecta holâ- î sură lucrările in presa dc ;
i’îrite adunării generale a coo î specialitate. j
gadieri. ingineri, contabili şefi Ca secretari ai celor trei I
— stau pasivi ca şi cind s-nr peratorilor concretizate în pla j cenacluri au fost aleşi poc- :
afla cu 3-4 luni in urmă şi nul de producţie. j ţii Radu Ciobanu (la Dc- j
pînâ la începerea udărilor ar j va). Neculai Cliirică (la llu- j Turnarea este de fiecare dată momentul culminant şi so
Muncitoarele Moria Preşleanu şi Valeria Burci, de la .Marmura*' Simeria, pregătesc un mai fi timp berechet Le rea
nou lot de placaje de marmură pentru export. (Continuare in pag. a 3-a# • nedoara) şi Radu Sclcjan j lemn al întregii activităţi din oţelârie.
mintim totuşi câ a nesocoti I (la Petroşani). |
rolul irigaţiilor, mizînd pe e-
■— Ce-ar fi, zice Intr-o vi masa aceea destul dc spartană
şeful, dacă te-ai duce 24 dc luată la ora 16.30 o să lic ul tras gestionarului :
orc Inlr-o staţiune, la Gcoa- tima sărălurâ pusa tn (fură pi — Dc ce comanzi canlităli
giu-Băi ? 24 de ore „oaspete inoportun" uă a doua zi la ora 14. Sca aşa de mici ? Ce, crezi co
— Excursii dc agrement în ra, pc la ora 19, cind m-am maşina poale veni în fiecare
timpul serviciului ? Nu se dus la chioşc, mai erau pufa- >i la Geoagiii-Băî ? Acum iar
trebuie să răspund la ziar, că
poate nn şi ciocolată.
— Nu chiar excursie de a întreb < cea ce mă interesează. ţeles cc era contraindicat... că aş putea lua un geaman asia fac toată ziua Că tova
A doua zi colegii dc came
grement. in 24 de orc va tre Căutam un sistem informaţio Dar asta am s-o spun mai jos tan şi Nimeni nu m-ar îm Postul negru ra mi-ati spus triumfători : răşul (eu eram) meseria asta o
are, să ne (aule nouă greşe
bui să apelezi la toate ser nal cît mai complet din care Şi cam alît în materie dş* piedica cu nimic Constat că lile...
viciile din staţiune la care să-mi dau seama unde trebuie informare generală încolo, de vila c foarte răcoroasă, dar Să nu crcdcli Ca de zqir- — Azi am avut la micul de
apelează cei vcnili la odihnă să mă prezint pentru cazare, pinde dc cît eşti de descurcă e locuită de oameni care fac < it cc sini am lacul post negru jun şi ceapă verde. $i do-i. şi dă-i Exact, tova
şi tratament timp de 2 sau 3 unde pentru masă, pentru băi. ret. băi calde Tovarăşii mei dc o in staţiune. L-am făcut dc* M-am prefăcut că mă duc răşe vicepreşedinte, fier are cu
săptăimni. Şi aceasta din pos pentru o oră de destindere, noapte (ghinionul lor că au un nevoie şi cu banii în buzu • i ou la cantina deşi ştiam meseria lui. Numai că unii şi-o
for, al(ii nn Punct.
tura unui oaspete obişnuit, unde c vila în care voi dormi In vila 17 pal in plus), pc care i-am cu nar. Dc la biroul de cazare mi i ă n-am ce căuta acolo dccît In (mc. la ora 14 om înot
venit să-şi petreacă cîteva zile N-am avut încotro. A trebuit noscut abia scara, sini doi l>o- s-a spus că am venit prea tir-, poale la prînz şi m-am oprit
in slalinnc. să recurg la sistemul cunos Irînci, unul din Orâştie şi al ziu ca să mai pot servi «llo din mm la chioşcul coopera masa dc prin/, la cantino sloti- 0 A treia victorie
Şi iat<Vmă cu „bagajul" In cut : „Vă rog, nu şli|i undi' Cazare pe o noapte am ob tul din Ploieşti li impărtăşesi tuni" masa dc prinz. Dar să ţiei, poate găsesc ceva frip unii cu hon in regulă M-am
mînă în fata birourilor statiu o...". In dreapta, cum intri în ţinui relativ uşor. Am fost < elni din Orâştie rezerve!* mă di ic şi cu seara la canti turi. răzbunai pe Io* postul negru, consecutivă a Metalului.
(ă am avui cu cc. li invidiam
nit Geoayiu-Băi. Cele cc voi pavilionul administrativ, se repartizat in vila 17. melc cu privire la repartizarea nă, cad poate arc bucătarul — N-avem nimic de mîncare
relata n-an fost culese chiar altă — şi trece neobservată la — Vcli sta în cameră cu în vile. ( cva tn plus ; a doua zi să - m-a inlîmpinot gestionarul numai pe nIti i'nmcseni (are % C; omcilc meciuri
în ordine cronologică, dar ne primul contact cu staţiunea — nişte bătrini simpatici, mi se — Asta cam aşa-i. Vila asm scot bon dc la casierie. Bucă N-o mai venit maşina dc In benti apă din pntiare de sticlo, lor din campionatul ju
iar ou şi alţii dc pc două rin-
voia unei sistematizări m-a o hartă, care insă mi mai co spune e tare răcoroasă pentru noi tarul n-a avut nimic „în pluş" Orâştie duri dc mese beam din nişte
obligat la acest mod de pre respunde* „lopograliei" staţiu — Dar unde e vila 17 ? care facem băi calde M-am îndreptat către chioşcul Am luat din nou două răni butucănoase dc laiontă deţean dc fotbal.
zentare. nii Pe peretele de la intrare — Vezi şi mala că e pe-aii i Aş mai adăuga curăţenia din parc al Cooperativei dc ciocolate. Po la ora 12 m-am
in pavilionul administrativ — prin apropiere, la dreapta Al care lasă de dorii, grupurile consum din Orăşlie Mă ade înfăţişai iar De data aceasta IO N CIOCLEI 0 Rezultate, clasa
treilea ins pe care l-am între
menea cu miros
dc grătar,
La poarta nouă „o tablă dc legi" intitulată bat mi a arălal-o : ..Aia-i". E sanitare ce nu sînt dotate eu cînd-eolo n-ani avut parte de m-am şi legitimat. Sc nime mente şi etapele viitoare
aproximativ „indicaţii şi con
cete dc trebuinţă şi că după
rise acolo şi tovarăşul
Ion
traindicaţii*4 ale medicului pri o oră la care oamenii sînt ce s-a zugrăvit în camere ni ( ît de nişte bieţi ( irnăciori Itoleta. vicepreşedinte al Coo din toate diviziile dc fot
Nu-mî place să agăţ pc vind folosirea apelor din sta duşi (ie la băi, fie la ştrand. meni n-a găsit de cuviinţă să ..trandafir” dc Orăşlie, ofilit» perativei dc consum din O- bal.
cine-mi iese In calc şi să-l ţiune. Cum dc acolo n-ain În Îmi aleg patul şi mă (jindesc curele lustrele de var. ea vai de el. Nu ştiam eu că raşlie. Mamă, cc perdaf i-a