Page 65 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 65
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U NIŢI-VA!
Redacţia
Nr.
ţi administraţia mtwjţ
Miercuri DEVA, str. Dr, Petru Groza, nr. 55
21 mai
telefoane : redactor şef — 1568 ; redactor şef adjunct,
1969 secretar de redacţie şi secţia viaţa de partid — 2130 ; sec
ţiile cultuiâ-sport şi problem e cetăţeneşti — 8317 ; secţia
scrisori, docum entare şi externe — 2317 ; secţia industrie
si adm inistraţia — 1275 ; telefon de serviciu intre orele
k PIGIM 30 MII 16-24 — 1585.
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C R. $1 Al CONSIIIUIUI POPULAR
Divergenţele încheierea vizitei
4
economice
în Polonia a delegaţiei de
la „masa verde" I
partid şi guvernamentale
a arbitrajului
a tării noastre
Economia noastră naţională trece printr*un vast proces
de înnoire şi perfecţionare. Automatizarea, mecanizarea Plecarea din Varşovia
şi modernizarea proceselor tehnologice se fac simţite tot
moi mult în sporirea volumului, calităţii şi eficienţei pro
ducţiei de bunuri materiale. Ca o necesitate obiectivă, in VARŞOVIA 20 — Corespon uă state, oaspeţii români au secretar al C.C. al P.M.U.P.,
plină concordanţă cu aceste prefaceri, conducerea supe- dentul Agerpres, I. Dumitraş- fost conduşi de W. Gomulka, M. Moczar, membru supleant
lioarâ de partid şi de stat a elaborat un amplu program In luna aprilie echipa de mineri condusq de Ladislau Bobiniuc, de la E.M. Teliuc, mun cu. transmite : Delegaţia de prim-secretar al C.C. al al Biroului Politic, secretar al
de îmbunătăţire a conducerii şi planificării economiei, pro cind cu multă dăruire a reuşit să dea peste plan 2 000 tone minereu. partid şi guvernamentală a P.M.U.P, M. Spychalski, C C. al P.M.U.P., P. Jaiosze-
gram ce se înfăptuieşte cu succes. membru al Biroului Politic al wiez, membru supleant al Bi
Foto : V. O N O IU Republicii Socialiste România,
O dată ca aceste profunde transformări de ordin calita condusă de tovarăşul Nicolac C.C. al P.M.U.P, preşedintele roului Politic al C.C. al
tiv s-a accentuat procesul de speciolizore a unităţilor eco CeauşesCu, care a făcut o vi Consiliului de Stat, J. Cyran- P.M.U.P, vicepreşedinte al
nomice, s-au odincit şi moi pregnant relaţiile bi şi m ul zită de prietenie în Republica kiewicz, membru al Biroului Consiliului de Miniştri, mem
tilaterale de cooperare dintre întreprinderi, între ramuri şi Populară Polonă, la invitaţia Politic al C.C. al P.M.U.P,. bri şi membri supleanţi ai
Io scara întregii economii. Com itetele de direcţie din m a La în treţin erea culturilor C.C. al P.M.U.P, a părăsit preşedintele Consiliului de C.C. al P.M.U.P, miniştri.
joritatea unităţilor din judeţul nostru s-au preocupot să marţi după-amiază Varşovia, Miniştri. Z. Kliszko, membru A fost de faţă Tiberiu Pe-
oşeze aceste relaţii pe baze raţionale, s-au achitat cu îndreptîndu-se spre patrie. al Biroului Politic, secretar al trescu, ambasadorul Români
cinste de sarcinile ce le-au revenit întreprinderilor din să credem că într-un aseme La aeroportul Olcecie, pa C.C. al P.M.U.P., J. Tejchnta, ei în Polonia, şi membri ai
programul de ansam blu al econom iei. Acest lucru este nea caz nu poate fi vorba de voazat cu drapelele celor do membru al Biroului Politic, ambasadei.
demonstrat elocvent şi de faptul că la „mosa verde" o a r Ieri s-a lucrat, „lipsa forţei de muncă", ci de
bitrajului de stat, numărul litigiilor scade tot m ai mult. pasivitatea cooperatorilor fa
Astfel, dacă in anul 1967 numărul litigiilor înregistrate la ţă de soarta producţiei. Sosirea în Capitală
orbitroj era de 1992, în anul trecut acestea s-au redus la Fără a subaprecia cu nimic
1 502, îor în trîmestiul I ol acestui on s-au redus şi mai eforturile făcute la C.A.P.
substanţiol. dar nu peste tot Bampotoc pentru a pune o te Marţi seara s-a înapoiat în tar al C.C. a l P C R., şl Ion Consiliului de Miniştri, mem
D im inuarea numerică o divergenţelor este rezultatul d i melie sigură recoltei de legu Capitală delegaţia de partid şi Păţan, vicepreşedinte al Con bri ai C.C. al P C.R., ai Con
rect al unei mai bune organizări a ^proceselor de produc me, nu pot fi trecute cu ve guvernamentală, condusă de siliului de Miniştri. siliului de Stat şi ai guver
ţie, de aprovizionare şi desfacere, a creşterii com petenţei derea unele neajunsuri ce se tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La sosire, pe aeroportul nului, conducători ai institu
profesionole o cadrelor de conducere, care în cîmpul lor mai înlilnesc. Faptul că nu secretar general al Comitetu Băneasa, au fost prezenţi to ţiilor centrale şi ai organiza
de acţiune nu văd numoi interesele înguste ole unităţilor Starea de vegetaţie a cultu La C.A.P. Hărău sînt de e s-au scos în cîmp pe suprafe lui Central al Partidului Co varăşii Gheorghe Apostol, E ţiilor obşteşti.
ce le conduc ci şi ole econom iei naţionale in general. rilor necesită intervenţia ho- videnţiat eforturile depuse la ţele planificate răsadurile de munist Român, preşedintele mil Bodnaraş. Chivu Stoica, Au fost de fată Jan Brud-
Ceea ce este im portant de reţinut, este m odificoreo. în târită a cooperatorilor şi me întreţinerea culturilor de cîmp. ardei, că nu s-a asigurat în Consiliului de Stat al Repu Paul Niculescu-Mizil, Virgil zynski, însărcinatul cu afa
general, a obiectului litigiilor. D acă pînâ m ai acum ciţiva canizatorilor pentru a ie asi Plivitul păioaselor este aproa întregime sămînţa de castra blicii Socialiste România, care Trofin. Uie Verdeţ, Maxim ceri ad-interim a.1 R.P. Polo
ani ponderea mare a litigiilor o constituit-o plata unor gura condiţii optime de creş pe terminat, la cartofii cul veţi, «denotă existenta unor a făcut o vizită de prietenie Berghianu, Florian Dănăla- ne la Bucureşti, şi membri ai
penalizări pentru livrări cu întîrziere sau nelivrâri cantita tere şi dezvoltare. Plivilul la tivaţi pe 19 hectare s-a apli ..goluri" care vor influenţa, în Republica Populară Polo che. Constantin Drăgan, .Ta- ambasadei.
tive şi nerespectarea normelor de colitate pînâ Io finele pâioase, prâşitul porumbului, cat o praşilă, iar la cei tim fără îndoială, realizarea livră nă, la invitaţia Comitetului nos Fazekas. Petre Lupu. Ma
exerciţiului de pion a produselor controctate. astăzi nu sfeclei, cartofilor şi legumelor purii două, la porumb s-au rilor Ia legumele contractate Central a) Partidului Munci nea Mânescu, Gheorghe Ră- (Agerpres) '
mărul acestui gen de litigii este foarte redus. De exemplu, sint lucrările ce se află la or prăşit mecanic 46 de hectare şi veniturile băneşti ale coo toresc Unit Polonez. dulescu. Leonte Răutu, Gheor-
Com binatul siderurgic din Huhedoora, unitate cu ponde dinea zilei. Este adevărat că şi manual 18 hectare. Iată ar perativei. Din delegaţie au făcut, par- . „ghe Stoica,. Vasile.JVîlcu, Şte
re mare~7n'1nâustrîa judeţului şi în econom ia naţională, a în ultima perioadă vremea a- gumente cc permit conducerii*, Ca o acţiune de maximă te tovarăşii Ion Gheorghe fan Voitec. Iosif Banc, Petre
figurat ca pîrît în anul 1967 cu 158 de litigii privind livra fost schimbătoare, însă acesta unităţii să ţină fruntea sus importanţă, nu numai pentru Maurer. membru al Comitetu Blajovici, Dumitru Coliu. Emil
rea cu întîrziere şi chiar nelivrarea m etalului către bene nu este un motiv care să de cînd este vorba de întreţine unităţile amintite, este luarea lui Executiv, al Prezidiului Drăgănescu. Mihai Gere. Du
ficiari. Anul trecut numărul lor s-a redus Io 7, ior de Io termine neglijarea acţiunilor rea culturilor de cîmp. Cum de măsuri operative, în vede Permanent al C.C al P.C.R.. mitru Popa, Dumitru Popcscu.
începutul anului curent şi pînâ în prezent, nu figurează respective. poate fi apreciată însă situa rea combaterii dăunătorilor preşedintele Consiliului dc Vasile Patilineţ. vicepreşedinţi
in nici un litigiu de această natura. Din păcate, constatările fă ţia în care se află grădina de culturilor agricole, în special Miniştri, Mihai Dalea, secre ai Consiliului de Stat şi ai TELEX
Dacă în general unităţile economice din judeţ ou luat cute în teren dovedesc că nu legume ? Răsadurile de ardei a gîndacului din Colorado.
şi vinete, deşi au cr dezvolta
măsuri pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de pion peste tot se acţionează ener re bună. nu au fost încă scoa Aspectele relatate scot în e
şi prevederilor contractuole, se constată că moi sînt u gic pentru a pune temelii trai se In cîmp. Inginerul Cornel videnţă că nu există un motiv COMUNICAT
nele întreprinderi în core deficienţele înregistrate in acti nice recoltei. Ieri, la C.A.P. Tărăpoancâ ne-a informat că temeinic pentru a se face o
vitatea proprie, concepţia eronată o com itetelor de direc Sintandrei am întîlnit coope „este imposibil să faci faţă ..pauză" la întreţinerea cultu
ţie de a acorda prioritate unor problem e interne m ărun ratori care, înfruntînd capri rilor. Consiliile de conducere N O I MĂRFURI IN
te, în detrim entul celor m ajore care vizează relaţiile de ciile vremii, au fost prezenţi doar cu 6 femei care partici ale C A.P. şi inginerii au da La invitaţia Comitetului al P.M.U.P.. preşedintele Con RATE
colaborare şi cooperare cu terp#, produc mori perturba pe tarlale la prâşitul sfeclei. pă zilnic la executarea lucră toria să se preocupe cu întrea siliului dc Stal al Republicii
ţii în ritmul de dezvoltore, frustrează circuitul economic de Pe loturile aflate în folosinţă rilor din legumicultura pe ce ga răspundere de terminarea Central al Partidului Munci In urma unor hotârîri
importante produse. s-a lucrat şi la Simeria, toresc Unit Polonez, în zilele Populare Polone : Jozcf Cy- luate de M inisterul C o
Şoimuş şi In alte unităţi le 30 hectare planificnle". In grabnică a plivitului cereale dc 19-20 mai 19C9. o delega rankicwicz, membru al Birou
Printre „abonaţii" cei moi frecvenţi oî arbitrajului se cooperatiste Ne aşteptam, tr-adevăr. afirmaţia impune ţie dc partid şi guvernamen merţului Interior incepînd
numără întreprinderile forestiere care nu-şi respectă cu dată fiind rămînerea în lor pâioase, de urgentarea tală a Republicii Socialiste lui Politic al C.C. al P.M.U.P., cu 20 m ai 1969 toate c a
promptitudine obligaţiile contractuale faţă de beneficiari. urmă a lucrărilor de întreţi de la sine întrebarea : ce fac praşilei şi de combaterea dă România, condusă dc tovară preşedintele Consiliului de Mi tegoriile de salariaţi,
Astfel, I.F. Haţeg pentru nelivrarea a 3 077 tone lemn de nere a culturilor, ca astfel de atunci cei peste 350 de coope unătorilor culturilor. Astfel şul Nicolac Ceauşescu, secre niştri : Jozcf Tcjchina. mem membrii cooperativelor
foc Io întreprinderea ,,Combustibilul" Bucureşti a fost o- imagini să Inlîlnîm la o sca ratori apţi de muncă de la va exista garanţia obţinerii u tar general al Comitetului bru al Biroului Politic, secre meşteşugăreşti şi pensio
bligotă sâ-i plătească acesteia sub formă de penalizări ră mult mai largă, şi pe ogoa Hârău ? Există toate motivele Central al Partidului Comu tar al C.C. al P.M.U.P.. Piotr narii pot cum păra cu p la
suma de 25 882 lei, ior I.F. Orăştie pentru livrarea cu rele cooperativelor agricole. nor recolte sporite la hectar. nist Român, preşedintele Con Jaroszcwicz, membru su ta in rate articole prefa
întîrziere^j cantităţii de 2 220 tone lemn de foc şi nelivra Lucrurile nu au stat însă aşa. siliului dc Stat al Republicii pleant al Biroului Politic al bricate din beton şi g a
rea 1 024 tone a plătit aceluiaşi beneficiar despăgu Inginerul Liviu Cismaş de la Socialiste România, a făcut o C.C. al P.M.U.P.. vicepreşedin raje prefabricate de-
biri în valoore de 14 826 lei. In faţa instanţei, aceste în C A.P. Bampotoc ne-a expli vizită dc prietenie în Republi te al Consiliului dc Miniştri. m ontabile. Acontul minim
treprinderi coutâ în mod nejustificot să se deboraseze de cat că pentru ieri s-a plani ca Populară Polonă. Jaromir Ochcduszko. ambasa pentru produsele din pri
vinovăţie invocînd tot felul de argum ente nefondote, core ficat continuarea acţiunilor Din delegaţie au făcut par dorul Republicii Populare Po m a categorici, indiferent
mai degrabă vin să scoată în relief o serie de deficien de plivit, prâşitul sfeclei şi a te tovarăşii : Ion Gheor lone in Republica Socialistă de valoarea lor, este de
ţe proprii decît să justifice culpabilitatea. Foţâ de o ase plică rea lucrării cu sapa rota Expoziţia ghe Maurer, membru al România. 20 la sută, preţul in te
menea situaţie apare firească întrebarea dacă au vreo ra tivă la porumb Dar ce s-a e Comitetului Executiv, al In timpul convorbirilor, ce gral urmind a fi achitat
ţiune .justificările la „masa verde" în locul muncii susţinu xecutat ? „S-a încercat" cite Prezidiului Permanent al le două părţi s-au informat in cel mult 12 rate luna
te şi preocupării pline de răspundere pentru îndeplinirea ceva la prăşit. Insă. după cum C.C. al P.C.R., preşedin reciproc asupra problemelor re. In cazul garajelor pre
tuturor sarcinilor ce le revin ? Sou poate „buzunarul" pre ne-a relatat preşedintele coo tele Consiliului de Miniş şi sarcinilor construcţiei so fabricate dem ontabile
ţului de cost este otît de încăpător ineît poote să suporte clnd spre Deva îi văzuse pe judeţeană de tri ; Mihai Dalea, secretar al cialiste in Republica Socialis pentru cele a l căror preţ
tre-
perativei agricole, care
şi oceste penalizări ? lată întrebări la care com itetele de C.C. al P.C.R. ; Ion Păţan, vi tă România şi Republica Popu este pînâ la 4 000 fet a
direcţie ole celor două întreprinderi trebuie să le găseas cooperatorii din Sintandrei cepreşedinte al Consiliului dc lară Polonă şi au efectuat un contul minim va fi de 25
că răspunsuri care să înlăture aceste neajunsuri. Miniştri •, Tiberiu Petrescu, larg schimb de vederi asupra la sulă, restul urmind să
prăşind sfecla, „oamenii noş
Disciplina contractuală a fost încălcată şi de I.I.L. O - tri sînt mai gingaşi". Ca ur ambasadorul Republicii Soci stadiului actual al relaţiilor fie achitat in cel mult 12
răştie care a livrat întreprinderii de oprovizionore a coo mare, toată activitatea zilei aliste România în Republica bilaterale. Dc comun acord rate iunare ; pentru cele
perativelor agricole Timişoara 1 294 bucăţi şpalieri din s-a rezumat doar la o „încer artă plastică Populară Polonă. s-a hotărit să se adinceascâ al căror preţ depăşeşte
beton arm at de calitate necorespunzătoare, motiv pentru care". Amintim totuşi câ în Delegaţia dc partid şi gu şi să sc extindă pe mai de 4 000 lei, acontul minim
care arbitrajul a obligat-o să restituie beneficiarului suma unele cooperative agricole, vernamentală a Republicii parte colaborarea în toate do este de 15 la sută, iar
de 22 514 lei. Este râu faptul că factorii competenţi ai în prima praşilă la sfeclă şi car Socialiste România a avut meniile şi s-a exprimat con numărul maxim de rate
de 18.
tofi s-a terminat. Intr-o ase A cincea expoziţie de ar convorbiri cu delegaţia dc vingerea că dezvoltarea acti
treprinderii au ovut cunoştinţă de calitotea necorespun- Traian Pop se dovedeşte în vă. multilaterală a relaţiilor
menea situaţie se află C A P. tă plastică, deschisă recent partid şi guvernamentali a
zâtoore a ocestor şpalieri, dar cu toate acestea i-ou li- Veţel, unde cooperatorii Oli in sălile Muzeului judeţean acelaşi timp un fin analist, Republicii Populare Polone, româno-polonc serveşte cau îm b u n ă t ă ţ ir e a
vrot. considerînd că........vor m erge". via Turcu. Eugenia Puiuţ. E- din Deva, se constituie sub capabil de adinciri şi trans condusă dc tovarăşul Wladys- zei întăririi in continuare a SISTEMULUI DE
figurări.
Este cunoscut că în oraşul Deva in perioada de vorâ leonora Buştea, brigadierii semnul unei selecţii repre law Gomulka, prim-sccrclar al prieteniei dintre cele două ACHIZIŢIONARE
Ion Datcâ şi Eleonora Dan zentative din lucrările ar Pe linia realizărilor cali C.C. al P.M.U.P.
ION ALDUIEA tative, ţinem să remarcăm Din delegaţia poloneză au A AMBALAJELOR
arbitru de stol şef al Arbitrajului de stat au depus mult interes. Deşi tiştilor twuitori hunedoreni. lucrările semnate de. Piss făcut parte tovarăşii : Ma (Continuore in pogt, a 4 o)
inlerjudeţean Deva starea culturii de cartofi im Tematic, exponatele se dis Minerea din Petroşani, şi in rian Spychalski, membru Ministerul Com erţului
pune cu acuitate executarea ting printr-o puternică no mod deosebit cea intitulată al Biroului Politic al C.C. Interior a elab orat re
tă de actualitote, surprin- cent noi instrugţiuni pri
praşilei, la C.A.P. Bîrsâu pe zind esenţele vieţii cotidie „Dans", care frapează prin
(Continuore in pag. a 2-a) mişcarea şi forţa ce-o de vind im bunâtâţerea siste
unele tarlale nu s-a schiţat ne, reprezenlind elanurile gajă. mului de achiziţionare de
nici un gest în această pri constructive ale oamenilor, Andrei Vas.ţ expune baso la populaţie a a m b a la je
vinţă. simbolizind setea de frumos reliefuri în metal, izbutind lor din sticlă. Ele stabi
in tehnici şi maniere dife lesc câ aceastâ operaţie
rite ; de la pictura in ulei să prezinte cu pricepere pre urm ează să fie efectua
fa gravură, de la sculptură tenţiile artei decorative A- tă prin toate m agazinele
la lucrări de scenografic. ■ mintiih lucrările in placaj alim entare, fie prin
ale lui Mihai Costescu, or
Din buchetul numeros al , donate şi. geometrice. pre schimb, fie prin achiziţii
celor care expun se deta cum şi. cele ale elevei contra num erar, eu ex
cepţia acelora care
nu
Pe marginea „MINUSURI* PE TRA şează cite va individualităţi, Elcirn Gălăţcanu, pline de dispun de condiţii de
demne de remarcaţi Colţul,
destinat lui V.asile Ftorixi. dezinvoltură şi naivitate. 1 depozitare.
scrisorilor mecanic, cuprinde o suită de. Recenta expoziţie a artiş Instrucţiunile intră in
picturi pe sticlă. Înzestrat tilor amatori, în care expun vigoare incepînd cu d a
numeroşi iubitori ai artelor
ta de 1 iunie a.c.
sosite la redacţie SEELE TURISTICE cu un deosebit simţ al cu din judeţul Hunedoara, poa
lorii, şi proporţiilor, artistul
imaginează un mic univers te fi considerată o reuşita. SFERTURILE DE
cromatic de inefabilă poezie. Numărul mare de. lucrări, FINALA ALE CUPEI
‘ In lungul şi-n latul judeţu naşului nostru — ne scrie Mi- cunoaşte în aceste zile o spo Sculptorul Traian Pop, teh calitatea artistică, diversita
lui nostru s-au făcut o seamă hăilă Andronic, din Orăştie rire considerabilă a trecători nician din Lnpe.ni, prezintă tea tehnică şi tematică ates ROMÂNIEI LA
de pregătiri în vederea des — oraş care, după cum se lor şi vizitatorilor?" — se în două capete feminine lucra tă cu prisosinţă afirmaţia de FOTBAL
chiderii sezonului turistic din ştie, se află situat pe unul treabă în încheiere corespon te in lemn lustruit: „Buni mai sns. Remarcabilă este
acest an, care se ştie că va fi dintre cele mai importante dentul nostru. ca'' şi „Mireasa", ce izbutesc pasiunea tuturor celor care, Astăzi se desfăşoară
mai bogat, mai intens ca în trasee turistice ale judeţului. să sugereze trecerea inexo in ceasurile de. răgaz. schim sferturile de finală ale
anii trecuţi. Rău este însă că Să exemplificăm : Magazia de Să redăm pe scurt şi impre bă uneltele de muncă cu „Cupei Rom âniei" la fot
unii factori direct răspunză piei din strada Dr. Victor Ba- siile unui grup de- excursio rabilă a timpului, văzut nu penelul sau dalta, bal. Pe stadionul „23 A u
tori — consilii populare, or beş, casele de la nr. 3 (cu o nişti din judeţul Arad, care ca o etapă pierdută, ci ca ' Deschisă prin grija Comi gust" din C apitală se vor
ganizaţii comerciale etc. — nu gheretă din faţă) şi 17 din ne-au vizitat de curind jude o perioadă gravă şi blinda a tetului judeţean de cultură intilni form aţiile bucureş-
acordă atenţia cuvenită re strada Căstăului, casa-ruină destinului uman. Chipul. şi artă şi a Consiliului ju tene Rapid şi Steaua. C e
zolvării tuturor situaţiilor de din colţul străzii Primăverii, ţul şi care au avut fericirea . Miresii", lucrat in linii deţean al UG.S.R. cea <le-a lelalte trei meciuri se vor
pe traseele turistice pentru ca casa de la nr. 7 din Piaţa. să fie (ne)serviţi la bufetul lungi şi delicate, simbolizea disputa după următorul
cei care ne vor vizita să aibă Aurel Vlalcu, podul din capă ..Zimbrul" de la intrarea in ză prospeţime şi naivitate, cincea expoziţie de artă plas program : Sibiu : Chim ia
numai cuvinte de laudă şi de tul străzilor Căstăului şi Dr Haţeg. tică din judeţul Hunedoara Suceava — Universitatea
apreciere la adresa judeţului Victor Babeş, împrejmuit de alături de chipul „Bunicii", continuă, pe o treaptă as Cluj ; Brăila : Progresul
nostru, cu atîtea locuri minu jur-împrejur de grămezi de G H . I. NEGREA aureolat de vlrstâ, dar se cendentă, o iniţiativă care a Bucureşti — Farul C on
nate de atracţie pentru iubi gunoaie şi pămînt şi multe al nin şi înţelept. Slăpin pe devenit deja tradiţie. stanţa ; B raşov: Dinam o
torii frumosului şi drumeţii tele. Nu ştiu cînd vor binevoi tehnica sculpturii in lemn, Fotoreporterul ziarului nostru Virgil Onoiu a înregistrat pe Bucureşti . — U.T. Arad.
lor. edilii oraşului să înlăture a MIRCEA M IC U peliculă, la U .M .M .R . Simeria, un aspect din timpul transpor Toate partidele vor înce
..Aspecte urîte se întllnesc ceste adevărate pete de pe (Continuore in pag. a 2-a) tării roţilor la masa de trasaj. pe la ora 17,00.
încă foarte multe pe raza o- ţaţa curată a Or&ştiei, care