Page 66 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 21 MAI 1969 >
SALT PESTE
Ridicarea rolului şi eficienţei E x c u rs ii Aşteptăm
conducerii politice a economiei cu frun- CAPACITATEA PROIECTATĂ
• *
■
taşn in un răspuns
Cu două luni în urmă a rînduri în acţiunile între nu-şl îndeplinesc planul, de
fost publicat în ziarul nos prinse în ceea ce priveşte ficienţele de la preparaţie, Din totdeauna, o vizită în zîmbet larg de mulţumire.. taşii se găsesc în proporţie
tru articolul „Ajutor dinafa folosirea şi întreţinerea mai preocuparea pentru nou, cea mai mare oţelârie hune- In acest an, colectivul de de masă. de la
ră, dar şl mobilizare a for bună a utilajelor — în spe fluctuaţia efectivului. întrecere doreanâ te pune în contact muncă al secţiei O.S M. II — Cele mai bune rezulta
ţelor proprii", care aborda cial a maşinilor de încărcat La o mină ca Deva, care nemijlocit cu pulsul viguros are motive în plus de satis te — încearcă el totuşi să
probleme de stil şi metode — şi de economisire a mate cunoaşte un grad ridicat de al muncii ce vrea parcă să facţie : facă o clasificare — le-au
în munca de partid de la rialului lemnos, unde avem mecanizare în abataje şi o Colectivul combinatului ; imite clocotul metalului in obţinut formaţiile de la cup-. U. J. C. A. P.
E.M. Deva. Se făceau simţi o sarcină deosebită de redu mare concentrare a lucrări hunedorcan este deţinăto- i candescent. Oamenii au a — Realizarea planului — toarele 5 şi 6. Partea din
te, atunci, în luna martie — cere a consumului specific lor, nu se poate concepe ca, rul titlului dc evidenţiat în j juns st&pînitorii deplini ai ne spunea tovarăşul Victor realizări care revine aces
pe lingă progresele vizibile şi căreia pînă In prezent am totuşi, peste 20 la sută din întrecerea socialistă pc ra- ; agregatelor, le cunosc pulsul, Petroescu. secretarul comi tora, este substanţială.
făcute în activitatea organi reuşit să-i facem faţă. brigăzile de producţie să mura siderurgică şi a unui \ capriciile, le exploatează în- tetului de partid al secţiei Ne aşează ia faţă graficul
zaţiei de partid după adună — Comitelui sindicatului, nu-şi realizeze planul şi nor premiu in bani. El va servi I tr-o deplină siguranţă. — merge strună. Intr-un care consemnează lună de Articolul „Incorectitu
rile generale şi conferinţa de îndrumat de comitetul de mele In aceste brigăzi lu la organizarea dc către — Frumuseţea muncii stadiu avansat se află şi în lună roadele întrecerii so dinea nu poale înăbuşi
alegeri — unele scăpări în partid, a căutat să-şi axeze crează membri de partid, de comitetul sindicatului a 27 \ noastre, ne spunea unul din deplinirea angajamentelor. cialiste. In dreptul cuptoru adevărul", publicat în
stilul de muncă al comitetu munca pe problemele esen activitatea lor răspund mai dc excursii în perioada dc ; maiştrii oţelâriei, nu stă în Din cele 10 000 tone de oţel lui nr. 5 este trecută cifra ziarul nostru nr. 4349
lui de partid, aportul sub ţiale pe care le ridică activi ştri, ingineri. Apoi, comite vară pentru un număr de j grandoarea proceselor chi pe care ne-am angajat să 3 000 din 2G decembrie 1968,
posibilităţi al unor membri tatea colectivului. In luna tul de partid şi-a propus ca 9110 dc cocsari, aglomcrato- j mice, ci în siguranţa cu ca le dăm peste plan în acest — Este cantitatea de oţel viza o serie de abateri
de partid cu munci de răs martie, cind stăteam foarte o problemă principală de ur rişti, furnalişti. oţelari şi j re sînt ele dominate. între an, am produs mai mult de produsă peste plan în luna de la Statutul coopera
pundere şi experienţă la ac prost cu aprovizionarea şi se mărit ridicarea la nivelul taniinatori declaraţi frun- j gul proces de elaborare a jumătate. Anul 1969 va în aprilie — explică secretarul tivei agricole de pro
tivitatea colectivă a organu făceau simţite deficienţe în celorlalte brigăzi a celor ca taşi in întrecere pc anul i oţelului decurge absolut semna un moment de coti de partid. E un adevărat re ducţie să virşite la C.A.P.
lui, sprijin şi îndrumare in asistenţa tehnică, am orga re rămîn în urmă. Practic trecut. Dc-a lungul itincra- j normal ! De avarii şi de ac tură în viaţa colectivului o- cord în materie. In parante Brad. Pe scurt, reamin
consecvente din partea bi nizat o consfătuire cu masa vorbind, dacă de fiecare bri rclor ce vor fi străbătute j cidente aproape am uitat. ţelăriei : vom ajunge să-i ză fie spus, cuptoarelor 5 şi tim faptele relatate. De
roului Comitetului munici .largă de membri de sindicat gadă rămasă în urmă s-ar de autocarele O.N.T.. side- j Aici se află cheia succese depăşim capacitatea maxi H le revine sarcina de a rea şi adunarea generală a
pal de partid Deva, incerti şi factorii de răspundere pe ocupa stăruitor un membru rurgîşlii vor vizita impor- i lor noastre.. mă proiectată. liza sporul de producţie al cooperatorilor a hotă rit
tudini în realizarea ritmică tema îmbunătăţirii aprovizi al comitetului de partid, al tante locuri istorice, obiec- j Colindăm hala de la un Spunînd aceste cuvinte, acestui an faţă de 1968, care atribuirea unui lot de
a planului şi a angajamen onării tehnico-materlale şi a comitetului sindicatului sau llvc turistice, cetăţi noi : j capăt la altul. La toate cele tovarăşul Petroescu a făcut este de 47 000 tone. Brigăzile casă cooperatoarei Con
telor luate in întrecerea so asistenţei tehnice în schim din conducerea exploatării, cetatea de (a Alba fulia. Io- ; 8 cuptoare, munca cunoaşte o scurtă pauză, atlta cît să de prim-topitori conduse de stantina Achlm, pre
cialistă datorită rftmînerli burile II şi III. Ea a fost nu există şi nu ne vine să cui bătăliilor de <1a Miră- j aceeaşi rîvnă şi îndîrjire, aibă răgazul să scoală un Marin Găină, Constantin şedintele şi inginerul,
în urmă a unui număr ridi precedată de un studiu efec credem că stările de lucruri slâu. minăstirilc Horezu, j capătă aceleaşi valenţe crea caiet voluminos. II răsfoieş Borâscu şi Teodor Fiţiu, de cu de la ei putere, au
cat de brigăzi de miner», tuat de comisia economică a n-ar putea fi urnite din loc. Cozia. Voroneţ, complexul I toare. Din cînd în cînd se te cu atenţie şi începe să în la cuptorul 5. au obţinut re anulat hotărîrea respec
precum şi alte aspecte-şi fe comitetului sindicatului. Dez- In articolul precedent de- sculptural al lui BrincuşI j aude cîte un strigăt mai şire nume de oameni şi e zultate aproape identice, tivă, repartizînd terenul
nomene negative de Ia Tg. Jiu, cheile Blca- j puternic. Oamenii din apro chipe care şi-au adus con ceea ce demonstrează că in cauză altul cetăţean,
preve
fără a respecta
Ce s-a mai întîmplat de zului ctc. Un număr dc 3 j piere îl recepţionează şi se tribuţia la obţinerea acestor lupta pentru întîietate va fi derile legale.
atunci ? excursii sc vor face cu au- * pregătesc pentru elaborarea succese.’ înţelegem de înda de lungă durată... Elucidarea situaţiei
Pe linia mobilizării forţe focarele O.N.T. in Bulgaria \ şarjei, momentul final al e- tă ce vrea sâ spună : că în Efectul cel mai uşor sesi create, în urma unei se
lor proptii, a afirmării orga Forţele proprii se şl Ungaria. f orturilor lor de mai multe trecerea socialistă a cuprins zabil al întrecerii II . constituie sizări trimise la condu
nizaţiei de partid ca factor ore, care este cel mai măreţ. toate formaţiile de lucru, de reducerea duratei de elabo cerea superioară de
hotărî tor în antrenarea co Feţele se luminează de un la toate cuptoarele, că frun rare a şarjelor. Folosind partid, a fost încre
muniştilor, a întregului co procedee tehnologice avan dinţată instructorului
lectiv la îndeplinirea sarci sate. oţelarii au început să U.J.C.A.P., Mircea Be-
nilor de plan şi a angaja mobilizează, ajuto utilizeze oxigenul ca inten nea. Totul a rămas în
mentelor şi-au făcut loc noi sificator al procesului de a r văluit în mister însă,
progrese calitative. dere. Mai întii au folosit ar deoarece faţă de încăl
— Dat fiind greutăţile pe zătoare, apoi l-au insuflat carea prevederilor Sta
care le-a întîmpinat la înce prin lance, iar de cîtva timp tutului C.A.P. nu s-a lu
putul anului — arăta tova rul dinafară mai acesta este insuflat Imediat at nici o atitudine fer
răşul ing. Ioan Rusu, secre după introducerea fontei. A mă si hotărîtă, aşa cum
tarul comitetului de partid ceste etape au însemnat tot era de aşteptat de alt
— preocuparea centrală a atîţia paşi pe drumul creşte fel. din partea U.J.C.A.P
rii productivităţii
cuptoare
organului nostru a fost mo puţin lor In condiţii obişnuite o Deoarece la redacţie
bilizarea masivă a comuniş şarjă de 400 tone se elabo am primit o scrisoare
tilor de a desfăşura o cît rează în 11—12 ore. Prin
mai convingătoare muncă folosirea tehnologiei nr. 3 — prin care sîntem infor
politică pentru antrenarea cum o numesc oţelarii — maţi despre lipsa de
muncitorilor mineri şi a ce s-a ajuns ca media elaboră preocupare a factorilor
lorlalţi salariaţi la depăşirea După două luni la E.M. Deva rii unei şarje să fie de nu răspunzători de rezolva
acestor greutăţi, pentru creş mai 8 ore Oţelarii nu con
terea încrederii colectivului sideră însă această limită rea problemei aminti»®
în forţele proprii. S-a stat, drept intangibilă. Nu de readucem din nou (sţ
intr-adevăr, mult de vorbă mult. prim-topitorul Teodor râm pentru ultima c
cu oamenii şi ei ne-au înţe- baterea a dus la creşterea spre stilul şi metodele de Fiţiu a dat o şarjă în numai ră) în discuţie cazul >
ţ?s. Am acordat, de aseme răspunderii conducerii teh- muncă ale comitetului de 7 ore. Dar succesul i-a fost
nea, o deosebită atenţie re nico-adminîstrative faţă de partid de la E.M. Deva se de scurtă durată căci chiar latat. In acest set
zolvării propunerilor care se aprovizionarea locurilor de critica inconsecvenţa (ca sâ-i în schimbul următor, la a aşteptăm răspunsul «
fac în adunările generale ale muncă şi la îmbunătăţirea spunem mai delicat)... ajuto celaşi cuplor. topitorul şef venit din partea cont
organizaţiilor de bază şi ale asistenţei tehnice In prezent, rului şi îndrumării dale de Iordache Barbu a coborît cerii Uniunii judeţene
grupelor sindicale,. La adu în schimburile II şi III dau către biroul comitetului mu timpul de elaborare sub gra
nările generale ale grupelor asistenţa tehnică suplimen nicipal de partid. La această niţa celor 7 ore. record ca C.A.P. care să nu înt
sindicale participă, de fieca tară şi controlează respecta critici ziarul n-a primit răs re — ni s-a atras atenţia — duic nici o tolerai
re dală. tovarăşi din condu rea normelor de tehnica se puns. In realitate, totuşi, lu nu poate fi considerat nici faţă de acei ce neso
cerea minei pentru a lua cu curităţii în subteran cîte do crurile s-au mai îndreptat pe el absolut. lese respectarea legi
noştinţă de problemele care uă cadre tehnico-inginereşti ici, pe colo. Tovarăşii din Succesiune de recorduri
le ridică salariaţii şi a răs din serviciile funcţionale. biroul comitetului municipal — paşi siguri si cadenţaţi ai lăţii socialiste, lur
punde la intrebările puse de Te linin întăririi discipli dc partid — ne referim la ^ un.° 0r9 ° n'lo r< o noii lăm pârii de la m ina M esteacăn şi prin atenta observaţie a colectivului de otelari în măsurile ce se impun
ei. Aceasta duce şi la creşte nei in muncă, comitetul sin secretarii comitetului, pre încărcării lăm pilor de m ină cu acum ulatori sînt asigurate condiţii optime pentru pregătirea lor drumul spre depăşirea capa vederea clarificării
rea rolului şi prestigiului dicatului a luat măsuri ca şedintele consiliului munici pentru noul schimb. cităţii maxime proiectate a luaţici In cauză.
grupelor sindicale. abaterile unor salariaţi, mai pal al sindicatului, secreta In foto : m uncitoarea M oria Lungu face ultimele verificări lăm pilor de mină înainte ca a marii oţelarii hunedorene.
Comitetul nostru de partid ales cele de la N.T.S., să fie rul comitetului municipal cestea să fie predate m uncitoiilor mineri.
insistă ca birourile organi puse în discuţia colectivu UTC. — au trecut pe la AL. SÂNDULESCU
zaţiilor de bază să desfăşoa lui, la staţia de radioficare mină, au dat îndrumări, au
re o muncă colectivă, ca nu se fac cu regularitate expu stat de vorbă cu oamenii,
numai secretarul organizaţi neri pe tema disciplinei, a dar numai... la ziuă. In sub
ei de bază să răspundă de vem şi panoul nemotlvaţi- teran. acolo unde oamenii
întreaga activitate. Ajutăm • lOL*.. ................. intimpinâ şl greutăţi, unde La cooperativa agricolă ; Minusuri
in acest sens toţi secretarii Faptul cu la E.M. Deva zeci şi chiar sule dc oameni Divergenţele de producţie din Burjuc j
organizaţiilor de bază, toate munca de partid a crescut în unele luni nu-şi îndepli au început recent lucrările
birourile Noi considerăm că. din punct de vedere calita nesc planul, n-a inirat ni la un sistem de irigaţii pe \
dacă un secretar de organi tiv o dovedesc nenumărate meni din organele politice o suprafaţă de 100 hectare, ;
zaţie de* bază nu reuşeşte exemple. O dovedesc şi rea dc la municipiu iu acest an. teren situat pe Lunca Mu- j
să-şi organizeze munca, nu lizările obţinute de către co Măcar dc curiozitate... rcşului. In vederea dării cit ; pe traseele
e vinn numai a lui, ci. în lectiv. In patru luni s-a Sub acest aspect (şi sub economice mai repede iu exploatare \
primul rînd. a noastră, a co realizat 50 la sută din cele aspectul controalelor care ar a întregului sistem, conco- i
mitetului de partid. 2,2 milioane lei angajament fi trebuit să precedeze re mitent cu săparea şi ainc- i
la producţia globală şi mar centa analiză în secretaria-,
Nu spun că toate lucrurile, fă, luat în întrecerea socia Iul comitetului municipal de najarea canalelor, se exccu- j
merg bine în legătură cu listă în cinstea celei de-a partid asupra stilului şi me ti şi montarea statici elec- j
munca colectivă. Mai avem XXV aniversări a eliberării todelor de muncă ale comi turistice
şi unii membri ai comitetu României de sub jugul fas tetului de partid de la E.M (Urmară din pag. f) Extinderea
lui care nu dovedesc sufi cist, obţinîndu-se aproape Deva. a ridicării conţinutu
cientă iniţiativă De exem 800 000 Iei economii în pri lui şi eficienţei adunărilor
plu. de la tovarăşii Teodor mul trimestru, majoritatea generale, antrenării tuturor gheoţo artificială este toarte căutată şi in acelaşi timp
Sori tău şi Aurel Popa aş indicatorilor planului tehnic membrilor de partid la în foarte rar găsită. Totuşi, dotoritâ modului defectuos de irigaţiilor chelnerul. Am întrebat de
teptăm mai mult au fost îndepliniţi şi depă deplinirea sarcinilor econo conlucrare intre l.l.L. Oroştie şi TA.P.L. Deva 89 de tone spre responsabil. Ni s-a spus
de gheaţă nu au fost livrate lo unităţile de alimentaţie
— In toate acţiunile im şiţi, absenţele nemotivate şi mice şl politice). ajutorul publică, ojungîndu-se Io un litigiu pentru prejudicii in vo- că este la restaurant la Haţeg.
L-am căutat şi acolo dar nu
portante am simţit din plin. învoirile au scăzut substan dinafară dat acestui colec loare de 16 110 lei în cooperaii-l l-am găsit
în acest an. forţa de mobi ţial tiv care are probleme şi con Un coz asemănător il constituie şi diferendul dintre ..In ziua de 3 mai ac. am
lizare a organizaţiilor de Dar în activilalea organi-, stituie singura prezentă a 1C.R.A. Deva şi T A.P.L.-urile din Devo şi Hunedoara. 215 vizitat printre alte .peisaje şi V-am scris toate acestea —
partid — sublinia tovarăşul zaţiilor de partid şi de ma industriei extractive pe teri kg de peşte proaspăt ou fost aruncate, deoarece IC R A . vele agricole | locuri hunedorene şi rezerva se încheie scrisoarea — pen
ing. Ioan Vtaidoş, şeful ex să. a colectivului de munci toriul municipiului .Deva f-a ţinut în depozit pină s-o ollerot. Acum ore pretenţia ţia de zimbri de la Haţeg. în tru a contribui la remedierea
ploatării. Comuniştii au mo tori, ingineri şi tehnicieni nu a fost si nu este încă la de recu pe rarea pagubei de la unităţile TA.P.L. pentru * torşi de la rezervaţie şi cum neajunsurilor care există la
bilizat masa largă de sala mai este destul de mult loc nivelul cerinţelor. neridicorea la timp, deşi nu a luat nici o măsură pentru trice de pompare a apei i era o căldură maie, ne-am în acest bufet, deoarece vom mai
riaţi la recuperarea rămîne- pentru îmbunătăţire şi afir Recomandările se subînţe volorificoreo lui pe oftă cole. Iotă cum neglijenta s-o din Mureş. dreptat spre bufetul ..Zim trece prin judeţul Hunedoara,
poale chiar pe la acest bufet
ril în urmă de la începutul mare De pildă, au rămas în leg. tronsformot în risipă, risipă care or trebui recuperată de Cu participarea voluntn» ! brul", încredinţaţi că aici vom şi n-am vrea să ni se mai în-
anului, au fost în primele că probleme brigăzile care I. MlRZA lo persoanele vinovate. ră a unui număr însemnat ! avea posibilitatea să ne răco timple la fel Şi nici altor
In fine, un ultim coz de doto aceosta demn de a fi de tineri din municipiul De* ; rim şi apoi să ne continuăm turişti, mai ales că pe acolo
satirizat. Un salariat ol Direcţiei de poza civilă contrac va. la C.A.P. Şoimtiş s-au ! drumul Ne-am înşelat amar trec mulţi străini".
tuală o păzit vreme de 7 luni o cosă particulară din Lo- executat lucrările de săpa- j nic Primele impresii la bu
Iată cu ce, impresii pleacă
nea. datorita neglijenţei conducerii I C M. Hunedoara. A- re a canalelor principale j fet : foarte slab aprovizionat* din judeţul nostru oamenii
acest obiectiv
important al
ceasto nu o comunicat desfiinţarea depozitului de metole
IN PRAG DE viitoarei întreprinderi. vechi de lo Loneo, îar direcţio de pază oferă prin acest desfăşurare lucrările pentru ; foarte proastă servire, mur care ne vizitează !. Şi numai
pentru irigarea a 50 liecia- j
re teren. Sînt in curs de j
dărie peste tot. Personalul bu
din cauza slabei preocupări, a
fapt o mostră concludentă o m odului.cu totul defectuos
In alte puncte constructorii
au predat ştafeta instalatori de o controlo octivitateo angajaţilor. In aceste îm preju irigarea unor însemnate su- fetului este neinstruit, revoltă neglijenţei celor care au răs
rări I C M. Hunedoara o plătit suma de 4 083f lei pentru prafclc la unităţile agrico- j tor de obraznic, mai ales fa punderi directe pentru buna
lor Comuniştii Vasile Aramă, un serviciu de care nu o beneficiat . le cooperatiste din Simeria, j la de la bar. servirea se face aprovizionare şi servire la
loan Minca. Petru Toderaş şi
Din exemplele prezentate — la prima vedere de mică
A VANPREMtER cei lai li muncitori de la sec importanţă dar cu im plicaţii deosebiţe în ongrenajul eco Dohra. Geoagiu. Gurasada. ; în condiţii inadmisibile turistice. Conducerea coopera
toate unităţile de pe traseele
Toteşti şi din alte sale. De ;
Chelnerul so prezentat du
nomic — reiese clar că mai sînt cazuri în care relaţiile
torul de instalaţii sint pre
dintre unităţile economice sînt „alterate" de deficienţe în asemenea. se de pregăteşte \ pă foarte multe insistente. tivei de consuni din Haţeg.
şantiere {
deschiderea
zenţi la acele lucrări care fac procesul de organizare şi conducere a producţiei şi des pentru lucrări de irigaţii şi j Era un copil, un practicant
ca aspectul de şantier să ce facerii, de practici şî metode nesănătoase, de îngustimea Ia cooperativele agricole 1 în meserie. Am cerut pepsi- Uniunea judeţeană a coopera
tivelor de consum au o ur
deze toi mai mull locul în fa unor comitete de direcţie, care-şi limitează sfera de gindire din Ilia, Lăpuşnic, Ronios şi *
Deasupra pămîntului răsco de beton, au montat 45 tone şi activitate la zidurile întreprinderilor pe care le conduc cola, citronadă, suc, bere. Ce gentă datorie in a analiza fap
lit de ustensile omeneşti, armătură. 10 tone confecţii voarea aspectului industrial. şi nu ţin cont de sarcinile de ansamblu ale economiei Beriu. 1 va rece. Răspunsul : Nu a tele descrise şi a lua severe
deasupra clădirilor durate de metalice ele Incorporarea a- Pină la avanpremieră, res naţionole. Specialiştii de Ia DIFOT \ vem. Apă minerală ? Numai
constructori, o barză se rotea ceslor canîităţi a făcut ca pectiv. începerea probelor îmbunătăţirile core s-ou înregistrat in domeniul rela Deva au elaborat din timp j măsuri pentru ca asemenea
neîncetat, câutînd reperele ţiilor economice lo unităţile cu pondere mare in econo proiectele şi documentaţiile \ caldă, a fost răspunsul. Nu abateri să nu se mai repete.
„ştiute" de ea încă de anul lucrările de la secţia de pre tehnologice, au mai rămas pu mia judeţului, trebuie sâ constituie o pildă de seriozitote tehnice, efcctuînd totodată j exista nimic la gheaţă, în Şi nu numai la „Zimbrul"
trecui. Din locurile mlăştinoa fabricate să înregistreze pro ţine zile. Peste tot există con şi răspundere, o invitaţie în plus pentru toate unităţile, in şi piehctajclc necesare pen- j timp ce pe terasa bufetului Este cît se poate de ruşinos
se, cu mult stufăriş şi apă n-a grese simţitoare losif Chiş- vingerea că ele vor începe la diferent de mărimea lor, Io perfecţionarea întregii activi tru sporirea cu peste 500 i gheaţa se topea în arşiţa soa
mai rămas aproape nimic. tăţi economice, astfel ca de pe „masa verde" o arbitra hectare a suprafeţei iriga- j ca bunele impresii la adresa
boară. Carul V.Vber. Constan timp şi vor fi de calitate, iar .te în sectorul cooperatist al j relui. Obrăznicia fetei de la
La Bîrcea, constructorii au tin Buşii. Ioan Nagv sc numă la 1 iulie ac. Întreprinderea jului să disporo dosorele care atestă divergenţe econo frumosului nostru judeţ, apre
drenat terenul, au săpat fun mice între întreprinderi. judeţului. j bar a mers pînă acolo îneît cierile unanime să fie ştirbi
daţii, au înălţat clădiri sub a ră printre acei rare au contri va începe să producă în mod ne^a servit cu apă din rezer te de iresponsabilitatea unor
căror cupolă instalaţii speci buit la accelerarea pulsului la efectiv. vorul barului, de unde curge oameni, plătiţi să muncească
ale vor da naştere la diverse apă pentru spălatul pahare
tuburi şi piese din beton pre conştiincios pentru satisface
fabricat. La hala premo. ate lor. Observată, a dat vina, rea exigenţelor consumatori
lierul de armături, probele foarte încurcată, pe băiatul lor la oricare unitate de ali
mecanice sînt intr-o fază a- acela nevinovat care făcea pe mentaţie publică 1
vansatâ. Constructorii la rîn-
dul lor grăbesc lucrările în
alte puncte ale şantierului.
Cei de la lotul II construcţii
au turnat în 10 zile 1 200 mc
in construcţie la Deva
Microraionul „Dacia“
Ieri la Deva s-a dat prima lovitură de lirnă-
cop la construcţia noului microraion „Dacia". Amplasat In-
lr-un vast perimetru cuprins între străzile 23 August şi
M. Eminescu, microraionul este conceput ca un amplu an
la balastiera din Şâu- samblu arhitectonic încadrat armonios în enlttatea urbanis
Ieşti, aproape toate ope tică a oraşului.
raţiile procesului de pro In cursul acestui an sînt prevăzute a sc executa aici
ducţie sînt m ecanizate, a- 270 apartamente şi 220 garsoniere, urmind ca lucrările să se
slgurindu-se in acest fel
o im portantă cantitate de cxlindă în următorii ani. In afara celor 530 apartamente,
balast pentru şantierele cîte sini prevăzute pentm prima etapă, pe planşetele proiec
tanţilor de la DS.A.P.C. Do .a se află în iaza de elaborare
de construcţii ale judeţu proiecte insuinfnd incă 2 000 aoarlamente.
lui. In (inal, cartierul „Dacia" va cuprinde 4 000 aparta
wv: • ■ ■ •
mente, o policlinică pentru adu I|1 şi copii, creşă şi grădini
Foto : V. O N O IU ţă pentru copii, un liceu cu 20 săli de clasă şi complexe
comerciale şi de deservire, care vor amplifica şl înfrumuseţa
peisajul urbanistic al reşedinţei judeţului nostru.