Page 69 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 69
Anul X XI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Redacţia
Nr. 4473
şi administraţia ziarului
Joi D E V A . şir D r P e t r u C i r o z a , tn 35
22 mai
telefoane t ledactor şei - 1588 j ledactoi şei adjunct
1969 secretar de i~dacţie şi secţia viaţo de poilid — 2138; sec
ţiile cultuio-spoit şi problem e cetăţeneşti - 8317 ; secţia
scrisori, docum entare şi externe — 2317 ; secţia industrie
şi adm inistraţia — 1275 ; telefon de serviciu între orele
1 PAGINI. 30 m\ 16-24 — 1585.
Consfătuire de lucru
C O M U N I C A T U L
privind îmbunătăţirea
Şedinfei plenare a Comitetului Central calitativa a şeptelului
şi asigurarea bazei
al Partidului Comunist Român furajere
Ieri. la Deva a avut loc o nu se repeta neajunsurile din
In ziua dc 21 mai a.c., a avut loc plenara Comite ciproc pe baza principiilor internaţionalismului socia Comunist Român, conducătorul delegaţiei, Paul Nicu consfătuire de lucru la care iarna trecută în ceea ce pri
au participat preşedinţii co veşte deficitul de furaje care
tului Central al Partidului Comunist Român. La lucră list, egalităţii depline în drepturi, respectării suverani lescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre operativelor agricole, inginerii a existat la multe cooperati
rile plenarei au participat, ca invitaţi, membri ai Con tăţii şi intereselor naţionale, avantajului reciproc şi în zidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al din unităţi, medicii veterinari, ve, s-a insistat asupra recol
siliului dc Stat şi ai Consiliului de Miniştri, preşedinţi trajutorării tovărăşeşti. Plenara a apreciat că rezultatele Partidului Comunist Român, Gheorghe Stoica, membru directorii I.M.A., reprezentanţi tării. transportului şi depozi
ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc evi al Comitetului Executiv, al Comitetului Central al ai unor organizaţii judeţene tării în condiţii optime a nu
treţurilor, asupra răspunderii
şefi ai secţiilor C.C. al P.C.R., membrii Colegiului Cen denţiază încă o dată importanţa pc care o are discuta Partidului Comunist Român, Mihai Dalea, secretar al care au relaţii economice cu ce o poartă fiecare conducere
C.A.P, aparatul Direcţiei a
tral dc partid, primi-secretari ai comitetelor judeţene de rea problemelor de interes comun între conducerile de Comitetului Central al Partidului Comunist Român, gricole judeţene şi U.J.C.A.P. de unitate pentru asigurarea
partid, conducători ai unor instituţii centrale de stat, ai partid şi de stat ale ţărilor socialiste în spiritul încre Ştefan Voicu, membru al Comitetului Central al Parti A luat parte tovarăşul Au întregii cantităţi dc furaje ne
cesare hrăniţii animalelor în
organizaţiilor dc masă şi obşteşti, ai Frontului Unităţii derii. stimei şi respectului reciproc, al preocupării pen dului Comunist Român, Vasile Vlad, membru supleant rel Bulgărea, secretar al Comi perioada de stabulaţie
Socialiste, ai consiliilor oamenilor muncii dc naţionali tru întărirea prieteniei şi unităţii. al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. tetului judeţean Hunedoara O sarcină dc mare însemnă
al P.C.R.
tate maghiară şi germană, redactori şefi ai presei cen Plenara a reafirmat hotărîrea Partidului Comunist Plenara a examinat proiectul documentului intitu In prima parte a consfătu tate ce revine lucrătorilor din
trale. Român şi a guvernului Republicii Socialiste România lat „Sarcinile luptei împotriva imperialismului în etapa irii. tovarăşul Aurel Nistor, sectorul cooperatist al agricul
Plenara a avut următoarea ordine dc zi : de a milita şi în viitor pentru dezvoltarea colaborării e actuală şi unitatea de acţiune a partidelor comuniste şi vicepreşedinte al Comitetului turi» este îmbunătăţirea cali
tativă a efectivului de anima
Activitatea delegaţiei dc partid şi guvernamentale conomice şi a cooperării în producţie, ştiinţă şi tehnică muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste4'. Ea a executiv al Consiliului popular le In această privinţă s-a in
române la sesiunea a XXIII-a, specială, a Consiliului dc cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic dat mandat reprezentanţilor Partidului Comunist Ro judeţean, director al Direcţiei dicat organelor agricole, spe
agricole judeţene a prezentat
Ajutor Economic Reciproc ; Reciproc, cu toate ţările socialiste, în interesul progre mân să exprime punctul de vedere al C.C. al P.C.R., a o informare în legătură cu cialiştilor şi conducerilor uni
tăţilor să ia măsuri concrete
Cu privire la Consfătuirea internaţională a parti sului economic şi social al fiecărei ţări. al dezvoltării supra acestui document şi să acţioneze pentru îmbu realizarea planului de stat în pentru înlocuirea din efectiv
delor comuniste şi muncitoreşti ; sistemului socialist mondial. nătăţirea lui, pentru ca documentul ce va fi adoptat la agricultura cooperatistă a jude a animalelor necorespunzătoa
In acelaşi timp, România va dezvolta în continua ţului pe primele 4 luni ale a re prin cumpărări şi schim
Convocarea, normele de reprezentare şi ordinea dc Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi nului curent şi măsurile ce se buri în bazele întreprinderii
zi a celui dc-al X-lca Congres al Partidului Comunist re legăturile sale economice cu celelalte state, indiferent muncitoreşti să oglindească poziţiile comune ale parti impun a fi luate în vederea Industria cărnii. Asigurarea
Român. de orînduirea lor socială, pe temelia normelor dc relaţii delor frăţeşti şi să contribuie la cauza unităţii mişcării Îmbunătăţirii activităţii de vi bazei furajere, sporirea pro
internaţionale promovate de partidul comunist şi guver comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimpe itor, insistînd in mod deose ducţiei, ridicarea procentului
La primul punct al ordinii dc zi, plenara a ascul bit asupra problemelor refe
nul român. rialiste. de natalitate şi reducerea
t - informarea prezentată de tovarăşul Ghcorghe Ră- La al doilea punct al ordinii dc zi, plenara a ascul ritoare la dezvoltarea sectoru mortalităţilor sînt direcţii ca
vttt&scu cu privire la lucrările şi hotărîrilc recentei se Plenara a analizat propunerile Comitetului Exe lui zootehnic şi asigurarea ba re vor duce nemijlocit la creş
tat informarea tovarăşului Paul Niculescu-Mizil cu pri zei furajere.
siuni a Consiliului dc Ajutor Economic Reciproc şi la vire la participarea Partidului Comunist Român la pre cutiv al C.C. al P.C.R., prezentate de tovarăşul Virgil terea eficienţei economice a
Luind cuvîntul în încheie
sectorului zootehnic al C.A.P
activitatea desfăşurată la această sesiune de către delega gătirea şi la lucrările Consfătuirii internaţionale a parti Trofin cu privire la convocarea, normele de reprezen rea lucrărilor consfătuirii, to • Secretarul Comitetului ju
ţia dc partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste tare şi ordinea dc zi a celui de-al X-îea Congres al Parti varăşul Aurel Bulgărea a sub
delor comuniste şi muncitoreşti. deţean a insistat ca în
România. Plenara a aprobat în unanimitate activitatea de dului Comunist Român. Plenara a adoptat în unanimi liniat sarcinile şi măsurile la fiecare cooperativă cultiva
înfăptuirea cărora trebuie să
Plenara a dat o înaltă apreciere şi a aprobat în una pusă şi măsurile întreprinse dc Comitetul Executiv al tate hotărîrea cu privire la convocarea Congresului al contribuie consiliile de condu toare de legume să se
realizeze, în cel mai scurt
nimitate activitatea delegaţiei române conduse dc tova C.C. al P.C.R. în legătură cu participarea Partidului X-lea al Partidului Comunist Român la data de 4 au cere ale C.A.P., cadrele tehni timp. integral planul de
răşul Nicolac Ceauşescu la sesiunea Consiliului de Aju Comunist Român la pregătirea acestei Consfătuiri, pre gust 1969. ce şi organele agricole judeţe sortimente. Să se ia cele mai
tor Economic Reciproc. cum şi activitatea delegaţiei P.C.R. la lucrările Comisiei In cursul dezbaterilor au luai cuvîntul tovarăşii : ne. Arâtînd că analiza rezul corespunzătoare măsuri pen
tru mobilizarea tuturor coope
Plenara a aprobat în unanimitate documentele a pregătitoare care s-au desfăşurat la Budapesta şi Mos Gheorghe Pană, Alexandru Boabă. Mihai Telescu, Valtcr tatelor obţinute in sectorul ratorilor la întreţinerea cultu
Roman, Richard Winter, Bujor Almăşan, Kiraly Carol, creşterii animalelor nu reflec
doptate la această sesiune şi a dat sarcină Consiliului de cova. ___ ^ tă pe deplin posibilităţile exis rilor, dat fiind faptul că ploi
Miniştri să ia măsurile corespunzătoare. Plenara a sub Comitetul Central a hotărît ca Partidul Comunist Alexandru''Bîrlădfeanu, Gheorghe Pctrescu, Constantin tente in cooperativele agrico le căzute în ultima perioadă
liniat că lucrările sesiunii, documentele adoptate cu a Român să participe la Consfătuirea internaţională a Pîrvulescu, Aurel Duca, Gheorghe Gaston Marin, Fa- le. vorbitorul a reliefat ne au favorizat dezvoltarea bu
ruienilor care ameninţă o bu
cest prilej constituie o contribuţie importantă la adin- partidelor comuniste şi muncitoreşti care va începe la zekas Ludovic, Mihai Roşianu, Alexandru Sobaru, Ion cesitatea creşterii preocupării nă parte din culturi.
conducerilor unităţilor şi ca
cirea colaborării şi cooperării economice şi tehnico-şti- 5 iunie anul curent şi a stabilit delegaţia sa la această Coman, Bărbii Zaharescu, losif Uglar. drelor tehnice pentru asigura In încheiere vorbitorul a
înţîfice dintre statele membre ale C.A.E.R., la perfec consfătuire, alcătuită din tovarăşii Nicolac Ceauşescu, In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul to rea bazei furajere şi îmbună subliniat contribuţia pe care
ţia .tarea activităţii Consiliului dc Ajutor Economic Re secretar general al Comitetului Central al Partidului varăşul Nicolac Ceauşescu. tăţirea calitativă a efectivelor trebuie s-o aducă organizaţii
de animale In legătură cu asi le de partid şi consiliile popu
gurarea bazei furajere s-a lare în sprijinirea conduceri
w A lor unităţilor pentru traduce
scos în evidenţă necesitatea rea în viaţă a sarcinilor ce
acordării unei griji deosebite
H O A R I R E pentru creşterea producţiei de stau în faţa agriculturii coo
peratiste din judeţ în perioa
furaje şi gospodărirea
judi
da următoare
cioasă a "acestora. Pentru a
Pe şantierul întreprinderii
cu privire Ba convocarea celui de-al X-lea de prefabricate Bîrcea
STADIUL INCERTI
Congres al Partidului Comunist Român TUDINII RÂMÎNE
DE DOMENIUL
Comitetul Central al Partidului Comunist Român, 1971 — 1975 şi liniile directoare ale dezvoltării econo du-se ca bâză efectivul partidului la 31 mai 1969.
întrunit in şedinţă plenară în ziua de 21 mai a.c. ho miei naţionale pe perioada 1976— 1960. Delegaţii pentru congres vor fi aleşi la conferin
tărăşte : — Raportor tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. ţele extraordinare ale organizaţiilor de partid judeţe TRECUTULUI
ne şi a municipiului Bucureşti.
Convocarea la data de 4 august 1969 a celui 3. — Raportul Comisiei Centrale de Revizie.
de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, — Raportor tovarăşul Constantin Pîrvulescu. Plenara a dat mandat Comitetului Executiv sâ e Pe harta industrială a ju cauză că nu s au procurat
cu următoarea ordine de zi : laboreze tezele Comitetului Central pentru Congresul deţului nostru va fi consem din timp ventilele necesare.
4. — Modificările ce se propun o fi aduse Statu al X-lea al P.C.R., precum şi proiectul de directive pri nată. nu peste mult timp. e Se impune, de aserrrenea, ur
1. — Raportul Comitetului Central cu privire la tului Partidului Comunist Român. vind planul cincinal pe anii 1971— 1975 şi liniile di xistenţa unei noi unităţi e- gentarea lucrărilor la cen
activitatea P.C.R. în perioada dintre Congresul al IX- — Raportor tovarăşul Virgil Trofin. rectoare ale dezvoltării economiei naţionale pe peri eonomice — întreprinderea trala termoelectrică care
lea şi Congresul al X-lea al P.C.R. şi sarcinile de vii oada 1976— 1930, care vor fi supuse dezbaterii tuturor de prefabricate din beton trebuie să asigure fluxul
tehnologic cu aburul nece
tor ale partidului. 5. — Alegerea Comitetului Central al Partidului organizaţiilor de partid, opiniei publice. Bîrcea. Dat fiind faptul că sar
termenul punerii în funcţiu
Comunist Român şi a Comisiei Centrale de Revizie. ne a noului obiectiv se apro La o recentă şedinţă de a
— Raportor tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe baza concluziilor ce se vor desprinde din dez
In vederea alegerii de delegaţi pentru Congresul baterea tezelor şi a proiectului de directive, Comitetul pie. am făcut o investigaţie naliză, condusă de ministrul
industriei construcţiilor, to
lucrărilor,
asupra stadiului
2. — Directivele Congresului al X-lea al Parti partidului se stabileşte următoarea normă de repre Central al partidului va definitiva documentele ce ritmului dc execuţie care în varăşul Dumitru Mosora. s-a
dului Comunist Român privind planul cincinal pe anii zentare: un delegat la 1 000 membri de partid, luin- vor fi supuse Congresului al X-lea al P.C.R. ansamblu sc înscrie în pre relevat necesitatea promovă
vederile planului de măsuri rii în continuare a unor mă
stabilit la Începutul anului suri cu finalitate şi respon
Saltul făcut dc constructori, sabilitate precisă. Concen
de la o stare în care lipsu trarea forţelor la punctcle-
lucrărilor
cheie, terminarea
rile şi neajunsurile în orga
REALIZAREA INTEGRALĂ A ANGAJAMENTELOR - podărirea şi înfrumuseţarea nizarea muncii erau precum la silozul do ciment, la fa
oraşelor şi satelor.
brica şi în depozitul de pre
pănitoare. la situaţia în ge
Conform prevederilor, anul
fabricate se impun cu maxi
neral bună de azi sc dato-
acesta urmează să se execute
lucrări obşteşti în valoare de reşle măsurilor luale de mă stringenţă In ultimul
timp şi-a făcut prezenţa ne-
60 milioane de lei, printre conducerea ministerului, de corelarea acţiunilor în exe
organizaţia de partid dc pe
datorie de prestigiu pentru consiliile populare care: construirea a 40 000 mp şantier pentru întărirea răs cuţia unor lucrări. Aşa de
trotuare, amenajarea a 20 ha
pildă, centrala termică poate
punderii personale, a disci
zone verzi, repararea şi între
ţinerea a 845 km de drumuri, plinei. încadrarea lucrărilor furniza agenţii necesari pro
belor şi procesului de pro
plantarea a 80 000 arbori or in termenele planificate
In cadrul sesiunii din 12 ianuarie, Consiliul popular ju re anilor precedenţi Deşi a cipalilor indicatori de plan, u se mai semnificative in anii namentali. construirea a 23 — Planul ce ne-a revenit ducţie chiar înainte de ter
deţean H unedoara a luat o hotârire im portantă. Trecind trecut o perioadă relativ scurtă, nităţile direcţiei de gospodă viitoii. Şedinţa comitetului e săli de clasă şi 5 cămine cul pe această perioadă — re menul fixat, dar constructo
prin exigenţele unei minuţioase analize complexul de pro hărnicia şi buna organiza rie comunală au obţinut o e xecutiv a subliniat o realitate turale etc Alăturînd angaja marca tovarăşul loan Tspas. rul trebuie să găsească solu
bleme economice şi social-culturale care trebuie rezolva re işi spun cuvîntul — Sn conomie suplimentară prin re incontestabilă : comparativ cu mentele luate realizărilor dn- secretarul organizaţiei de ţiile necesare pentru termi
te, deputaţii au form ulat şi aprobat angajam entele pe a cele -I luni de zile industria ducerea cheltuielilor de pro posibilităţile existente, unităţi bindite pînâ acum rezultă că. parlid — a fost îndeplinit, narea lucrărilor de finisaj,
nul 1969. Fără îndoială că ar fi prea devreme sâ se tra locală şi-a depăşit indicatorii ducţie pe primul trimestru de le locale din judeţ n-au pus în linii mari, cuvîntul dat se toate loturile adueîndu-şi o instalatorii să facă în timp
gă concluzii privind rezultatele finale ale întrecerii dar de plan privind volumul pro 452 000 lei şi au depăşit an in valoare tot potenţialul de respectă şi există garanţia că contribuţie amoximativ ega util racordurile şi probele de
nu-i mai puţin adevărat că succesele trebuie pregătite şi ducţiei şi sarcinile pentru ex gajamentul anual privind va care dispun. In consecinţă, prevederile iniţiale vor fi de lă la depăşirile pe care presiune La depozitul dc
nu aşteptate. Râspunzînd îndrumărilor date de către Co port. Conform angajamentelor loarea producţiei care trebuia răspunsul concret faţă de ce păşite. Tn limp de 4 luni s-au le-am obţinut Organizarea prefabricate nu au fost tur-
mitetul judeţean de partid, Comitetul executiv al Consi luate s-au introdus în fabrica dată peste plan Deşi condiţii rinţele unor indicatori econo executat lucrări, prin muncă muncii pc mai multe schim nali in termen 17 slîlpi, nu
liului popular judeţean a analizat, de curind, felul în ca ţie 15 sortimente noi de pro le n-au fost deosebit dc favo mici şi financiari nu-î la ni patriotică, in valoare de 30 buri. acţiunile penlru întă s a montat nici o grindă din
re se realizează angajam entele. Şedinţa respectivă a scos duse. au luat fiinţă secţii pen rabile, în 4 luni s-a realizai velul aşteptărilor. milioane lei, lucrări care re rirea disciplinei si-au arătat cele prevăzute Cu toate că
in evidenţă rezultatele meritorii obţinute în m ajoritatea -tru confecţionat şi reparai 30,7 la sută din planul anual prezintă o contribuţie însem roadele, indicatorul folosirii in acest răstimp, proiectele
domeniilor de activitate, dar a analizat m ai oles lipsu mobilă după comandă, o sec de investiţii, iar în afară de nată la înfrumuseţarea oraşe timpului dc muncă crescînd nu an suferit modificări şi
rile care se sem nalează deocam dată şi umbresc bilanţul ţie de covoare orientale şi cu alte obiective au fost predate Pentru bana lor şi satelor Printre realiză ; dc la o lună la alta planul de măsuri a fost în
• general. motive naţionale şi secţia de 466 de apartamente rile mai importante trebuie a- Acţiunea pentru accelera tocmit în cunoştinţă de cau
reparaţii auto-moto din Hune Vorbind despre succesele gospodărire a minlite construirea a 6 800 mp rea ritmului dc lucru are ză. explicaţile dale de con
nală. construcţii, comerţ ele doara o secţie dc mozaic, fi obţinute s-ar putea aminti o trotuare, amenajarea a 23 6 ha împăcaţii multiple. Selecţio ducerea şantierului, respec
De la cuvînt la Mobilizate de organizaţiile de lei şi ternsit la Crăciuneşti şi scrie de unităţi locale şi con oraşelor şi năm cîlevn. legate dc sta tiv de ing Pavel Ciobanu —
partid, unele colective dc secţia dc placaj, ceramică şi silii populare care se eviden de zone verzi, plantarea a diul executării lucrărilor, de privind râminerilc în urmă
fapte muncă din sectoarele aminti cărămizi din Vaţa* dc Jos. Pi- ţiază cu importante depăşiri satelor 100 000 arbori ornamentali, a oarece ele hotărăsc pune — nu sint de natură sâ mul
rea în funcţiune la timp a
nă la 1 Mai s-n
te s au aliniat la „startul" în
ale sarcinilor economice, dai
ţumească
realizat o
menajarea unui număr de 64
trecerii cu planuri concrete producţie peste plan in valoa nu acesta este aspectul esen fabricii Faţă dc planul de A. NAGY
In cadrul angajamentelor privind organizarea ştiinţifică re de 000 000 lei faţă de ţial. Anul 1060 ridică în faţa Din angajamentele pc care TUDOR PASCU măsuri stabdit la începutul
luate, un loc important II ocu a muncii şi cu hotărîrea fer 505 000 lei cît prevedea an ga tuturor colectivelor de muncă şi le-a luat Consiliul popular anului, unele lucrări prezin
mă de a intîmpina cea de-n iamcntul pentru perioada res sarcini deosebile şi de mare judeţean se remarcă şi preve tă rămîneri în urmă. La si
pă realizarea şi depăşirea in (Continuort io pag. o 2-o)
25 a aniversare a eliberării pectivă Realizări asemănătoa răspundere privind obligaţiile derile privind mobilizarea lozul de ciment probele leii -
dicatorilor de plan în indus patriei noastre de sub jugul re s-au obţinut şi in alte sec din actualul cincinal şi pregă maselor de cetăţeni la diverse ţContinuore în pag. o 2-oJ nologice pot fi întîrziale din
tria locală, gospodăria comu fascist cu realizări superioa toare Pe lingă depăşirea prin tirea temeinică pentru şucca- «cţiuni patriotice pentru goi'