Page 70 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 70
Pag. 2-' DRUMUL SOCIALISMULUI — JOI 22 MAI 1967
In instalaţiile de prepa*
rare şi sortare de la Băi*
ţa-Crăciuneşti munţii de
calcar sint transformaţi in
bulgări şi expediaţi fur
nalelor.
Foto : V. O N O IU
In curînd vom sărbători două decenii de activi
tate a miliţiei. Pentru a releva citeva dintre preocu
pările lucrătorilor de miliţie din judeţul nostru acum
in pragul celei de a XX-a aniversări de la înfiin
ţare, unul dintre redactorii noştri a avut o convor
bire cu tovarăşul colonel Enache Zaharia, adjunct al
inspectorului şef al Inspectoratului miliţiei judeţului
Hunedoara, care ne a declarat :
— In acest an, sărbătorirea Zilei miliţiei poartă
semnificaţii deosebite, născute în decursul celor două
deceniu de activitate desfăşurată în apărarea avutu Probleme educative
lui obştesc, a ordinii şi liniştii publice, a integrităţii
cetăţenilor şi bunurilor lor, respectării legalităţii so
cialiste, reglementării circulaţiei pe drumurile pu
blice şi în multe alte domenii de activitate. îndru
maţi în permanenţă de organizaţiile de partid, lucră COMERŢUL COOPERATIST activităţi adecvate acestora
torii de miliţie şi-au închinat întreaga lor activitate,
încă din primele zile de la înfiinţare, apărării cuce
ririlor revoluţionare ale poporului nostru. In această
muncă, organele de miliţie au primit un preţios aju
tor de la masele de oameni ai muncii care ne-au Modernizarea comerţului de deservire a populaţiei în Intre aceste limite am con Pornind de La premisa că glorios de luptă ©1 poporului şcolilor de pe Jiu", la care
sprijinit în descoperirea infractorilor. Pentru a exem constituie un proces complex. unităţile de desfacere a coo ceput şi realizat parţial trece activitatea de informare şti nostru şi realizările măreţe vor participa peste 20 de for
plifica această legătură permanentă cu populaţia ju Ea nu se poate realiza în mod peraţiei de consum din jude rea la un comerţ modern în inţifică a elevilor constituie obţinute pînă în prezent şi ca maţii specifice genului din ju
deţului, sprijinul preţios dat de oamenii muncii lu eficient fără cunoaşterea teh ţul nostru, este ilustrată prin reţeaua cooperaţiei de con una dintre sarcinle perma re vor contribui la dezvolta deţele udate de apele Jiului
crătorilor de miliţie, este demn de relevat faptul că nicii noi comerciale, fără exa existenţa a 5 magazine inde sum. Posibilităţile n-au fost I nente, nu numai a şcolii, ci rea dragostei faţă de Româ — Gorj, Dolj, Hunedoara.
numai în 1068 Inspectoratul miliţiei judeţului a pri minarea în mod documentat pendente şi 4 raioane de des desigur, epuizate. Legat de 9 şi a organizaţiei de pionieri, nia zilelor noastre. Prin şcoli circulă albumul
mit peste 3 200 de scrisori şi sesizări, dintre care a experienţei mondiale în do facere cu autoservire, precum dezvoltarea pe baze sistema- H Consiliul municipal Petroşani In cadrul expediţiei pionie ştafetă „Ne pregătim să de
multe au dus la descoperirea unor abateri grave de meniul organizării magazine şi prin cele 49 unităţi care tice a satului, comerţului coo- | al Organizaţiei pionierilor a reşti „Lupeni 1929 — Lupeni venim fii de nădejde ai scum
la legile statului nostru. Pe de altă parte, colective lor, a tot ceea ce ştiinţa şi practică expunerea deschisă, peratist i se creează baze ma- ;l acordat o atenţie deosebi 1969", la care iau parte nu pei noastre Românii", în care
întregi din întreprinderi şi instituţii ne-au acordat tehnica contemporană a adus permiţînd contactul direct şi teriale noi, sau i se impune I tă, în activitatea ce o desfă meroşi pionieri din Petriln. elevii inserează gînduri faţă
un preţios ajutor în descoperirea unor infractori care nou în păstrarea şi manipu modernizarea celor vechi şi 1 şoară, acestei probleme. Au Petroşani, Vulcan, elevii vor de patria noastră, aflată în
au atentat la avutul obştesc. larea mărfurilor, a metodelor acţiunile de pînă acum capă- J fost preconizate şi se desfă avea întîlniri la Lupeni cu pragul unui sfert de veac de
— Desigur, sărbătorirea împlinirii a două dece noi de vînzare în magazine, tă astfel continuitate. şoară activităţi variate şi a participanţi la greva din anul la eliberare şi îşi exprimă re
nii de activitate este întîmpinată de lucrătorii orga criterii de amplasare a reţelei Comerţul Citeva scopuri pe care le I tractive, menite a contribui la 1929, vor vizita placa come cunoştinţa faţă de conducăto
nelor de miliţie cu acţiuni deosebite. Ce şi-au pro comerciale şi, în general, stu urmărim acum şi în viitor în j informarea politico-ideologică morativă din curtea minei, rul înţelept al poporului nos
pus în acest sens să realizeze ? dierea tendinţelor ce se ma ideea modernizării sînt : crea- | şi ştiinţifică a elevilor din vor depune flori pe mormin tru — Partidul Comunist Ro
nifestă în modernizarea co modern toate şcolile Văii Jiului. A- tele eroilor şi vor vizita noile mân.
— Nu exagerez dacă spun că apropierea Zilei rea de magazine universale I ceasla cu atît mai mult, cu
miliţiei a declanşat acea preocupare susţinută pen merţului. noi în toate centrele rurale | cît în urma muncii de îndru cartiere ale oraşului. Vor a Am amintit q serie de ac
tru rezolvarea cit mai operativă şi competentă a pro In perioada 1960—196B în importante — centrele de co- I mare şi control s-a constatat vea loc, în toate oraşele, în- ţiuni educative pentru a ilus
blemelor pe care le ridică activitatea noastră zilnică. comerţul cooperatist s-au dat nemijlocit dintre cumpărător mune — dezvoltarea comerţu- I că in unele detaşamente pre tîlniri cu participanţi lâ lupta tra o parte din preocupările
Este aspectul cel mai important care se face simţit în funcţiune 82 unităţi noi şi marfă. Acesle unităţi lasă lui cu confecţii în întreaga 3 dominau activităţile de diver- contra fascismului, se vor în mereu crescînde ale cadreloi’
în fiecare sector al muncii noastre Pe acest temei de desfacere. 20 la sulă din în seama mărfurilor sarcina reţea. Magazinele din centre- I lismenl, neglijindu-se laturi tocmai albume cu aspecte ca didactice şi comandanţilor de
conducerea inspectoratului a elaborat un plan care această suprafaţă comercială le Ilia, Dobra, Pui. Bâiţa, Va- I importante ale educaţiei co re să ilustreze participarea os pionieri din Valea Jiului pen
sintetizeazăvdonnţa fiecărui lucrător de a-şi îndeplini reprezintă unităţi noi, con de a se oferi singure consu ţa, Crişcior, Certej, Geoagiu. H muniste, că tematicile orelor taşilor români, sprijiniţi de tru educarea tinerei generaţii
cît mai bine sarcina încredinţată. Pentru ca cererile struite în aceşti ani în mediul matorilor care pot să aleagă Baia de Criş, vor fi printre r de dingenţie erau întocmite populaţie, la eliberarea de şi pentru înarmarea acesteia
şi sesizările oamenilor muncii să-şi primească o re sătesc. In anii 1969—1970 se tot ceea ce doresc. primele în care se va intro- H sub jugul fascist. In scopul cu solide cunoştinţe despre
zolvare cît mai operativă, se urmăreşte ca la ghi vor mai construi alte unităţi Folosind experienţa şi une duce pe o scară mai largă co- | deficitar, tralîndu-se teme ca trezirii sentimentului de ad lume
şeele organelor de miliţie de pe tot cuprinsul jude de desfacere cu o suprafaţă le metode ale comerţului din merţul cu confecţii. Măsura c I re nu necesitau o pregătire miraţie faţă de folclorul ţării,
deosebită (preponderente
fi
ţului să se acorde atenţie sporită elucidării fiecărei comercială de 5653 mp. alte ţări, nc-am orientat în dictată de necesitate. Cumpâ- I izvorul nesecat ol înţelepciu Prof. VICTOR IAJENCO
cereri în parte. Evidenţiez faptul că, răspunzînd Acestea sînt rezultatele dez organizarea de magazine uni râtorul de la sat se orienten- I ind temele sanitare, etice şi nii poporului, în zilele de fl şî preşedintele Consiliului
chemării organizaţiilor de partid şi conducerii in voltării extensive, dezvoltare versale. cum e cel de Ia Ilia, ză tot mai mult către îmbră* I estetice). 9 iunie va avea loc, la Iseroni. m unicipal al O rganizaţiei
spectoratului, lucrătorii noştri se preocupă îndea firească, impusă de necesită promovînd principiul cumpă câmintea gata confecţionată şi I Din discuţiile purtate cu primul „Festival folcloric al pionierilor Petroşani
proape de utilizarea raţională şi întreţinerea cores ţile populaţiei. Folosirea in rării de către consumatorii noi trebuie să răspundem a- I numeroase cadre didactice s-a
punzătoare a mijloacelor tehnice din dotare, astfel tensivă a suprafeţelor comer din acel magazin a cît mai cestei tendinţe. desprins concluzia că. mai a
ca ele să poată fi folosite — la nevoie — la orice oră ciale, e şi ea ilustrată de spo multe sortimente de mărfuri, In anii care urmează, se va les în prima parte a anului
din zi sau noapte. rul desfacerilor. în condiţiile reducerii la ma trece pe scară largă la %prac- şcolar, a fost prevăzut un nu
Pe de altă porte, au fost iniţiate concursuri care Prin modernizarea comerţu ximum a timpului de cumpă ticnrea formelor moderne de măr restrîns de teme legate
să ducă Ia ridicarea măiestriei militare, a pregătirii lui cooperatist se înţelege în rare. Aceasta s-a realizat prin servire de mult cunoscute la de educaţia ateist ştiinţifică. incertitr
fizice, ca şi un concurs dc fotografii judiciare. Ne-am principal practicarea metode îmbinarea în fluxul autoser oraşe. Pentru început, la ma Pentru a umple acest gol, în
propus ca în diferite localităţi din judeţ să organi- lor de vînzare prin autoservi virii a raioanelor care des gazinele din Pui, Baru, Do trimestrul de faţă, în planifi
z.ăm cu elevii şi tinerii concursuri pe teme de circu re şi alegerea liberă a mărfu fac preparate de carne, lacta bra, Vaţa. Crişcior, Sarmize- cările orelor de dirigenţie şi
laţie. In unele unităţi economice din Valea Jiului şi rilor, expunerea mărfurilor a te, dulciuri, produse de pani getusa. Băita se vor deschide programele de activitate, a
Hunedoara vor avea loc întîlniri ale tovarăşilor din proape în totalitatea lor chiar ficaţie, articole de galanterie, linii de autoservire. pătruns un număr sporit de dinu raţiune
conducerea Inspectoratului miliţiei judeţului Hune în sala de vînzare. In prezent parfumerie, sticlă, porţelan, IO N HAJEGAN asemenea teme. Iată cîteva
doara cu colectivele de muncă a) căror aport a fost s-a ajuns la un număr de 19 faianţă şi articole de uz cas preşedintele Uniunii judeţene dintre cele care ne-au reţinui
deosebit in depistarea unor atentatori la avutul ob magazine cu forme moderne nic, eliminînd timpul de aş a cooperativei de consum atenţia : „Omul şi fulgerul",
ştesc La Deva va avea toc o adunare festivă con de vînzare, ceea ce reprezin teptare a consumatorului pen „Omul şi forţele naturii", „O-
sacrată aniversării a două decenii de la crearea or tă 35 la sută din reţeaua pre- tru efectuarea cumpărăturilor riglnen şi evoluţia omului"
ganelor (Ic miliţie. tabilă pentru aceste forme şi plăţilor la fiecare raion. (şcolile generale nr. 1, 2 Pe de domeniul
de vînzare Principalele unităţi au fost troşani). „Omul nu râmîne
Am enumerat cîteva dintre principalele obiective ţintuit pe pămînl" (şcoala ge
a căror realizare animă lucrătorii noştri in aceste Experienţa, practica au con dotate cu • mobilier comercial nerală nr. 3 Petroşani), „Spai Stuf; .Miri
,zile. Dorim ca ele să* fie în viitor şi mai mult dez firmat întru totul că dahncle, care cuprinde 5-6 nivele de mele- de altădată", «Totul
voltate. situîndu-ne astfel prin munca noastră, ală provocate de sustrageri în ma expunere şi care permite eta ponte fi explicat ştiinţific'1
turi de întrcRul popor rare sc pregăteşte să întim- gazinele cu autoservire sînt larea unui fond de marfă cu (Şcoala generală nr. 4 Petro trecutului
pine cea de a 25^a aniversare a eliberării patriei cu relativ mici şi nu constituie o prinzător. mai edificator pen şani). „Mituri şi adevăruri",
rezultate demne de însemnătatea sărbătorii piedică pentru extinderea a tru cetăţeanul care. înainte de „Emil Rncoviţă — viaţa şi ac
cestei forme modeme de vîn- a cumpăra, vrea să vadă cît
Convorbire consemnată zare. Evoluţia introducerii şi mai mult, să aibă de unde tivitatea" (Şcoala generală nr.
de S. POP extinderii formelor modeme alege Mergînd pe linia mai bunel j 4 Lupeni), „Destinul civiliza
serviri a populaţiei, reţeaua ; ţiei moderne" (Şcoala genera privind amenajările
dc poştă şi telecomunicaţii ; lă Cimpa) etc. ffm ssa a n oare, reţele de canaliz
din judeţul nostru se mo- ; Amintim, de asemenea, pro este necesar ca o parU *ur
dernizeazâ şi se extinde j gramarea unor filme ştiinţifi ceste lucrări să fie î
continuu. Astfel, la Simcria ; ce, atît la nivelul oraşului — Realitatea este că s-a şi terminate de \\\' -
Petroşani, cît şi al
şcolilor,
N o s t a l g i i t a şi Orâştie s-au construit noi j cuprlnzînd pelicule ca : . Dia manifestat $i o anumită dis După cuni se ştie, la i
noi vom începe probele teh
clădiri dc
iar la i
poştă.
Brad se face modernizarea ; log cu stelele". ..Călătorie persare a forţelor, sublinia nologice. Vreo zece zile, a-
organizaţiei
secretarul
de
scenă... „deschisă" centralei telefonice. imaginară". „Cucerirea poves- partid, tovarăşul Ispas Da ccstea vor fi efectuate în
lumii
schimbul de dimineaţă. Este
Noua unitate P.T.T.R. din i
..Ce
înconjurătoare".
Sîmeria urmează a fi re- i 1esc apele". ..De la atom la torită neocupării întregului de dorit ca în schimburile
Actuala stagiune se apro lămîni de repetiţii, pentru ca ccpţionată şi dată în folo- \ " cristal". „Cum zboară păsări timp Oe muncă cu activităţi doi şi trei instalatorii, folo
pie de sfîrşit şi mult aştep noii interpreţi distribuiţi în sinţă la sfîrşîtul acestui trl- ‘ 1 le". care au fost vizionate de productive, indicele de folo sind Intens- podul rulant, să
tata premieră a teatrului aceste roluri să intre, cît de mestru. Ea va fi utilată cu i peste 2 300 elevi, sire a utilajelor pe cele 4 execute toate lucrările de
luni reprezintă numai 96 la
popular din Hunedoara, anun cîl, în «pielea" personajelor, aparatură modernă, centra- j j La Şcoala generală nr 6 sulă. Nensitfurarea locurilor iluminat, deoarece în conti
ţată de mai multe ori, conti cum se spune Vor trece, deci, lă telefonică semiautomată. ; Petroşani, s-a prezentat în fa de muncă în mod ritmic cu nuare probele respective lc
nuă să se lase aşteptată ? alte z.ile (cile oare ?), pînă ce conectată la cablul interul- j ţa elevilor claselor III—IV o materialele necesare, contro vom continua şi in celelal
Este vorba de feeria „Inşirte hunedorenii vor fi invitaţi In ban Sibiu — Sebeş — Dc- j seară ştiinţifică, unde prof. E- te schimburi, avînd deci e-
mărgărite1' de Victor Eftimiu, noua premieră a teatrului va. La ghişee, care vor fî ; nache Mihai a demonstrat o lul insuficient din partea fectîv nevoie de iluminarea
pe care hunedorenii au pre popular cu stagiune perma mai multe şi Intr-un spaţiu j serie de fenomene ale naturii maiştrilor asupra îndeplinirii corespunzătoorc a locurilor
gătit-o pentru recentul con nentă. Şi, în acest timp acto mai marc, vor putea fi ser* [ ca : fulgerul, tunetul, ploaia, sarcinilor încredinţate, s a de muncă.
curs al formaţiilor de ama rii, aceşti entuziaşti şi dezin viţî intr-un timp scurt un j curcubeul etc. Aceeaşi seară repercutat negativ asupra Vizitatorului, viitoarea în
tori. teresaţi pasionaţi ai teatrului, marc număr dc cetăţeni. I ştiinţifică a fost prezentată în disciplinei în muncă Absen treprindere i se prezintă in
tele nemolivate au reprezen
După multe luni de repeti sint obligaţi la o inactivitate La Orâştie, clădirea sc j reluare şi părinţilor copiilor. tat în această perioadă 588 tr-o fază destul de avansată,
ţii, timp în care zeci de ac nedpntă, nu pot avea nici află in stadiu dc finisare. ! Cu prilejul vizitării Muzeu om-zile. iar învoirile însu existînd garanţia ca Ia 1 iu
tori au venit, doar din plină măcar satisfacţia de a juca. A început şi montarea e* î lui mineritului, elevilor de la mează şi ele un număr des lie să înceapă să producă.
pasiune pentru teatru, seară Cunoscînd aceste «goluri", cît cliipamcntului in interior, j Şcoala generală nr. 2 Lonea. tul de ridicat de zile. timp „Termenul este strins, re
de seară, pentru a fi la înăl şi deficienţele în alcătuirea Şi «nici centrala .telefonică j nr. 1 Vulcan, nr 5, 2. 1 Petro în care, evident, ritmicitatea marca tovarăşul Dumitru
ţimea rolurilor încredinţate, repertoriului, apare şi mai e va fi semiautomată şi co- ! şani, li s-a făcut şi expune a avut de suferit Mosora, ministrul industriei
premiera se amină la infinit videntă .criza" în care sc a nectatâ la reţeaua interur- ; rea „Adevărul despre lume", construcţiilor, ceea ce in
Interpreţii n-au avut satisfac flă, în prezent, teatrul popu bană, Darea ci în folosinţă \ brodată pe fondul exponatelor Necorelarea acţiunilor sc cumbă tuturor factorilor o
ţia revederii cu publicul din lar din Hunedoara. Pentru sc preconizează pentru sfir- j muzeistice face simţită şi pe alte pla conlucrare şt mai eficace, o
nuri. In timp ce utilajele nu
motive care ţin de domeniul prima dată, în ultimii 10 ani. şitul trimestrului I I I din a- j Merită a fi apreciat faptul au fost folosite la întreaga consultare reciprocă vie şi
basmului. Regizorul teatrului. această formaţie teatrală, dis cest an. In ce priveşte mo- j că multe activităţi în cadrul lor capacitate, cheltuielile e operativă a constructorului
Pavel Crişan, ne spunea că tinsă altă dată cu medalii de dernizarea centralei telcfo- j detaşamentelor sint concepu fectuate cu ele depăşesc pre şi beneficiarului asupra pro
premiera nu a putut avea loc, argint şi bronz, nu a parti nicc din Rratl, ca constă în j te a se desfăşura diversificai vederile cu suma de 500 mii blemelor care pot apărea în
pînă acum, pentru că au lipsit cipat la faza finală, din a montarea unei centrale ilc j şi că tinde spre realizarea u- lei ; dacă la materiale s-au acest răstimp. Apreciem că
afişele. Deşi au făcut coman cest an, a Festivalului de tea 1 000 linii, care va permite ; I nuî echilibru între activităţile înregistrat economii, ele sini termenele înscrise în planul
da încă din luna octombrie tru I.L. Caragiaîe. efectuarea in bune condiţii j cu caracter de divertisment şi aproape anihilate de depăşi de măsuri sînt realiste, pe
1968, afişele au fost gata abia . ,.Pe cînd, deci, premiera cu a unui mare număr dc i cele educative Amintim, în rile de la manoperă. Exem măsura foiţelor şi posibilită
în luna aprilie. Acum, pre „Inşir-te mărgărite" ? convorbiri telefonice locale ! continuare, o serie de activi plele citate arată o dată în ţilor colectivului de con
miera nu poate fi prezentată M A R IN NEACŞU şi interurbane. Lucrările de i tăţi ce urmează să se desfă plus că în timpul care a mai structori. Rămîne în conti
pentru că trei actori, care a N. R. Situaţii asemănătoare La m ina Mesteacăn o nouă garnitură de vagonete incâr modernizare vor fi termi- j şoare pînă la sfîrşitul anului rămas se impune cu acuitate nuare atît pentru construc
veau roluri principale, au ple sînt semnalate şi la Lupeni, cale cu cărbune este pregătită pentru descărcare. natc la sfîrşitul trimestru- j şcolar, cu un bogat conţinut mobilizarea tuturor forţelor tori cit şi beneficiar, îndato
cat din localitate. In acesle ne informează tovarăşul Flo- lui I I I a.c. educativ, actîvîlâti care vor în vederea depăşirii defini rirea de a folosi judicios fie
condiţii, vor urma alte săp- rian Deziro Paraschivescu. facilita cunoaşterea trecutului care zi şi oră de muncă, de
tive a momentelor şi punc a sesiza problemele ce tre
telor critice din activitatea
1 .■ - — -1 » -i----a g = - .ii 'TiaU ------ n şantierului. buie rezolvate cu prioritate.
Aceasta este o obligaţie nu
— Avem convingerea — numai profesională, dar şî
relata tovarăşul Sznbo Carol. morală, încununînd de fapt
directorul întreprinderii be munca depusă de-a lungul
neficiare, că deficienţele e întregii perioade de con
I xistente pot fî eliminate, strucţie a noului obiectiv in
constructorii dispun de for dustrial. îndeplinind cu con
, ' sportive simple şi altele. ţele şi ambiţia necesară pen secvenţă şi rigurozitate sar-
cele peste 30 milioane de tul că ne aflăm deja în plin citate. Consiliile populare co atenţie deosebită avînd în ve inţifică a producţiei şi a mun 90 apartamente la Deva şi 29 tru a face acest lucru. Eu aş ci ni le cuprinse în pionul fi
■ care măsoară, deocamdată, sezon turistic, cînd se cere o munale trebuie să insiste în dere că şi în anii trecuţi în cii şi creşterea eficienţei e la Hunedoara. O serie de obi vrea să subliniez, în conti zic, există toate garanţiile ca
n,r,i"tu) obştesc s-a conercli- atenţie deosebită pentru buna să mai mult pentru mobiliza treprinderile amintite au ofe conomice. ective şi mai ales locuinţe ca nuare, două aspecte. Cu ton la 1 iulie, noua unitate să se
it rezultatul muncii multor gospodărire a traseelor turis rea cetăţenilor la asemenea rit multe oscilaţii în nereali- In prima parte a acestui re trebuie predate anul acesta înscrie în mod efecliv cu
i, de deputaţi şi cetăţeni din tice şi asigurarea unei deser lucrări. zarea planului. Deşi există an an, întreprinderile de gospo nici n-au fost începute datori te că pînă acum nu avem produsele sale în circuitul e
ne localităţile judeţului De viri ireproşabile, sub toate as gajamente concrete în ce pri dărie comunală şi-au depăşit tă unor lipsuri privind asigu stabilit un plan de activităţi conomic al ţării".
,pi nu există oraş sau sat în pectele. Din acest punct de Puncte de reper veşte sporirea şi diversifica planul de beneficii şi au ob rarea documentaţiilor şi am
,iL' să nu se fi realizat ce vedere toate consiliile popu rea producţiei, industria loca ţinut economii la preţuL de plasamentelor, deschiderea fi 4
. nou prin contribuţia mase- lare din judeţ au datoria să-şi lă a rămas datoare cu G51 000 cost. Acest succes merită să nanţării sau organizarea mun
de cetăţeni şi a ,consiliile» arate cu prisosinţă calităţile pentru cărămizi, 649 000 înlocuitori de fie consemnat dar majoritatea cii pe şantiere. Conducerea
c.pularc. Pînă la începutul de gazde primitoare cărămizi, 7 200 mc agregate de întreprinderilor au depăşit trustului de construcţii trebu
,;ni mai cele mai semnifica De cîţiva ani de zile condu colectivele de carieră şi alte produse pierderile planificate la diver ie să urmărească îndeaproape
, realizări s-au înregistrat cerea partidului a trasat sar Una dintre sarcinile impor se activităţi. Tot atît de grav urgentarea ritmului de execu
, Hunedoara, Călan, Simeiia, cini importante pentru siste muncă din unită tante a colectivelor de muncă este faptul că unităţile de re ţie şi îmbunătăţirea activităţii
.,m. Geoagiu, Baia de Cnş, matizarea localităţilor rurale. din toate domeniile este creş sort din Petroşani, Hunedoa economico-financiare pe care ! Cooperatorii din Dobra îşi
ra şi alic localităţi. Comitetul judeţean de partid ţile locale terea eficienţei economice. ra, Deva şi Brad milioane o desfăşoară fiecare şantier. j
, şa cum s-n subliniat şi la şi comitetul executiv al con Contrar aşteptărilor, nici o în de lei imobilizate in stocuri ★
■dmţa Comitetului executiv siliului popular au atras de treprindere de industrie loca supranormntive şi debitori. In rîndurile de faţă s-au i respectă obligaţiile contractuale
i Consiliului popular jude- mai multe ori atenţia asupra Rezultatele obţinute de uni lâ n-a respectat sarcina de O atenţie deosebită solicită punctat doar unele aspecte
;,n există insă uncie obiecti- necesităţii de a se iniţia acţi tăţile locale din judeţul nos reducere a preţului de cost. din partea consiliilor popu privind realizarea angajamen
prcvâzutc în angajamente, uni organizate pentru rezol tru sînt pozitive şi superioa iar faţă de beneficiile plani lare realizarea planului de in telor luate. Dovedind o susţi
entru realizarea cărora s-a varea acestei probleme impor ie anilor precedenţi, dar multe ficate pe primul trimestru au vestiţii. După un început apa nută preocupare pentru per I Pentru a spori sursele dc de 54 capete tineret bovin,
.ut prea puţin. Consiliile tante. Faptul că în multe sate rezerve n-au fost puse încă in rămas nerealizaţi 1 G96 000 lei rent promiţător, constructorii fecţionarea activităţii consilii i venituri băneşti, cooperalo
.juilnre ale municipiilor Hu- au apărut trotuare, zone verzi valoare şi in prezent se con Fată de aceeaşi perioadă a a din judeţ oferă la ora actuală lor populare Şi a unităţilor lo j rli din Dobra s-au preocu- cita avut planificat, să valo
, !loara şi Deva trebuie^ să in şi pomi ornamentali consti turează râmîneri în urmă fa nului trecut cheltuielile la diverse restanţe şi mai multe cale, Comitetul judeţean de j pat cu grijă şî răspundere rifice 57 de animale, din caic
- nenea măsuri care să con- tuie într-adevăr un progres, ţă de anumite angajamente 1 000 lei producţie au crescut obligaţii nerespeclnle. Cu toa partid a atras atenţia asupra j dc organizarea unei îngră- 20 Ia export. Tot pentru
i j la realizarea angnjamen- dar insuficient faţă de cerin In perioada care a trecut, în cu 39 lei. Nu-i cazul să recur te că pc global s-a realizai obligativităţii respectării an | şâton'î dc animale. Ca ur- export sc livrează încă 25
r privind construirea ştran- ţe. Anul acesta s au luat an treprinderile de industrie lo gem la alte cifre şi exemple planul valoric, în 4 luni s-nu gnjamenţului şi a dat indica
iriior, iar în raza municipiu* gajamente importante pentru cală din Orăştie şi Deva nu pentru a demonstra că în în predat numai 12,1 sulă din ţii concrete în acest sens. Şe j marc a condiţiilor asigura- animale, iar altele 20 vor fî
: Petroşani să se amenajeze construirea de trotuare la sa şi-au respectat toate obligaţii treprinderile de industrie lo locuinţele * prevăzute în pla- dinţa comitetului executiv a \ tc în acest scop, unitatea a predate în curînd industriei
a de agrement de la Is- te şi în majoritatea cazurilor le fată de principalii Indica cală se ccr măsuri mai sus 'nul anual Din planul perioa stabilit de asemenea măsuri i avut posibilitatea ca faţă cărnii.
îoni Nu trebuie neglijat fap s-au asigurat materialele soli* tori de plan. Situaţia merită ţinute pentru organizarea şti dei respective nu s-au predat necesare şi de actualitate.