Page 75 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 75
; A C T IV IT A T E Rocada fără să controleze exactita
tea celor relatate eşti scutii
de taxa de abonament.
| IN TEN SĂ posturilor Grav este faptul că multe
dintre aparatele de radio
ÎN I.A.S. La şantierul de construcţii prezentate udefecte", func
din Mintia există clteva to ţionează tn cele mai bune
întreprinderile agricole dc varăşe încadrate in state pe condiţiuni, au o audzjie nor
stat acordă atenţia cuveni anumite funcţii, dar care de mala pe toate lungimile de
9 PE ACEI CARE VIN CU Cetăţenii core doresc să-l ! tă executării lucrărilor de fapt, efectuează alte servicii. undă.
TREBURI, personale sau de cumpere, şi-l pot procura la | sezon in timpul optim. Pi- Exemple se dau multe. Ele
serviciu la reşedinţa judeţului, agenţiile de voia; C.F.R. de pe i nă în prezent- s-a efectuat na Popescu, de pildă, este în
îi informăm ca ultimul autobuz cuprinsul Direcţiei regionale | prima praşilă mecanică la cadrată, bineînţeles in state
I mai bine dc jumătate din
din Deva spre Simeria pleacă C.F.R. Deva din oraşele r De | suprafaţa ocupată cu po le de plată, ca inspector
principal la serviciul
ad
la ora 20,15, spre Brad la oro va. Hunedoara, Petroşani şi rumb şi pc întreaga supra ministrativ, dar lucrează ca
Alba lulia. De la data schim faţă cultivată cu celelalte
22,10, iar spre Hunedoara Io secretară tehnică la tovară
ora 23. In direcţiile respective bării mersului trenurilor şl pî plante prâşitoare. Dc fapt şul Emllian Cazacu, şeful
bătălia împotriva buruie
tronsportul auto de călători e nă la publicarea şi punerea în nilor a început o dată î şantierului. De asemenea,
Victoria Marc, Virginia Hă-
asigurat cu o frecvenţă de ce! vinzare o oficiosului. Informa cu insămintarea porumbu răguş şi altele sint încadrate
puţin o cursă la o oră si ju- rea călătorilor se va face prin lui cind s-au administrat in state ca muncitoare, dar N-ar strica, ţinindu-se sen
mc de o asemenea sesizare,
mătote spre Brad şi Simeria şi tablourile de sosire şi plecare, concomitent şi fcicrbicidcle lucrează ca secretare tehnice ca Direcţia j u d e ţ e a n ă
necesare. Cultur^e de car
2 curse pe oră Io Hunedoara. care vor fi afişate la data tofi şînt tratate fti substan ale unor tovarăşi din condu P.T.T.R, să intre pe recepţie.
schimbării, în fiecare staţie ţe speciale pentru comba cerea întreprinderii. Deci,
9 INSPECTORATUL JUDE' C.F.R. terea buruienilor şi a gin- faptele se cer analizate şi Un control exigent ar putea
aduce şi din acesţ punct de
ŢEAN DE MILIŢIE şi-a modifi diicului din Colorado. luate măsuri. vedere pentru Vaţa, ca dc
O DACA S1NTEŢI INTERE
cat programul faţă de cel cu La I.A.S. Bîrcea şi Sintă- altfel şi pentru alte locali
SAŢI să cunoaşteţi grupa de măria-Orlca s-a recoltat, us Intraţi
noscut pînă în prezent astfel : tăţi din judeţ, multe surpri
pensionare în care se înca cat şi depozitat lucerna dc
în zilele de luni, morţi, miercuri pc 40 hectare, rcalizîndu-sc pe recepţie ! ze.
Sl vineri, de la orele 7 la 15, drează locul dumneovoostră o producţie medic dc a
de muncă, găsiţi toate preci
joia de Io oro 7 Io 14 si 17 proape 2 000 kg furaje us
zările în ordinul nr. 59 din 14 cate la hectar. Tot in ace De la Vaţa ne-a venit ves
!a 20,30, iar sîmbăto de Io 7 tea că in ultima vreme a
februarie 1969 al Ministerului leaşi unităţi s-a recoltat se
Io 12,30. Programul de audien cara furajeră dc pc întrea scăzut mult numărul abona
ţe o rămos neschimbat. Muncii şi Ministerului Sănătă ga suprafaţă de 40 hectare mentelor la radio. Cum ?
ţii. Ordinul a fost publicat în şi s-a însâmîntat in locul ci Nu-i lucru greu. Faci o ce
o IN CURIND SE VA PU Buletinul Oficio! nr. 36 din porumb pentru siloz, ceea rere, spui că apăratul de ra
BLICA noul mers ol trenurilor martie 1969. ce constituie cea dc-a doua dio ţi s-a defectat şi apoi-
cultură ce urmează să se dacă dai peste un salariat
realizeze de pe acelaşi te „cu inimă bună* care aprobă
ren.
Curaj, abnegaţie
Lhi om merge cu bicicleta dintre pantofari, Cornel Ti
normal, pc partea dreapta o pii igan, s-a informai dc la
drumului. Dar din neatenţia fetiţă cine e acasă. Cu acest
conducătorului auto ajlal la prilej a aflai că victima lo
volan (uneori in stare de e- cuieşte singură. A doua zi
brielate) este accidentat grav acesta nu s-a prezentat la
sau mortal. Lipsit de conşti serviciu...
inţă, şoferul nu opreşte şi işi Fiind bănuit in cauză, s-a
intimul drumul... trecui la efectuarea unei per
O familie plecată în con- cheziţii la domiciliul lui Ti-
diu sc reîntoarce acasă, pirigan Cornel. Aici s-au
ne surprinderea generală, descoperit o parte din lucru
artameniul a fost devastat, rile jurate de la locul cri
■nun agonisite de n viaţă mei iar tn portmoncul bănui
reagă au încăput pe mina tului s-au găsit lentilele o-
ui hoţ... chclarilor victimei. Deci, do
'i intr-un caz şi in altul, vezi elocvente pentru a fi
iunea grea, plină de ne urmărit. Nu a fost uşor. Se
prevăzut, de a găsi pe făptaş ascunsese tocmai in munţii
revine oamenilor ce poartă Sebeşului. Cu toata acestea,
cunoscuta uniformă albastru lu 48 de orc de la comiterea
Ei sint acei care, cu preţul crimei, cel bănuit era ares
multor căutări. care cer te tat. Pus in faţa probelor,
nacitate, abnegaţie. curaj şi Cornel T-ipirigan şi-a recu
multă perspicacitate se a noscut crima de omor. O cri
fin tu in cercetări. Şi nu-şi mă sadică, premeditată Dar
găsesc liniştea piuă îşi înde organelor de miliţie nu le-a
plinesc conştiincios datoria. trebuit mai mult de două zi
'• Ttc urmă cu c î t o a t i m p . le pentru a descoperi crimi
spertoratuf judeţean de nalul care acum ispăşeşte cei
iliţie a fost sesizat că in 20 de ani de muncă silnică
cuinţa lui I Tinncscu, din la care a fost condamnat.
oşornd, s-a descoperit ca- Dpuă zile. Atita a fost
ivrtil unei femei. Ulterior doar (in atest caz) necesar
a stabilit a fi a! unei fe pentru a descoperi un rău
tei In virslă, /n a Popovici. făcător, un criminal. Alteori
a locul faptei s a deplasat sint necesare săptămini, luni
mediat o echipă formală pentru a găsi făptaşul unui
- in ofiţerii Nicolae Rădoiu, furt sau al unei tilhării. Şi
Ocfan’an Stoic şi Eftimie in acest limp — minute, orc,
Munteanu. Primele consta zile — organele miliţiei de
tări an fost : victima pre pun o laborioasă activitate
zenta multiple leziuni pro de cercetare. Zi şi noapte
vocate dc lama unui rufif, miliţienii desfăşoară o mun
precum şi alte lovituri apli că enormă, de multe ori ră
cate cu pumnii. masă necunoscută celor mai
Înainte de a se comite cri mulţi dintre noi. Cu toate a
ma, victima fusese lăsată cestea, toţi ştim şi apreciem
singură acasă, cumnata si sincer aportul lor la apăra
fratele ci pierind în conce
diu. Vecinii. intrigaţi că rea legalităţii socialiste, a
nu rm văzut-o deloc a doua avutului obştesc, la desfăşu
zi, au sesizat un nepot a! rarea normală a vieţii publi
ci rare a descoperit crima. ce.
De la aceste fapte avea
să pornească echipa căreia i S. CERBU
se încredinţase cercetarea
cazului. Cum se făptuise a
ceastă crimă ? Care era mo
bilul ci ? Cercetarea minuţi
oasă a probelor a dus fa
concluzia că ea a fost comi
să in scop de jaf. Cine cu
noştea că victima rămăsese
singură acasă, dar mai ales.
rine avea interesul să ştie ?
Pe această pistă şi-au îndrep OF,
tat atenţia cei care dezlegau
enigma. Aşa s-a descoperit
că fetiţa N. Lenuţa, in uîrsfă
de 9 ani. a fost trimisă eu
o zî înainte de atentat, de De cind e lumea lu
către victimă la atelierul de me, reclama o I ost şi
pant.nfărir, cu o pereche de este sufletul comerţului.
Dovadă că vitrinele magazine
sandale la reparat. Aici unul
lor te îmbie să intri, uneori, e
odevârot, să te şi îndepărtezi
supărat. Dor şi-ntr-un caz şi-n
altul, tot reclamă se cheamă
Câ-i uneori împotriva bunelor
intenţii a gestionarilor şi res
ponsabililor de magazine, os*
ta-i treaba lor. Ce-şi face o
mul cu mîno lui... Dar, cum
de magazine şi de vitrinele lor
s-o tot scris, mă-ncumetai dău-
nâzl să ating o altă coordâ,
bineînţeles, tot sensibilă. Nu
de alta, dor prea mi-o tocit
nervii — în nici o jumătate de
ceas cit olta-ntr-un an — re
clama de care vreau să vă
10,DO Limba rusă. Lecţia 57 (re vorbesc.
luare) ;
10.30 Pentru elevi. Consultaţii la Căldura din ultimele zile
matematică (clasa a Viu-a). te-mbie, vrei nu vrei să te a-
Tema ; Probleme recapitu doposteşti !a un pustiu de um
lative de geometrie ; bră şi-ntre două vorbe cu un
11.00 Limba spaniolă. Lecţia S9 ;
11.30 Monografii contemporane. In prieten, să consumi o sticlă de
sularii — film dc Valentin bere rece. Zis şi făcut. Joi
Munteanu Şl Al. lonescu seara pe la ceasurile şapte
(reluare) ; (nouăsprezece), intru cu doi
11.50 Cinlă Mlrellle Mathieu ;
16.00 Tenis : RomfLnla — Israel, amici în grădina de vară Porc
din slerlvirlte de finală ale din Petroşoni, unde eram în
Cupei Dnvls — intllnlrea dc delegaţie Ce nume frumos I
dublu ; Aici lume, nu glumă. Mă ro
17.30 Telex T.V. ;
17,33 Lanterna magică. Povestiri pe tesc de vreo două, trei ori în
malul apel ; jurul umbrei mele doar. doar
17.30 I.lmba spaniolă. Lecţia 59 dau de vreo masă liberă. Cind
(reluare) ; zic liberă, mă gîndesc Io una
18,15 Pentru şcolari. Mtcll nalura-
llştl ; acoperită — ca celelalte —
JB,3S Scară de balei. Dansuri din cu faţă de mosă, şî-n jurul eî
opere t scoune care să te-mbie Io o
19.00 Telejurnalul dc seară ; dihnă plăcută. Truda-mi rămî-
19.30 Tclc-universiiate. Premiul
Xobel pentru medicină — ne zadarnică şi amicii mă-n
1968 ; deamnâ să căutăm vad în oltâ
20.00 Filmul artistic „Omul pe porte
rare-l iubesc'* — producţie a
siurtiourilor sovietice ; Insist încă o dotă. şî-n ma
îl.30 Reflector : reo de mese, frumos nnduite,
21.50 „Mult e dulce şl frumoasă" descopăr ca-ntr-un miraj, cî-
— emisiune dc limbă r«mfi- teva mese, vopsite grosolan,
nă : care aşteptau ca nişte insule
22,20 publicitate : pustii, să fie populate.
22,2S Film T.v. — „Lume, lume".
Omagiu Măriei Tănasc ;
23.00 Telejurnalul dc noapte.