Page 78 - Drumul_socialismului_1969_05

Pag. 2 * DRUMUL SOCIALISMULUI — SIM3ĂTA 24 MAI 1969

Teritoriu) judeţului Hune­
doara, ca centru al stăpînirii Dr. docent OCTAVIAN FLOCA
dacilor in perioada de la Bu-
rebista la Decedai, apoi al
provinciei Dacia romană, ne datorită specificului lor, şi
inlîmpină pe întregul său cu­ mai bine cunoscute mulţumi­
prins cu vestigii importante, tă cercetărilor întreprinse sau
râmase de pe urma acelor a materialelor ieşite la supra­
vremuri pe care aproape două faţă, întîmplălor, cu diferite
mii de ani le-au îndepărtat de prilejuri. Astfel, pe înălţimea
prezenta noastră de azi pe a- dealului cetăţii a existai în
cesle meleaguri. Două milenii antichitatea romană un post
dc trăire neîntreruptă, în care de observaţie fortificat în ju­
liecare epocă istorică şi-a lă­ rul căruia s-au grupat cele­
sat prin urmele transmise, lalte puncte amintite, ca in­
intr-o formă sau alta, mai dicii a prezenţei la Deva a
pregnant sau mai pu|in evi­ unei aşezări de lip canabae.
dent, amprenta proprie vre­ In cimitirul vechi de la
mii şi posibilităţilor creatoa­ prelungirea străzii Eminescu
re de caic dispunea. Dar pa­ a fost dezvelită o fermă ro­
re că nici tina din civilizaţii­ mană (villa rustica), cu urme
le antichităţii nu a fost atit de comuniune daco-romanâ şi
de darnică in transmiterea pes­ cu unele indicii de locuire
te timpurile milenare scurse a şi intr-o epocă post romană
unei moşteniri mai bogate si (sec IX—X)
mai semnificative ca cea ro­ Vorbind de existenţa roma­
mană. Astfel, fiecare colţ al nă la Deva şi în împrejuri­
n'jcslui sublim teritoriu hune- mile sale, o menţiune aparte
ilarean, jncepînd cu grandioa­
sa capitală Ulpia Traiuna,
fiormisaru (Cigmâti). IV2 reia
lYe(cl), Aquiu* (Câlnn) şi slir-
.şind cu acele lîrguri şi sate
din Valea Slrejului şi cea a
Mureşului — pentru a ne o­
p i la teritoriul de azi al
municipiului Deva — fiecare
palmă de pâmînt a păs­
trat in ascunzişurile sa­
le o frintură din mun­
ca şi truda acelora cu a
căror obîrşie ne mîndrim.
Obişnui!, cînd se vorbeşte
de mărturiile materiale ra­
mase de la romani, se au in
vedere aşezările urbane, de
tipul celor menţionate mai
sus, mui mari şi mai uşor de
sesizat E de subliniat insă că
alături de aceste localităţi cu
rang de colonia, munlcipium
sau pagus, o reţea întinsă de
aşezări rurale mai restrînsc
sau construcţii izolate — vi­
rus, villa rustica (ferme) ele.
împinzese întregul teritoriu şi
în primul rind pe col fertil şi
strîns prins în reţeaua de co­
municaţie a vremii. Un exem­
plu bun ne oferă sub acest
raport teritoriul de astăzi al
oraşului Deva şi al împreju­
rimilor sale E semnificativă
in această privinţă chiar şi
simpla enumerare a puncte­
lor de locuire romană, sesi­
zate pînă în prezent în acest
spaţiu relativ limitat, care,
în ciuda lipsei unor săpături
sistematice, a furnizat nume­
roase şi variate mărturii ar­
heologice Dintre aceste punc­
te sint demne de menţionat :
curtea imobilului, sediu al
direcţiilor Consiliului popular
judeţean (zidurile unei vaste
construcţii romane prevăzută
cu instalaţii de apă şi de în­
călzit), sectorul inferior al
.străzii Aurel Vlaicu (apeduct),
extremitatea de est a străzii
23 August (ruinele zidurilor
unor construcţii de locuit,
fragmente ceramice, ţigle şi
vase), partea de hotar numi­
tă „Teceneu" de la sud de o-
vaş (urme de construcţii, mor­
minte. monument epigrafic
etc.) In ieşirea din oraş în
dreapta drumului care condu­
ce în partea de hotar de In
sudul localităţii numit la „O­
goare" (ruiYia unei case de
locuit cu prezenţa unor mo­
zaicuri din ceramică, frag­
mente de vase, ţigle, cără­
mizi), lotul Ocolului silvic de
la marginea de nord — vest
a cartierului „Viile noi" (rui­
ne de construcţie, ţigle, frag­
mente ceramice).
La cele înşirate pină aici
se adaugă alte obiective, con­
siderăm şi mai importante.