Page 81 - Drumul_socialismului_1969_05

Anul XXi PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Redacţia
Nr. 4476
şi administraţia

Duminica DEVA, sti Di Pelin Gioza, nr. 35

25 mai

telefoane : redactor şef — 1588 ; redactor şef adjunct,
1969 secretar de i^dacţie şi secţia viaţa de partid — 2138 ; sec­
ţiile cultuiă-sport şi probleme cetăţeneşti — 8317 ; secţia
scrisori, docum entare şi eitem e — 2317 ; secţia ind trie
şi adm inistraţia — 1275 ; telefon de serviciu intre orele
I PIEII». 30 URI 16-24 — 1585.
ORCAN Ăl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC R SI At CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

Îmbunătăţirea Întîlniri Productivitate Adunarea Co­

___ _ cu scriitorul orară misiei judeţene
CALITĂŢII CĂRBU­ Ion Lăncrănjan ridicată de Cruce roşie

La cuptorul nr. 7 dr
I a Deva a avui loc a-
In cadrul manifestă­
rilor culturale, ce sc 400 tone dc la oţelăria riunarea qenerală penlru
desfăşoară intens pe în­ Martin-II s-a elaborat o dare de seamă si alcqeri
NELUI - 0 ECUAŢIE tregul cuprins al jude­ faţă dc 11 cit dura mai Cruce roşie. Ia lucrările
a Comisiei judeţene de
şarjă dc oţel sub 7 orc.
ţului, un loc dc scamă
comisiei a participat to­
înainte. Productivitatea
il ocupă îutilniritc oa­
menilor muncii cu per­ orară la acest cuptor a varăşul Vîclientc Bălan,
sonalităţi ale culturii şi crescut cu 12 tone faţă membru al biroului Co­
do
mitetului
judeţean
dc cca
planificată. p<“
Ion
artei. Scriitorul
FĂRĂ SOLUŢII ? Lăncrănjan a fost oaspe­ scama intensificării lu­ dinlc al Comitetului exe­
partid,
prim-viccpreşc-
crului cu oxigen insu­
tele cititorilor din De­
flat prin lance, aprovi­
va, Orăştic şi Gcoagiu,
popular judeţean
In iniîlnirilc cc au a­ zionării ritmice cu ma­ cutiv al Consiliului
vut loc, autorul „Cor- terii prime, bunei deser­ Au luat parte condu­
C alitatea cărbunelui extras a fost şi continuă să dovanilor“ a făcut cu­ viri a agregatului. Echi­ cătorii unităţilor spitali­
fie la minele din Valea Jiului o ecuaţie cu multe necu­ noscute cititorilor ulti­ pa prim-topîtorului Ni- ceşti. modici, activişti de
noscute. Pe această temă s-au purtat nenum ărate dis­ mele noutăţi dc pe şan­ colac Dcac. care a ela­ Cruce roşie din judeţ.
cuţii, s-au întocmit dosare intregi cu planuri de măsuri. tierul său dc creaţie, „E- borat această şarjă, După prezentarea dării
Rezultatele practice insă nu reflectă încă progrese prea elipsa dc soare" şi subscrie astfel la efortu­ dc scamă adunarea a a-
vizibile in soluţionarea acestei importante probleme cu „Fragmcntarium", a răs­ rile întregului colectiv tos noua comisie jude­
numeroase implicaţii economice asupra activităţii exploa­ puns întrebărilor pri­ al secţiei, unde s-au ţeană de Cruce roşie,
tărilor miniere şi a Centralei cărbunelui in ansamblu. Cooperatorii de Io C A P. Bâcia şi m ecanizatorii de la I.M .A. Orăştie care deservesc vind principalele direc­ produs peste plan 6 500 formată din 20 dc mem­
Realizările pe primele 4 luni Io conţinutul de cenuşă in cooperativa au început lucrările de întreţinere. ţii dc orientare a lite­ tone dc oţel, reprezen- bri Ca preşedinte a (ost
cărbunele extras sint concludente in acest sens. Pentru In clişeu : m ecanizatorul Nicolae Stoica executind lucrări de întreţinere cu sapa rotati­ raturii române con­ tînd mai mult dc jumă­ reales tovarăşul dr.
depăşirea normei de calitate, au fost penalizate urm ă­ vă pe o tarla cultivată cu porumb. - temporane, a dai auto­ tate din angajamentul
toarele exploatări : Loneo — 1 317 tone de cărbune, grafe. anual. Thcodor Bădău.
Petrila — 3 248 tone, Aninoasa — 4 902 tone, Vulcan —
2 343 tone, Poroşeni — 4 366 tone şi Uricani — 11680
tone. Bonificoţii pentru calitate au primit doar minele
Lupeni — 3 302 tone şi Diljo — 1 162 tone.
Din cele de mai sus rezultă că preparaţiile au fost
obligate in acest an să prelucreze 29 309 tone de steril, Temelia rodului bogat
fapt ce a necesitat un exagerat consum neproductiv de
m anoperă, energie, m ateriale, uzura fizică a utilajelor. Vino m noi, cititorule!
In satul Bretea Mureşană. Cooperatorii din satul Bre­
ne de calitatea cărbunelui soarele apare printre umerii tea Mureşanâ sînt printre
Implica|ii eco­ extras, ceea ce a făcut să dealurilor din vecinătăţi maî primii care au trimis spre
aducă in bilanţul lor lunar tîrziu decît pe bărăganurile pieţele judeţului trufandale Vino sâ cunoaştem Hunedoara socialis­ snectacole, la filme, să aşe­
nomice cu plusuri valorice de 545 000 © ţării. de salată, gulii sau alte legu­ tă, să stăm de vorbă cu oamenii care, sub zăm o cunună de flori pe. D O U A DECENII DE LA
lei.
— Bună dimineaţa, oameni
In ce priveşte beneficiile, din podişuri ! me. Ion Diac, Petru Popa şî chinul şcolii cu ferestre lu­ ÎNFIINŢAREA AGERPRES
Petru Rău sînt numai cîţiva
minoase.
efect păgubitor au fost direct influenţate — Bun venit soare, peste o­ dintre ţăranii cooperatori care soarele lui August, urcă, treaptă cu treap­ Să rămincm încă o dată
trebuie arătat că acestea
tă, spre era comunistă. Vino să contem­
de calitatea slabă a căr­ goare realizează peste 200 zile-mun- extaziaţi in faţa inteligenţei, Cu prilejul aniversării
câ anual. Nu-i cunoşti, citito­
Implicaţiile economice ale bunelui, nerealizîndu-se be­ Dar oamenii din Bretea Mu- rule — nici ei nu te cunosc plăm edificiul sfertului de veac socialist. şi smrnului românesc. a două decenii de 1a în­
fiinţarea Agenţiei Rom â­
neîncadrârii în norma de neficiile planificate cu reşană sfidează exactitatea — dar există o corelaţie de Să aducem ofrandă apropiatului Congres ...Vmn să cunoaştem Hu­ ne de Presa — Ager-
cenuşă planificată se răs- 23 000 lei la Paroşeni şi impusă de Cronos Ion Hui, suflet care obligă la o înfră­ al partidului cele mai strălucitoare roade nedoara socialistă, uimitoa­ preş — sîmbâtâ la am ia ­
frîng în primul rînd asupra 263 000 lei la Aninoasa. In­ cunoscător al locurilor de ţire socialistă. Fratele tău, rele ţirefaceri. înnoitoare, în­ ză a avut loc o adunare
cheltuielilor de producţie, vers stau lucrurile. spre vreo cinci decenii, preşedinte­ rămas între lunci, ştie să în­ ale minţii şi inimilor noastre. făptuite sub conducerea în­ festivă la sediul Uniunii
afectează serios beneficiile exemplu la Dîl.ja, unde be­ le C A.P.-ului, împreună cu florească seminţele şi să le ţeleaptă a vartidului — Hu­ Ziariştilor din C apitală.
exploatărilor miniere. In neficiile suplimentare se ri­ inginerul agronom Ştefan Ola- trimită spre masa prînzului nedoara care. asigură ţării Au participat cadre de
■J legătură cu aceasta, prezen- dică la 6R 000 lei. riu, întocmeşte programul zilei tău. Tu, fratele lui, înfrăţit cu Să pornim pe drumurile la Hunedoara la Mintia, şi. peste jumătate din produc­ conducere din redacţiile
/ tâm punctul de vedere al Intrueît este prima lună care va urma. Preşedintele alte unelte, ii înnobilezi braţe­ ce străbat mindrul ţinut lin- mai departe să asistăm la ţia de oţel. 65 din cea de ziarelor centrale, Radiote-
tovarăşului losif Birsan, di­ de experienţă, comitetele cunoaşte întinderea celor pes­ le cu scule meşteşugite care nedorcan, dc pe „potecile" spectacolul dezlănţuirii for­ fontă, 40 din extracţia de leviziunii, numeroşi zia­
rector contabil financiar al de direcţie din cadrul mi­ te 600 de hectare din frage­ se adaugă moştenirii lui de de asfalt ale Zarandului piu fi ţei industriale, la revărsarea cărbune şi 55 am cea de la­ rişti de la Agerpres şi
Centralei cărbunelui Petro­ nelor noastre trebuie să dă pruncie. Ştie cînd bate bun gospodar. Aşa se face că 7>e bulevardele şi magistra- ei in inelul voltajului naţio­ minate. Să cunoosiem Hune­ din alte redacţii.
şani. pună un accent deosebit pe vînt de secetă sau cînd vin pe pămîntul satului Bretea lele „cetăţii de oţel”... a Cor- nal. doara, cca care ocunu locul
„Incepînd din aprilie a­ analizarea minuţioasă a bi­ nori prevestitori de belşug. Mureşană se găsesc numai vineşlilor, de pc arterele vi­ FILM ROMANESC
nul curent, exploatările mi­ lanţului şi să întreprindă Lingă inteligenţa lui nativă . oameni - care ştiu să frămînte tale ale cărbunelui Jiului Să admirăm explozia urba­ al 4-le.a in ierarhia naţiona­
niere 'din Valea .Jiului au măsuri pentru obţinerea de se alătură chibzuinţă prinsă ţarina în palme şi să stoarcă piuă la altitudinea semeaţă a nistică, salba de perle din lă la producţia globală in­ PREMIAT LA CANNES
devenit unităţi cu gestiune rezultate superioare în acti­ în tiparele ştiinţifice ale tînâ- rodul bogat. Inginerul Ştefan Termocentralei Deva. Vom beton şi sticlă ce. conferă no­ dustrială... Să stăm dr vor.
economică internă, organi­ vitatea de viitor". rului inginer agronom. Olariu vine dinspre Banat, înlilni iu acest peregrinaj bleţe cotidianului muncito­ bă cu minerii, cu sidarur- Festivalul internaţional
zate In nivel de întreprin­ ...Şi aşa, zilele încep cu o dintr-o familie de agricultori strălucirea contemporană a resc. gişlii, constructorii, să le al filmului dc la Cannes
dere şi aparţinînd de cen­ seară mai înainte. Profilul din tată-n fiu. Tîlcul slovei, Să vă fim oaspeţi, să ne s-o incheiat vineri.
trală. Spre deosebire de pe­ Intre cauze zootehnic al cooperativei de altoit pe agronomia nativă a păminlului străbun, aureolat bucurăm împreună de bel­ ferim un buchet dc garoafe Din selecţia lilm elor de
rioadele anterioare, aceste producţie nu înseamnă o în­ preşedintelui Ion Hui şi a dc istorie şi legendă, noua şi şugul caselor, de zimbetul roşii... scurt m etraj prezentate la
unităţi au ca sarcină im­ reale si corsetare a logicii şi perspec­ membrilor cooperatori, dă impunătoarea Itti biografie, fericit al copiilor, să ciocnim, Vino cu noi, cititorule ! actuola ediţie, juriul in ­
portantă de plan şi realiza­ tivei. Mărturie sînt cele 20 roadele scontate. Cînd nu e scrisă tu sfertul de veac al după datină, un pahar pentru Pentru început insoţeşte-ne ternaţional a decernat
Premiul I Ulmului rom â­
operei de edificare socialis­
^substanţiale Beneficiile u- subiective adaugă solarul amenajat pe ploaie destulă, oamenii din ta. prezent şi viitor. Să ne-ară- iu inima Zarandului, sub nesc „Cintecele Renaşte­
rea unor beneficii cit mai
hectare de legume, la care se
Bretea Mureşană o înlocuiesc
'v ni taţilor sînt stabilite în cei 500 mp. E un obicei moş­ cu irigaţia. Şi aşa se face că Vom străbate, acest itine­ taţi tarlalele înfrăţită, de ne umbra falnicului gorun al lui rii", regizat de M irel Iii*
funcţie de preţul de cost Specificul exploatării căr­ tenit la oamenii plaiurilor să rar cu curiozitatea reporteru­ bănuită potenţa economică Hnria. Ne vom intîlni joi. tc eşu.
planificat al producţiei de bunelui în Valea Jiului îşi se adune la sfat Aici se află în satul dintre umerii dealu­ lui. dublată de prezenţa per­ împreună, să mergem ta prima oră a dimineţii. -
cărbune brut, de preţul de pune amprenta asupra cali­ şi vîrstnicul Gh. Touţn, care rilor. belşugul înfloreşte şi ro­ manentă, imensă şi lioiur't- IN AJUTORUL
decontare internă. Astfel, tăţii producţiei, influenţîn- urmăreşte lingă fiecare rază deşte ca înlr-o permanentă toare, a dumneavoastră. citi­ CO NDUCĂTO RILO R
se reliefează, ca un atribut d-o uneori negativ. Intre de lumină şi lingă fiecare seră. torii cei care, intr-un mare AUTO
esenţial, cointeresarea pen­ factorii de ordin obiectiv strop de rouă creşterea legu­ flux al dăruirii unanime,
tru realizarea de beneficii pot fi amintiţi: stratele sub­ melor din tarla. F. GEORGESCU semnaţi cu depline drepturi Electricianul Carol M a r­
suplimentare, obţinute ca ţiri cu un conţinut de cenu­ de autor, înfăptuirile contem­ tin de la A utobaza câtă-
torî Cluj a realizat, după
urmare a depăşirii sarcini­ şă ridicat. ce nu permit ale­ porane. De la Universifaiea serală o concepţie proprie, un
lor de producţie, reducerii gerea sterilului, fie din cauza Să mergem pe drum de oporat cu ajutorul căruia
preţului de cost şi îmbună­ metodei de exploatare (trep­ şantier. La Hunedoara, Va­ de mar xism-leninism Deva se pot obţine informoţii
tăţirii calităţii cărbunelui te răsturnate la minele Pe­ Cofraje metalice lea Jiului şi Deva, Câlan şi precise asupra funcţionă­
brut. trila şi Aninoasa), fie din Brad. Dobra şi Blăjeni sau rii instalaţiilor de bord ale
In ceea ce priveşte indi­ cauza intercalaţiilor friabi­ oriunde vreţi dumneavoastră, EXAMENELE DE SFIRŞIT DE AN Şl ABSOLVIRE vot oveo autovehiculelor. Acesta
catorul dc calitate, subli­ le (stratele 6—15—18 de la de inventar peutru că pretutindeni se indică valorile tem pera­
niem prin urmare intere­ minele Aninoasa. Vulcan, construieşte, sc înalţă, se ex­ loc in zilele de 26, 27 şi 28 m o i o.c. începind cu orele 17. turii uleiului, apei, pre­
sul sporit pe care trebuie Paroşeni şi Uricani), sau tinde, se înnoieşte totul. Un cum şi o serie de indici
să-l manifeste exploatările apofizele stratului princi­ Inlrc metodele avan­ frajclor metalice dc in­ şantier care a început acum — Secţia economie şi secţia istorie, in sălile şcolii genera­ de care depind direct
miniere pentru reducerea pal sate, dc inall randa­ ventar la o suprafaţă dc douăzeci şi cinci de ani s-a le „Dr. P. G ro ta* din Deva. buna funcţionare a m o­
conţinutului de cenuşă şi Ti­ Alături dc acestea inter­ ment. aplicate anul a- peste 123 000 metri pă­ toarelor şi, implicit, sigu­
midităţii stabilite în norme­ vin şi efectele mecanizării ccsta pe şantierele I.C.S. traţi dc lucrări din su­ amplificat mereu şi creşte... — Secţia tilozolie şi secţia construcţie de partid, in sălile ranţa circulaţiei. A paratul
Iar expresia însuşi a creşterii
le interne. şi extinderii metodelor a­ Hunedoara, sc numără prafaţa totală planifica­ sinL giganţii siderurgici din Liceului pedagogic din Deva. poate fi folosit la verifi­
In luna aprilie, minele A- vansate de lucru pentru în­ şi extinderea cofrajelor tă dc 350 000 metri pă­ inima de oţel a ţării, sint a- carea pieselor noi, ca şi
ninoasa. Uricani. Lonea şi lăturarea cărora specialiştii metalice dc inventar. traţi. In acest mod sc balaje le—uzină ale Văii la reparaţiile curente, re-
Paroşeni au înregistrat des­ mineri dovedesc o slabă Noul tip dc cofrajc în­ reduce cu circa 30 la ducind mult timpul nece­
creşteri la valoarea produc­ preocupare Astfel, intro- lătură total consumul sută volumul lucrărilor Jiului şi Apusenilor, sint co­ sar depistării şi rem edie­
ţiei însumînd 1 175 000 lei, Ing R. SELEJAN dc cherestea la acest dc dulghcric, concomi­ lonii energetici de pc Jiu şi rii defecţiunilor.
datorită procentului depăşit ccn dc lucrări şi poate tent cu sporirea produc­ Mureş.
de cenuşă. In schimb, mi­ fi utilizat perioade în­ tivităţii muncii de la 0 Să urmăm apoi cursurile PENTRU ABSOLVENŢII
nele Vulcan, Dilja şi Petli­ delungate dc timp. ŞCOLILOR GENERALE
la au realizat un preţ de {Ciontinudfe V p*g. a ;2«o) Pentru anul în curs mp la 10 mp pc dul­ fluviilor de energie, dc la
decontare influenţat in bi­ sc prevede folosirea co- gher. Paroşeni la Hunedoara, de Au introt in fibrârii în­
drum ătoarele pentru a d ­
miterea in liceele de spe­
cialitate şi in şcolile pro­
fesionale, elaborate de
Ministerul Invâţâm intului
pentru absolvenţii şcolilor
in cinstea marilor evenimente generale de 8 ani care se
vor prezenta la concurs.
Ele prezintă condiţiile
de adm itere Io cursurile
de zi, serale şi fără frec­
venţă ale liceelor de spe-
SPIRITUL MILITANT ÎN ACŢIUNE ciofitote şi ale reţeaua şi
şcolilor
profesionale,
profilul acestora, speciali­
tăţile in care vor fi şco­
larizaţi elevii in anul de
Ecoul holliririi recentei ple­ eliberării patriei. Cu alte cu­ exigent întreaga lor pricepere, asemenea performanle poale menea convoaie în care, «ca invăţămint 1969-1970, pre­
nare a Comitetului Central al vinte, Itecare dintre cei inter­ ambiţie şi putere dc muncă. fi continuată ... înlr-un torent, se contopea cum şi modul de pregă­
tire a muncitorilor califî-
Partidului Comunist Roman vievaţi ne-a mărturisii aceleaşi Do altlel, acest lucru sc im­ Aşadar o nouă estimare, o munca, vaqoneţii cu minereu coţi prin ucenicie Io locul
cu privire la convocarea la ginduri : să adauge efortului pune acum cînd „temperatu­ nouă reevaluare a angajamen­ ai atltor brigăzi, ai atîtor oa­ de muncă.
4 august a,c. a celui de al general al întregului nostru ra" întrecerii trebuie să ajun­ telor, a potenţialului de mun­ meni pe care i-am cunoscut în
X-lca Congres al partidului, popor o parte de contribuţie gă a fi incandcscenlă şi pen­ că a acestor vrednice colecti­ această dimineaţă de mai ; în A 26-A ETAPA A DIVIZIEI
ecou adus pe unde, adus dc uit mai consistentă, mai sub­ tru că multe dintre brigăzile ve, sc impune. Şi e foarte bi­ minereul acesta 1i recunoaştem
presă şi dc imaginile televi­ stanţială. Toate aceste brigăzi din abataje, de la pregătiri, dc ne că fără a mai aştepta indi­ parcă pe muncitorii acestor A LA FOTBAL
zoarelor a pătruns in adîncu- şi-au îndeplinit, sau sint de la investiţii şi-au înscris în caţii, indemnuri „dinafară,” subterane—abataje, losil So-
rilc pămîntului, în abatajele pc acum foarlc aproape de dreptul lor depăşirea conside­ comuniştii din aceste brigăzi, poş, Traian Topor, Andrei Tă- Astăzi se dispută jocu­
exploatării miniere Deva, că- a-şi îndeplini angajamentele rabilă a angajamentelor luate organizaţia de partid, ca o mătescu. Ioan Naqy, Nicolae rile celei de-o 26-a etape
pătînd o puternică rezonantă ; pe care si le-au luat cu cîteva (adevărat, cu destui „coefici­ singură fiinţă, tntr-un singur Irimie, Dumitru Roşcăneanu, a cam pionatului diviziei A
la fotbal. Cele două p ar­
o rezonantă in conştiinţa oa­ luni în urmă, pentru întregul enţi de siguranţă”) pe întregul qind, s-au decis din proprie ini­ Mihai Sopoş, Balazs Gyula şi tide program ate in C ap i­
menilor, în spiritul lor dc ab- an. Un demara) viguros. an. ţiativă să întreprindă acest mulţi alţii. tală se vor desfăşura du-
neqaţie, în întreaga lor mun­ Şi loluşi, care este în fapt Aşa cum ne „informează" în pas. Acolo, In adine, din discu­ pâ următorul program :
că. reacţia pe moment, din schim­ sala de apel un panou pe Am disculat în abataje cu ţiile pe care însoţitorul nos­ stadionul Republicii, ora
bul I, a comuniştilor, a mine­ tru — inginerul şef al minei
Am locul „cunoştinţă" cu (are sini înscrise aceste rea­ numeroşi mineri, vagonetari, 9,15 : Progresul Bucureşti
acest ecou in abatajele bricio- rilor de la Deva, faţă de ves­ lizări— ca să cităm doar cite- muncitori din transporturi sau Vasilc Cîrpan — le-a avut cu — F.C. Argeş ; stadionul
Munteanu, secretarul
Cornel
tea care am aflat-o doar cu o
/.ilor conduse dc experimenta­ zi înainte? va exemple — brigăzile con­ de la aprovizionare. I-am în- organizaţiei de bază nr l Dinam o, ora 17,30 : D ina-
ţii mineri Simion Adam, Iu­ duse de Iulian Dota, Simion lîlnil în „exerciţiul” funcţiunii. mo Bucureşti — U T . A ­
lian Un la. Linii Culdraq, Pe­ Lapidar, qindurile mărturi­ Adam, Ştefan Gavrilă, Ionn In ciclul de producţie în care mină. ori cu minerul şef de rad. In ţară vor avea loc
tre lanru si altele Intr-un son­ site de ei ar putea li exprimate Bidiqă, ce şi-au luat angaja­ se aflau armînd abatajele, ei brigadă. Iulian Dota. membru urm ătoarele meciuri: U ni­
daj pe caro l-am întreprins am astfel ; Toate brigăzile care mentul de depăşire a planului pregăteau o nouă tăiere cu ex­ versitatea Craiova — Ra­
dorii să vedem care este reac­ de pc acum şl-au realizat In­ cu 3—400 tone, au realizat plozivi, o nouă înaintare şi cu­ C. MORARU pid Bucureşti ; Crişul O -
ţia lor spontană, cu ce lapte de tegral sau in bună parte an­ între 900—t 050 lonc. Ca sa cerirea unor noi poziţii, avan­ G H . CALINESCU rodea — Petrolul Ploieşti;
gajamentele anuale vor trece nu mai vorbim de brigada lui Vagonul Arad — Dinomo
muncă s-au qîndit să înlimpi- ia reevaluarea lor şi Ic vor Fetru lancu, care în primele sate, de pe urma cărora con­ Bacău ; Jiul Petroşani —
Inginerul Dionisie Doboş şî maistrul Constantin Vreja, de la
ne marile evenimente din a- spori, dînd astfel întrecerii un patru luni ale acestui an şi-a voaie îngreunate cu minereu întreprinderea de explorări miniere Hunedoara, sînt satisfăcuţi. Steaua Bucureşti ; Poli­
cesl an — Congresul partidului caracter stimulator, mobiliza­ onorai angajamentul dc 30(1 vor fi scoase „la zi". Am şi (Continuare in pag. o 2*o) Probele scoase de la o adinei me de peste 500 de metri in­ tehnica laşi — Farul Con­
şi cea de-a 25-a aniversare a tor, suplinind unui „examen" tone cu 1 484 tone. Lista unor înlilnit In drumul nostru ase­ stanţa ; Universitatea Cluj
dică existenţa minereului de fier. — Â.S.A. Tg. Mureş.
Foto : V. ONOIL?
\