Page 85 - Drumul_socialismului_1969_05

^ v â
Anul XXI PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI \/A»
Redacţia

hlr.
şi administraţia ziarului

Marţi DEVA. str. Dr. Petru 6 roza, nr 35

27 mai

tele fo a n e: redactor şef — 1568; redactor şef adjunct,
1969 secretar de iwdacţie şi secţia viaţa de partid — 2138 ; sec­
ţiile cufturâ-sport şi problem e cetăţeneşti - 8 3 1 7 ; secţia
scrisori, docum entare şi externe — 2317 ; secţia industrie
şi adm inistraţia — 1275 ; telefon de serviciu intre orele
16-24 — 1585.
4 PAGINI, 30 BANI
ORÎN U COMinrULUf JUDEŢEAN hunedoara At p c r di al consiliului popular judeţean

! 1
Ridicarea rolului şi competenţei EXPEDIŢIE
Memoria Valorificarea
conducerii politice a economiei PIONIEREASCĂ pămîntului natal superioară a mine­
reurilor complexe
Acţiunea de amploare a
Lupcniul a devenit gazda Muzeului judeţean Deva. su­ Pentru o folosire mai ju­
«FOLIE DF INIŢIATIVA chinate comemorării a 40 gestiv intitulată „Memorki dicioasă a capacităţilor de
unor ample manifestări în­
pămîntului natal*, se bucu­
Hotare a minereului. In ca­
de ani de la eroicele lupte
ale minerilor din 6 august ră de un ecou tot mai larg drul preparatîel Certej a fost „TINERETUL Şl
în rtndurile locuitorilor sa­
1929. telor judeţului noslru. Re­ introdusă zilele trecute o
Recent, un tren special, cent, un colectiv de cerce­ nouă tehnologie de lucru. IDEALUL M O RAL"
cu 800 de călători de vâr­ tători ai muzeului a făcut Prin utilizarea cu randament
sta cravatelor roşii, a oprit deplasarea în localităţile Jo- sporit a instalaţiilor existen­ Luni au inceput in C a­
In gara oraşului, unde cea sani şi Peşllşu Mic. unde au te — mori, concasoare şi ce­ pitală lucrările sesiunii
mai tinără fanfară minieră expus locuitorilor adevărate lule de flotaţle — cît şi prin ştiinţifice „Tineretul şi
din Valea Jiului — a Gru­ lecţii de Istoric a locuri­ introducerea transportului idealul m oral", organiza­
pului şcolar minier din Lu- hidraulic al minereului, s-a tă de Centrul de cerce­
lor respective. Expuneri­
peni — Ie-a făcut o caldă le „Vecbl urme de locuire pc realizat cu succes flotarea tări pentru problem ele ti­
primire. Pionierii din aşe­ vatra satului", .Popas în a- complexelor metalifere. In neretului în colaborare cu i
Institutul de filozofie al
zările muncitoreşti — Lo- nil frămlntaţi ai Evului Me­ acest fel, la Certej vor îi Academ iei. !
produse peste plan noi sor­
nea, Petrila, Petroşani, Is- diu" şi ,.DIn istoria contem­ turi de concentrai. Pe agenda sesiunii, la j
croni, Aninoasa, Vulcan, U- porană a satului", susţinu­ Prin realizarea noului con­ care participă cercetă- : j
tori de specialitate, pro-
In luna aprilie, colectivul indicator-motor al activi­ ricanî — au depus, la placa te de cercetătorii livlu Măr- centrat se asigură valori­ fesori de licee şt din în- i
de la laminorul de 800 mm tăţii Acesta constituie, de comemorativă de pc locul ghltan, Ioan Andriţoiu şi ficarea superioară a minereu­ vâtăm intul universitar, ac- î
a fost nevoit să cedeze lo­ altfel, unul din motivele masacrului dc acum patru rilor complexe şi un spor de tivlşti oi Uniunii Tineretu- j
cul dc fruntaş în întrece­ pentru care laminatorii au decenii, coroane şi buchete Ion Pălru Albu. au stîrnit In­ producţie în valoare dc pes­ lui Comunist, metodişti ai j
rea cu celelalte colective pierdut cadenţa in întrece­ teresul celor prezenţi. te două milioane lei. Consiliului N aţional al i
de la laminoarele Hunedoa­ re. Cum s-a reuşit atunci din florile acestui mai. O rganizaţiei Pionierilor, :
rei. Rezultatele, deşi fru­ să se depăşească planul ? A avut loc o emoţionantă Creşte gradul de mecanizare în subteran sînt înscrise comunicări :
moase — 515 tone lamina­ Explicaţii detaliate primim intîlnirc cu participanţi la realizate de Institutul de ;
te peste plan, creşterea in­ de la şeful secţiei, ing. Ni- greva din anul 1929, care filozofie al Academ iei pe j
La mîna Paroşeni s-a experimentat cu succes utili­
dicelui' extensiv eu 5 la su­ colae Pascu. au evocat marele moment. zarea unei combine noi dc tăiat şi încărcat cărbune. Ea baza unei anchete intre- :
tă, economii la preţul de — Ponderea mare a oţe­ funcţionează într-unul din abatajele frontale din stratul prinse cu sprijinul C.C, al I
cost în sumă de 437 000 lei lurilor aliate îngreunează Pionierii oaspeţi au vizitat 18. Susţinerea locurilor de muncă in zona dc acţionare a U.T.C. j
etc. — nu au întrunit su­ simţitor obţinerea unor ran­ apoi locurile istorice din combinei sc face cu slilpi hidraulici şi alte armături me­
fragiile exigenţei pentru damente orare ridicate şi de oraş. talice moderne, fapt care asigură sporirea randamentelor
menţinerea primului Ioc. aceea ne-am orientat spre Alţi peste 1000 dc elevi şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale minerilor. Din TEATRUL M IC ŞI-A j
Cu noua poziţie in întrece­ 'îmbunătăţi rea indicatorului de la şcolile generale şi li­ acest abataj R-a obţinut, in ultimele zile, un randament ÎNCHEIAT TURNEUL 1
re. cei de la 800 evident că extensiv de utilizare. Redu­ mediu dc ^ tone cărbune extras pe zi şi post. In minele
nu se-mpacă mai cu seamă cerea volumului de ore la ceul din Lupcni au partici­ din Valea Jiului sc află in prezent în subteran 5 combine IN U. R. S. S.
pentru că ei sînt aceia care reparaţii, preocuparea pen­ pat Ia o acţiune dc muncă
au chemat la întrecere toa­ tru menţinerea la un nivel Forexorul G uriţă Pericle şi ajutorul său, de la E.M . Teliuc, voluntar-patrioiică pentru şi un plug de tăiat cărbune de mare randament. Sc fac. Ministerul Culturii al
te colectivele de laminatori cît mai mic a opririlor de au fost declaraţi fruntaşi în în trecere 5 ani consecutiv. Anul înfrumuseţarea localităţii de asemenea, pregătiri in vederea introducerii in producţie. U.R.S.S. a oferit luni un
din combinatul hunedorean. lot felul au făcut ca inter­ acesta nu vor să se lase m ai prejos. Ei au forat, num ai in lu­ lor. Ia mina Dricani, a unei combine dc executat lucrări Ia cocteil cu prilejul înche­
Semnalul de alarmă fiind valul dc funcţionare a agre­ na aprilie, m ai m ult de 100 me tri liniari peste sarcinile plani­ înaintări. ierii turneului Teatrului
M ic din Bucureşti in U ­
tras, comitetul de partid a gatelor să fie mărit, (dc la ficate. Foto : V. O N O IU niunea Sovietică. Au par­
organizat o largă dezbatere 2 130 orc la 2 242 ore). Pen­ ticipat N. I. Mohov şi G . I.
a problemelor producţiei. tru exemplificare arăt că Vladikin, adjuncţi ai mi­
In adunarea generală a în trimestrul I am realizat nistrului culturii al U niu­
comuniştilor, din cele patru un indice extensiv de 77,3 nii Sovietice, reprezen­
Organizaţii de bază. s-a cău­ la sută, iar în aprilie 79,3 UN „START“ BUN tanţi ai M.A.E. al U.R.S.S.,
tat şi s-a reuşit în bună par­ la sută. Aceste exemple a­ oam eni de cultură şi artă.
te să se evidenţieze experi­ rată că dispunem încă da Au luat parte Teodor M a -
enţa pozitivă dobîndită în rezerve care, valorificate rinescu, am basadorul Ro­
organizarea muncii, în con­ mai bine, pot conduce la m âniei la Moscova, şi
trolul executării sarcinilor, obţinerea unor rezultate ca­ ÎN FAZELE SUPERIOARE membri ai am basadei.
să sc jaloneze calea de ur­ re să restabilească, poziţia
inat pentru redobîndirca po­ noastră în întrecere
ziţiei fruntaşe în pasionan­ Dintr-o statistică am re­ FESTIVALUL N AŢIO NAL
ta întrecere ce se desfăşoa­ ţinut că în primele patru
ră în toate secţiile combi­ luni ale anului volumul de­ Cu cele trei spectacole, ce maţia reprezentativei artei nia acumulării experienţei, va .Fiindcă le-am pierdut" şi AL CINECLUBURILOR
natului de pe malul Ccrnei ranjamentelor mecanice şi au avut loc simbătă.şi dumi­ populare hunedorene jjp etapa putea.prezenta, un număr mai „Of,. inimioară".. PIONIEREŞTI
Parcurgem împreună cu electrice e în scflderc în nică în sala ,Arta" din Deva, superioară, interjudeţeană. reuşit. La capitolul muzică u­ La un nivel destul de ridi­
tovarăşul Nirolae Vlaicu, comparaţie cu aceeaşi pe­ a luat sfirşit faza ju­ Sîmbătă seara, spectacolul şoară, am reţinut o voce bună cat s-a prezentat programul Intre 23 şi 25 m ai s-a
preşedintele comitetului sin­ rioadă a anului trecut. Ele deţeană a celui de-al IX-lea a fost. dominat de formaţiile (Gerhardt Greffenstein), preo­ tarafului clubului (dirijor desfăşurat (a Sibiu primul
dical pc secţie, filele evi­ îşi menţin importanţa nu concurs al formaţiilor artisti­ sindicale din cuprinsul muni­ cupată din păcate .mai mult Mircea Olteanu), dar nu şi Festival naţional al cine-
denţei cu rezultatele in în­ atît sub aspectul ponderii, ce de amatori. Lungul mara­ cipiului Deva, care şi-au ono­ de... jocul picioarelor, decît de prezentarea membrilor forma­ cluburilor pioniereşti. Fes­
trecere. cît sub cel al influenţei a­ ton al trecerii în revistă, apoi rat urcarea pe scenă cu pro­ melodie şi transmiterea ei în ţiei, care au apărut doar cu tivalul a fost inchinat a ­
— După cîte vedeţi, nc supra desfăşurării continue al vizionării şi selectării celor pieptarele şi brîurile din por­ propiatei sărbătoriri a 25
spune interlocutorul, toate a muncii. „L’na c eînd sare mal valoroşi ambasadori ai tul popular, în rest cu panta­ de ani de fa eliberarea
schimburile au laminat mai o siguranţă — fiind şi el artei amatoristice hunedorene, loni la dungă şi cămăşi obiş­ patriei de sub jugul fas­
mult derît prevede planul. deranjament deetric. ne — pentru a omagia sfertul de nuite. Este un amănunt care cist, precum şi implinirii
I'e secţie este evidenţiat a­ spune comunistul Alexan­ veac de la eliberarea patriei contează într-o întrecere ! a 20 de ani de Io crea­
cum schimbul condus de dru Savu, şi alta e nuanţa — se află acum abia Ia ju­ Al IX-lea concurs Tot la muzică populară, so­ rea organizaţiei pionieri­
maistrul şef Ioan Dragotă, mătatea drumului. După luni liştii Traian Lăcătuş, Elena lor.
care a realizat şi un indice A. NAGY de zile de pregătiri şt emoţii, Şonfelian (cooperativa .Soli­ 27 de cinecluburi pio­
de utilizare intensiv cores­ consumate în fazele inferioa­ al artiştilor daritatea"), Elena Bărbulescu niereşti au prezentat 76
punzător. Este locul să fa­ (Termocentrala Mintia) şi Floa­ de film e artistice şi docu­
cem menţiunea câ de fapt re,.apoi în cele judeţene, spec­ rea Bordan, ne-au purtat din m entare. Pentru cele mai
numai schimbul lui Dragotă (Ceminvart 'in pag ti 3 a) tacolele de la Gurabarza, O- Ardeal, în Banat şi Oltenia, bune pelicule au fost a ­
a îndeplinit şi depăşit acest răştie. Hunedoara şi Deva au amatori pe aripa unor melodii repre­ cordate prem ii din p ar­
tea Com itetului Central al
conturat în linii mari confor­ zentative ale acestor zone fol­ U.T.C., Comitetului de
clorice. Am remarcat un ar­
tist amator polivalent. Bun Stat pentru Cultură şi
cîntâreţ de muzică populară, Artă, Uniunii G enerale a
Traian Lăcătuş s-a dovedit şi Sindicatelor, Ministerului
grame destul de reuşite şi va­ microfon, sălii deci. încă două bun Interpret de proză in bri­ Invâţâm întului, Asociaţiei
P ag ina a ll-a: riate ca genuri. Cinstea de a vorbe formaţiei de' muzică u­ gada cooperaţiei .Aveţi locul cineaştilor din Rom ânia
şoară. Am rămas decepţionaţi
deschide concursul a revenit
şi Consiliului N aţional al
rezervat" şi, in aceeaşi măsu­
Direcţiei
corului
regionale
C F.R. Deva, dirijat de Gheor- de prelucrarea orchestrală ră, dansator in formaţia coo­ O rganizaţiei Pionierilor.
.Ştii tu mîndră, ştii tu ştii",
ghe Bercea, care a impresio­ melodie ce, intr-adevăr, se peraţiei. Brigada de care am
nat numeric şi a lăsat să se preta la o prelucrare. A fost, amintit are meritul de a se LINIA FERATA BLAJ —
face purtătorul de cuvînt al
■ j . H T u m r a m i întrevadă perspectivele promi­ însă, numai interpretată de
ţătoare ale acestei formaţii ti­ instrumente specifice muzicii populaţiei care apelează la TEIUŞ VA FI DUBLATA
nere. Reţinem ca lăudabilă uşoare. serviciile cooperativei meşte­
Au inceput lucrările de
constituirea sa şi sperăm ca Un loc destul de vast pe şugăreşti ; din acest punct de dublare a liniei Blaj —
Cronica meciului Jiul — Steaua pe viitor, membrii formaţiei scena concursului l-au ocupat vedere textul a fost atit critic, Teiuş, una dintre cele mai
să ne reprezinte intr-o manie­
formaţiile Clubului sindicate­
ră de înaltă ţinută artistică. lor din Deva, formaţii cunos­ cît şi autocritic. Dar pentru im portante m agistrale fe­
Campionatul judeţean Sperăm aceasta pentru că, cute pentru omniprezenţa lor perfecţiunea interpretării mai roviare' ale Transilvaniei.
La
construcţie,
această
aşa după cum s-a constatat
este puţin de lucru.
din interpretările bucăţilor la asemenea manifestări artis­ Toată lumea a aşteptat cu conform proiectelor, vor fi
tice, care şi de data aceasta
De la Comisia judeţeană de fotbal muzicale, corul dispune de au căutat şi au reuşit destul utilizate numeroase soluţii
reale talente şi rezerve pen­ de bine să se ridice la un ni­ nerăbdare apariţia pe scenă a tehnice avansate, traverse
tru perfecţionare. Este meri­ vel calitativ corespunzător. din prefabricate de beton
Clasamente tul conducerii Direcţiei regio­ Interpreţii de muzică uşoară S. GORUN precom primat, şine suda­
nale C F.R. şi a sindicatului Dorin Florescu şi Vaier Ban- te de m are rezistenţă.
întreprinderii, câ la ora a­ ciu au cucerit ropote de a ­
Rezultate pronosport ceasta activează cu o se­ plauze pentru calitatea cu ca­
rie de formaţii pe tărim ar­ re au interpretat melodiile DESCOPERIREA
tistic. Chiar şi brigada, in ur­ .Soare", „Dacă mă iubeşti", ORAŞULUI ALB
O raşul Alb sau oraşul
sfînt al „zeului-m aim uţâ",
care după cîte se pare,
făcea parte din
greu cu familia să schimbaţi
vechiul
OAMENI CARE APRIND STELE mereu domiciliul ?". „Puteam lac e unul dintre cei mai buni altul". Nc-a făcut să înţelegem regat Payaqui sau H u-
lectivul dc pc un şantier
pc
şefi de brigadă dc la cazane.
eyttato, a fost descoperit
oriunde să rămln la beneficiar,
şi acel dialog pe care
l-am
dar n-am vrut. Nc-am învăţat. Foarte bine pregătit profesio­ surprins intre ing. Morel Kes- de patru exploratori din
nal, bun conducător de forma­
Oriunde mergem sintem ca xn- ţie dc lucru, El a efectuat pro­ sier, şeful sectorului conducte Honduras, in jungla din
Poporul nostm spune că „o­ poposit şi aici săi-i pregăteas­ ginerului Iosif Vereşczan, şe­ ne-a impresionat pur şi sim­ tr-o familie. Nc deplasăm a­ ba hidraulică a cazanului 1, Şi Constantin Dăncţ., ş#jul sec­ departam entul G racîas.
Exploratorii au desco­
mul sfinţeşte locul", că renu- că lăcaşul dc beton şi metal. ful dc lot — omul care a în­ plu, pentru că, deşi n-a „lu­ proape acelaşi colectiv. Şi-a- probă care i-a cerut efort, l-a torului confecţii metalice: perit mari pietre plasate
mele lui bun se măsoară prin 7idesc hale uriaşe, montează cercat sentimentul înalt al crat in altă parte nicio zi", poi, nici nu vă imaginaţi solicitat şi noaptea, dar care .La Borzeşti ziceam cu nu mă in poziţie orizontală, aco­
fapte. De cîtc ori nu nc-a fost cazane gigantice, pregătesc o primei săpături la temelia co­ această meserie l-a purtat pe dumneavoastră, ce simţim, noi, a reuşit perfect". va prinde iarna pc şantier, şi
perite cu hieroglife şi in ­
dat su trăim adevărul acestor nouă albie Mureşului, au ridi­ şului şi a marii izbinzi la cola Marin Dan in toată ţara. „Am revenipd in oraşe şi locuri Aşadar, ne imaginăm ce sim­ iată in august împlinesc nouă scripţii. Au fost descope­
vorbe, de cîtc ori nu am sim­ cat un coş de fum cum nu e 220. „La inceput nu mi-a plă­ inceput munca la Termocen­ unde am înălţat ceva, unde ţiţi, tovarăşe Dan, cînd treceţi ani..." (M. Kessler). rite străzi largi acoperite
ţit imboldul de a aduce laudă altul pe pămînlul României cut. Simţeam singurătatea şan­ trala Ovidiu, apoi am trecut am lăsat un semn..." prin fostele locuri dc muncă. cu piatră, bine conserva­
mîinilor şi minţilor acelora — doar 85 dc metri ii lipsesc tierului după anii efervescenţi mai departe: Comăneşli, Paro­ Ne imaginăm, tovarăşe Ma­ Ne-a făcut să înţelegem şi mais­ Şi ca ei sînt mulţi alţii. Oa­ te, dar invadate de jun­
care, pe unde au trecut cu spre a atinge inălţimea Eiffc- de la Cluj. Dar, perioada de şeni, Gurabarza, Rovinari, iar rin Dan, şi vă admirăm, aşa trul Panait Banu, mecanic meni care aprind stele, care glă.
fapta, au lăsat urnb2 dc înaltă l-ului parizian. E măreţ tot ceea aclimatizare — ca să zic aşa Paroşeni, Brazi, Baia Borşa, după cum ii admirăm pe mulţi ajustor de precizie de la sec­ s-au înrolat pc pămlntul Mi­
preţuire ! Cîţi dintre noi nu cc fac, deşi inginerul Ion Ho­ — a fost scurtă, vreo trei luni. torul turbine — specialist in tici într-o mare întrecere, în­
am rămas fascinaţi in faţa gi­ gea caută să nc convingă de Pînă am simţit pulsul muncii. meserie — cel care e mereu chinată ţării, pentru pătrarul VISLAŞI R O M A N I
ganţilor dc la Bicaz, Ovidiu, contrariu: „Tot ceea ce e ne­ Acum..." Şeful de lot n-a mai nemulţumit de cît ştie. . Păi dc veac socialist pc carc-l ju­
bilăm, şi pentru un alt eveni­
Borzeşti, Paroşeni, Argeş, Lu- cunoscut e măreţ. Ce facem vorbit despre el. Aşteptam să C R O N IC A A N U L U I X X V cum să nu fie aşa cînd fiecare ÎN V IN G Ă TO R I
duş-Iernut... minuni înfăptuite noi, constructorii, e doar fap­ ne împărtăşească ce a însem­ generator aduce ceva in plus, ment de seamă in viaţa popo­ LA HEIDELBERG
rului nostru: Al X’-lea congres
de miinile oamenilor, in anii tul obişnuit: pasiunea, dăruirea nat şantierul, de atunci încoa­ ceva nou, care trebuie desco­ al P.C.R. Vor înălţa piuă a -
noştri tineri. Acolo, la Bicaz, dc sine". Ultimele vorbe tot ce, pentru fiinţa lui. Dar poa- Institutul de fizică atomică. dintre colegii dumneavoastră. perit. Şi incerc mereu. Litera­ Vislaşii români au obţi­
Ovidiu, Paroşeni... s-au aprins dinsul ni le confirmase cînd te-i venea greu să-şi e- Grozăveşti (Bucureşti), iar Pe Nicolae Antohi, de pildă, tura tehnică îmi răpeşte şi lunci alte mii dc metri cubî nut noi victorii in cadrul
stele. Stele ale energiei elec- răspunsese privirilor noastre logiezc faptele, dăruirea de si­ Brazi. Vatra Dornci, Sîngiorgi- şeful de brigadă dc la secto­ puţinele ore dc răgaz pc care de beton, vor «coase" cu focul regatei de canotaj care
confecţii
sudurii alic mii de
tiice. Le-au aprins ei, oamenii uimite in faţa uriaşului coş. ne. Ni l-a caracterizat, insă, Băi, Luduş, Galaţi... in 1968 rul cazane. Dc 10 ani îşi lasă ni le oferă meseria noastră, metalice, . vom fi in grafic cu a avut loc fa H eidelberg.
conslructori-montori. Fiecare „Adevărat, impresionează, dar secretarul comitetului de am ajuns aici". Omul care a- şi Nicolae amprenta muncii dar nu-mi pare rău". Nc-a fă­ Proba de dublu vîsle a
popas al lor in geografia ţării timp de trei luni nu ne-a . lă­ partid pc complex, tovarăşul proapc de două decenii popo­ prin ţară. . Mi-a plăcut să lu­ cut să înţelegem şi monlorul lucrările şi-l vom intrcce" revenit echipajului Pave-
spun constructorii simplu, dar
a însemnat o nouă stea a lu­ sa r şă mergem acasă. Aici am Florin Niculescu. Am înţeles, seşte pe şantierele ţării are crez. La inceput am dorit să şef de brigadă Viorel lobagiu, convinşi. Iar secretarul comi­ lescu— Ciocoi, cronome­
minii. Cît dc frumoasă, de mincat,taici am dormit. Am a­ atunci, că şi numele lui IOSIF numai 33 de ani. ..Familie ?" colind, să văd ţara, apoi m-am care a preluat dc curînd o lu­ trat în 6*41 "6/10. Cichi—
înălţătoare poate să fie munca vut şi oameni buni. Au «tras" V EREŞE7.AN poate fi scris cu . Desigur. La Singiorgiu am fă­ indrăgostit dc muncă, Şi uite crare dificilă. „Totuşi, la ter­ şelului de partid pc complex Papp (Rom ânia) s-au c la­
■le întăreşte cuvintele : «Am în­
acelora care, de-a lungul şi cu suflet. Mi-am zis insă : Pc majuscule in istoria şantiere­ cut pasul. La Luduş a învăţat aşa...", ne mărturiseşte şeful dc menele stabilite, lucrarea va credere in vorbele lor, am în­ sat pe primul loc în pro­
dc-a latul■ ţării, işi lasă am­ feciorul meu il voi face orice, lor energetice. şi soţia meseria mea. S-a cali­ brigadă, iar inginerul Vasile intra in probe. Nu se poate credere in acest colectiv, pen­ ba de 2 fără cîrm aci. O
prenta dc lumină ! numai constructor nu". „Lucrez numai in montaj din ficat. Lucra în echipă (a mine. Puia — cel care sc supărase altfel. Doar sîntem în întrece­ tru că aproape 700 dintre oa­ nouă victorie rom ânească
Şi aici, pc pumintul Mintiei, li admiram sinceritatea şi 1951, n-am lucrat in altă par­ Acum e in concediu. Se cuvi­ cînd un reporter il numise rea pentru sărbătoarea ţării. menii lui sînt comxtnişli, iar la a fost înregistrată în pro­
ba de 2 plus 1. Au cişti-
din apele Mureşului şi cărbu­ ne gîndeam dacă va reuşi să-şi te nici o zi", şi-a inceput bio­ ne. Cel mic, Cristian, are abia .pilot de încercare" pc marile Şi-apoi munca nu ne lasă să comunişti vorba c una cu fap­ gat Tudor şi Gherm an în
nii Văii Jiului, se va aprinde ţină vorba. Pentru că nc stă­ grafia profesională electricia­ o lună. Liliana e mai mare, şantiere (şi avea dreptate re­ fim altfel, căci ne-am legat dc ta", 6*26"6/10. In alte trei pro­
un luceafăr. Constructorii au ruiau in ureche cuvintele in­ nul Marin Dan. Mărturisirea are şase ani". .Şi nu vă este porterul) — apreciază : . Nico- •ea. Altfel n-am merge cu co­ LUCIA U C IU be sportivii români au o ­
cupat locuri fruntaşe.