Page 87 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 87
DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 27 MAI 1969 Pag. 3
notes cotidian ■ bloc notes cotidian ■ bloc notes cotidian
ARTIŞTILOR AMATORI
AGENDA
pretate, dintre care au reţinut
• IN SPRIJINUL SATISFA ţiilor pentru care se foce res atenţia în mod deosebit jocu
CERII NEVOILOR DE TRANS ponsabil în cadrul anului de (Urmară din pag 1) rile de pe Mureş, în Interpre
PORT DE MARFA ALE CETĂ goranţie, otunci beneficiarul- tarea dansatorilor din Ilia.
ŢENILOR DR.T.A. pune la dis proprietar poate executa re Notăm şi apariţia agreabilă a
poziţie, la cerere, autocam ioa paraţiile pe cheltuiala sa, pe formaţiei' de estradă a Clu grupului vocal din Bâiţa cu
ne. Cererile se depun cu 24 care o va recupera apoi de bului sindicatelor Deva. Ne un repertoriu bogat, bine pus
de ore înointe la autobaza din la constructor. răbdare justificată. Titlul pro la punct. O întreagă pleiadă
localitate. Taxarea — conform gramului este plin de conţi de interpreţi de muzică popu
tarifelor republicone : Io tona O PRIN NO UL MERS AL nut : .Deva 700". In concurs lară, solo şi instrumentişti :
kilometrică în afara localităţii TRENURILOR a fost sporit otît estrada a prezentat doar se- Mihuţ Oliviu (taragot), Iancu
şi tarif orar în localitate. Pe numărul de trenuri cit şi de lecţiuni din program. Dar ne-
timpul verii astfel de cereri vagoane Io trenurile interna aranjarea judicioasă a aces Popa (cimpoi), Elena Damian,
sînt satisfăcute sîmbâta şi du ţionale, asigurîndu-se legături tor secvenţe a frustrat între Veturia Popa, Florica Magda,
Eleonora Cîmpurean,
Saveta
minica, iar în timpul iernii în directe cu majoritatea cap ita gul program, la prima impre
oricare zi o soptămînii. lelor europene. sie, de aprecierile care le-ar Dumbravă, Emilia Petrescu,
Maria Ţâreanu, au concurai
merita. Pe un text de dr.
• PENTRU DEFECŢIUNI LA & „COMPLICAŢIILE IN C H I Martin Weber, în regia lui cu şanse egale la un loc în
Pentru
ansamblul judeţean.
APARTAMENTELE PE CARE LE RURGIE SI TRATAMENTUL loan Bordan şi coregrafia a r spectatori au oferit un bogat
O C UPA IN BLOCURI, fie în LOR" se intitulează lucrareo hitectului Liviu Oros, .Deva repertoriu al melosului popu
cadrul onului de garanţie, fie de specialitate semnată de 700“ se anunţă totuşi un nu lar; dar juriul va desemna pe
după, locatorii trebuie să se profesorii Curtis P. Artz de la măr reuşit. Mici elemente de cei mai buni. Căminul cultu
adreseze numai beneficiarilor Colegiul de medicină din Ca- regie revăzute — mai multă ral din Rapoltu Mare şi Casa
care sînt: în Valea Jiului — I G L. rolina de Sud şi James D. Har- mobilitate în scenă şi intrarea de cultură din Haţeg au pre
(fost I.L.I.), in Deva, Hunedoa dy de la facultoteo de medici Noutăti în servirea cu medicamente să prepare decît caş (?). Cum imediat după deschidere a re zentat şl brigadă. .Secvenţe
ra, Brad şi Călan — I.G.C.L- nă o Universităţii din Missis caşul nu se preia de către citatorului Octavian Morait haţegane" şi „Noroc bun şi
urile din oraşele respective. sippi, Ea se găseşte de vînza- Pentru a veni mai mult larmacia nr. 17 a fost mula- beneficiari, unitatea este pu (voce gravă, plină, adecvată spor la muncă", ori au sufe
In cazul că constructorul, ter- re în librării la preţul de 89 în sprijinul populaţiei care 1ă Intr-un local nou, Iar la să în situaţia să livreze lap evocării) — ar asigura o a- rit din cauza textelor, ori a
giverseoză executarea repara lei exemplarul. are nevoie să-şi cumpere a- Vulcan urmează să fie dată tele de oaie aşa cum .<?c tractivitate şi spectaculozitate interpretării, dar încă mai au
numlle medicamente, condu In folosinţă o farmacie mo mulge inregistrind, bineînţe deosebite în cadrul scenogra nevoie de retuşuri pentru a se
cerea Oficiului farmaceutic dernă. les, pierderi. Pină a se or fic şi vestimentar destul de ridica U\ nivelul competitiv
Deva a luat in ultima vreme Dc asemenea, la farmacii ganiza cursuri de ridicorea fastuos realizat. cerut unei mişcări artistice de
de, Iar minima Intre 7 şl 10 o serie de măsuri pentru ex le de pe lingă spitalele uni calificării, n-ar fi rău ca Inepuizabilul Liviu Oros asemenea amploare.
VREMEA grade. tinderea reţelei farmaceuti ficate din Petroşani. Vulcan, cei interesaţi in rezolvarea ne-a oferit din nou o plăcută Brigada de la turnătoria
ce, mal buna dotare şi a Tupeni şi Brad s-au creat problemei să nu fie chiar a- intllnire cu .vărul Sînedru", I a Uzinei .Victoria" Călan,
PENTRU URMĂTOARELE rf menajare a unităţilor exis condiţii pentru a se prepa Pentru care şa de , dezinteresaţi. E prea în noi peripeţii la oraş. Pre printr-o interpretare reuşită,
PENTRU 24 ORE 7 ZII B tente. ra soluţii injectabile sterile de oaie. zenţa lui Ion Cătană. tot cu dar a unui text sărac, a
Astlel, in cartierul Gojdu, pentru bolnavii internaţi, soluţie optaţi ? un asemenea scheci, reuşit, pierdut prin apariţia într-o
Vreme relativ frumoasă, cu Vreme schimbătoare cu cerul
cerul variabil. Vtni potrivit din temporar noros. Ixolat vor că din Deva, a fosI deschisă o ceea ce aduce o serie de a „Păi, nimic de 2is, se anunţă con costumaţie nepotrivită tema
vest. Temperatura maxima va dea averse slabe dc ploaie, în nouă farmacie, căreia urmea vantaje, iar punctul farma Nu mai insistam asupra curent celui al lui Liviu Oros. ticii şi mediului din care vine.
H cuprinsa Intre 22 şi 25 gra soţite dc descărcări electrice. ză să-i sosească In perioa ceutic din gara Simeria a importanţei pe care o ocu << Formaţiile aşezămintelor Artiştii amatori din Câlan
Vini potrivit dtn vest. Tempe da următoare mobilierul in fost trecut să funcţioneze expunem... culturale din părţile Iliei şi s-au impus îndeosebi prin
ratura in creştere. pă produsele lactate în
terior necesar, la Petrlla, pe două schimburi. alimentaţia omului. Vrem Bradului au dat culoare fazei prezentarea unor numere bu
In centrul comunei
Vaţg
să aflăm însu de ce u de Jos, acolo unde c piaţa, de la Deva prin prezenţa ge ne în general, dovedind că în
nurilor autentic populare. In
neori se simte lipsa aces există şi o unitate de legu acest sens. duminica dimi fiecare formaţie s-a lucrat
PHOGFtAJV1UJ. I : 5,30 Jurnal a c/immii de corni din multele cauze ne-a fost face. In ziua de ÎS mai a.c., întreagă suită de obiceiuri cal, formaţiile de dansuri,
mult, cu pasiune. Solistul vo
R A D IO tor produse mult solici me şi fructe, nr. 14. Există, neaţa a fost generoasă într-o cal Perţa Simion, grupul vo
Una
tate de consumatori.
prea
pentru că altceva nu
solistele Ana Câmăraş şi Eu
folclorice, în dansuri şi cin
relatată de la C.A.P.
Piş-
după-amiază a fost închisă,
tece populare. O plăcută im
bri
meşteşugărească Călan),
minică, se „pierd" circa 50
grar. Buletin agro-meteorologtc ; chinţi. Aici, • in fiecare du deşi orarul arăta deschis de presie a lăsat-o cunoscutul cor genia Girboau (cooperativa
la 15,00 la 20,00. In diminea
gada aceleiaşi cooperative, or
din Dobra (dirijor Bancov
6,05—9.30 Muzică şl actualităţi ; litri lapte. De ce 7
n.30 Atlas cultural ; 10,05 Muzică ; dimentară a bunicilor mi Contractantul — respectiv ţa zilei următoare s-a des Eleonida), cu un repertoriu chestra de muzică populară
10,10 Curs dc limba franceză. Ci Nu este vorbo despre o nul, obiecte de ceramică, i- Industria laptelui Simeria — chis in jurul orei 7,00 şi bogat, diversificat, cu bucăţi din Călan, cu soliştii Ion Bă-
clul li. lecţia a 33-a ; 10.30 Fru expediţie temerarii pe fundul neri, blidarul pentru vase, coane pe sticlă, covoare, cos vînzălorul a început să ştear de mare fineţe artistică (Se ran. Petru Tânâşiea, acordeo-
mosul mai — cintece ; 10.«5 Cînte- mărilor şi oceanelor, după ceramică, lampa şui salului, tume populare. In cealaltă nu are organizată preluarea gă de praf şi să expună bor renada de Brahms), cu solişti nistul Virgil Mareu s-au pre
ce şt jocuri populare : n,03 Va nave dispărute, despre goana monezi clc., etc. cameră întilnim vitrine m u laptelui şi duminica. Ce este
rietăţi muzicale : 12,00 Melodii de dc făcut într-o asemenea si cane... cu fasole păstăi l valoroşi, al căror aport în in zentat la un nivel calitativ a-
Ion Crlstlnoiu şl Temistocle Po clupă aur iu A Iasca şi nici In altă parte a judeţului, zeistice cu monezi, obiecte — De ce nu expuneţi ceva terpretarea „Cîntecului pădu- precinbil, care a făcut sâ cu
pa ; 12,30 Intllnire cu melodia despre comoara regelui D>o- la Orăşlioara de Sus, unde de ceramică şi alte dovezi tuaţie ? Există două alterna nou, de primăvară ?, îl între renesc", de Ion Muntean, a cerească repetate aplauze.
populara şl interpretul preferat : m ichet! Comorile pe care Ic la fiecare pas te înlUneşti de cultură materială dacică, tive : ori vacile să nu dea fost hotârîtor.
13,00 Radiojurnal ; 13.10 Avanpre caută pionierii, in cadrul ac documente privind istoricul lapte decît in şase zile pe băm. Spectatorii au vizionat trei
mieră cotidiană ; 13.22 Solişti şi cu istoria şi tradiţiile, ne-a săptămînă, ori Industria lap — Păi expunem, ne răs Pitoresc (pentru costumaţia spectacole care le-au permis
orchestre de muzică uşoară : Pui- ţiunii „Căutătorii de comori", fost dat să vedem fapte pio localităţii. Cercetarea şi cu punde şi continuă să dea cu originală autohtonă)-şi intere să-şi formeze o relativă păre
inu, lanoş Koos, orches- iniţiată de către Consiliul niereşti despre care N. lor- legerea acestor preţioase ma telui să fie mai receptivă la cirpa peste borcane. sant prin natura sa, obiceiul re asupra posibilităţilor şi
• Prlsada şl James Last : Naţional al Organizaţiei Pio teriale s-a făcut cu grijă, solicitările furnizorilor. Cre
înainte (ediţie pentru ga sau V. Pîrvan ar fi scris dem că cea de-a doua, solu După cum am văzut avea folcloric .Dubaşii", prezentat perspectivei artei amatoristice
din clasele a IH-a şl a nierilor, sînt indiscutabil mai cu entuziasm in reviste de sub o atentă îndrumare din ardei iuţi, ceapă verde, ceva de căminul cultural din Gu- hunedorene în competiţia pe
1.30 Muzică de promena- mari, mai preţioase. Rezulta circulaţie universală. Mem partea profesorilor şi învă ţie ar fi mai rezonabilă. salată, mai mult stricată şi, rasada, a dezvăluit o serie de ţară. Cine va primi mandatul
Compozltorul săptâmlnil tele unor asemenea expedi brii cercului de istorie, con ţătorilor, - particularităţi ale datinei, por de a reprezenta judeţul pe
ebasilnn Bach : 15 inven- cam atit, deşi cu o zi înain
trel voci ; 16.00 Radlojur- ţii sînt : crearea unor vitri duşi de entuziastul şi talen Acţiunea „Căutătorii de Caş să fie! te susţinea că a adus mar tului, cîntecului şi jocului din scenele superioare ale con
îtln meteo-rutier : 16.15 ne muzeistice, a unor muzee tatul prof. Viorel Manolescu, comori’ a stîrnit interesul fă. La staţiunea balneoclima sat. Grupurile folclorice din cursului are datoria de a
lansate recent ; 16.30 Ce şcolare şi chiar a unor m u după ce au editai primul nu tuturor cetăţenilor, care o terică cineva ne spunea că Burjuc şi Almaş Săliste au continua munca pentru pune
i Judeţul nostru 7 — Ma- zee săteşti, prin strînyerea şi Intîmplarea se referă la prezentat o serie de tradiţii rea la punct a formaţiilor,
* Redactor L. Silvestru : măr al revistei şcolare „Sarg'i sprijină cu entuziasm. Inesti ciobani. Ca în orice meserie, nu există un gram de sala
ul municipiului Bucureşti păstrarea unor obiecte dc dava", ou consultat specia mabile valori de artă popu ciobanii trebuie să posede tă pentru masa de p r im ! locale şi frumuseţi spirituale pentru finisarea programelor,
e Ştefan Mureşanu ; 17 00 industrie casnică, artă popu liştii şi au cutezat (c puţin lară, de cultură materială şi un anumit barem de cunoş Ce marfă o fi adus vin- ale satelor noastre. Tuturor pentru ridicarea lor la nive
llnerctu'^l : 17,25 Concert lară, mărturii ale trecutului, li se poate reproşa doar du lul calitativ impus de amploa
: 18.03 Muzica înstrumen- spus, cred) să dea localităţii spirituală, supuse vicisitudi tinţe. Intre acestea, prepara zătorul chioşcului din Vaţa rata, lipsa unei adaptări la rea acestei manifestări. Avem
.10 Radlosimpozlon : 18.30 pe cale să dispară. un muzeu (care in curind nilor vremii, vor rum ine şi rea brinzei este o condiţie de Jos, că a doua zi nu
muzicale : 19.00 Gazeta In această acţiune, pionie poate fi numit al satului) şi după trecerea celor mai elementară. avea, şi, ce avea era stricat, condiţiile de scenă, de spec convingerea că artiştii ama
9.20 SAptâmlna unul me- rii hunedoreni s-au angajat la care, sînt convins, vor ve vîrslnice generaţii ale sate iar in loc de trufandale, ex tacol. tori hunedoreni vor face cu
20,05 Tableta de seară do Sint insă Şi excepţii. Iată
(urgcscu : 20 30 Emlnescla-. cu entuziasm. Drept rezultai, ni şi străinii in drum spre lor, prin grija lăudabilă a una : la C A P. Mesteacăn punea... conserve, oţet şi fa Formaţiile de dansuri din noscute cel puţin la fel ca pî
n (fragment). In lectura zilele acestea a fost inaugu vatra Daciei —' cetăţile din pionierilor. îngrijirea oilor a fost încre sole păstăi la borcan ! 7 „Cu Hărţăganî, Fornădia şi Ilia au nă acum frumuseţile spiritua
emerite Dina Cocea 20,33 rat la Păuliş primul muzeu Munţii Orăştiei. G. CORO ADA dinţată unui om care nu ştie rat" dc.., sezon.
îriâghcJdTonu) dv. : 21.00 prezentat o suită de jocuri de le ale oamenilor muncii de pe
le azi. Ion Biberi In dia- şcolar. Dc la costume popu Cu sprijinul consiliului
Ictor Efilmiu : 21.23 Revis- lare vechi, dăruite pionieri popular, au preluat o casă toată frumuseţea, bine inter plaiurile judeţului nostru.
relor r 21 3S Sport: 21.43 lor de către bunici, piuă la din sat, au repaiat-o şi au
sJacărelor : 22 00 Radio-
luletln meteorologic : 22.20 rişniţa veche sau plugul de transformat-o in muzeu, nu
lirice : 22.55 Moment no- lemn, găseşti in acest mic mu două camere deocamdată.
*1 Doemp ale lumii : ..C»n- zeu tot ceea ce se poate vorbi Prima înfăţişează vechile ca J 1 A L O G C U CITITORII
jtel Iul 7<ror" : 23.on Mclo- astăzi şi peste ani despre lo
azln ; 0 03—5.00 Estrada se. ale locuitorilor din aceas Infuzie de iniţiativă
calitate. tradiţiile şi obiceiu tă zonă. Nu lipsesc patul în
rile salului — lada de zestre cărcat cu. perne înflorate,
3RAMUL IT : M5 Cintece minunat ornamentală, caseta laviţa, lada miresii, ploată- Bcnţa Emil — Simeria. Be (nici nu s-a făcut), organiza înştiinţaţi mai întîi pe tovară
: 7 00 Radiojurnal. Suma- pentru economii (veche de nul cu vase şi Unguri de neficiază şi copiii dumnea rea păzei obşteşti. şii de aici. Dacă nu se rezol
voastră de prevederile decre
Gheorghe — Hune
Nanu
vă, atunci, .puteţi apela
el. BulctJn meteo-rutier : peste 100 de ani), lampa ru tului 150/1969 Tovarăşii de la doara. Am luat legătura cu sprijinul nostru. la Fierăstrăul nr. 1 a staţionat
; pentru fanfară de Dumi- lemn, furca dc tors, leagă oficiul de pensii Deva o să vă autobaza Haţeg. Contabilul Cîteva soţii dc ceferişti — într-o zi 14 ore, iar nr. :i
< dunescu : 7 30 Cintâ Cris- acorde, începind 'cu data de şef ne-a asigurat că suma de Petroşani-triaj. Numai Direc l(Urmar« di/vpog, 1) nu mai puţin de 19 orc-
ngratz şl Norocel Dlml- 1 iunie a.c., drepturile băneşti bani pe care o reclamaţi va ţia regională C F.R. Deva e în deoarece în schimburile
t3 Muzică populară din ce li se cuvin copiilor, retro fi trimisă pe adresa dumnea măsură să hotărască dacă Ee conduse de ing. Nemet A-
Muntenia : 0.10 Tot Inaiote (emi activ de la data intrării în vi voastră. Bine că le-am comu poate opri trenul 2353 în sta şi influenţa cînd înregis flexandru şi Niţă Dobre se
siune pentru pionieri) : B.25 Sim goare a decretului, adică 1 nicat noi domiciliul pe care ţia Petroşani-triaj. Adresaţi-vâ trăm o rupere de cilindru mai practică încă meiodd
fonia a III-a de Paul Richter : 9.10 •Sd "U martie a.c. îl aveţi în municipiul Hune acesteia sau cînd maşina de evacuat tăierii barelor în stare rece.
Curs dc limba franceză. Ciclul 1 fe c e m Furca 2osif — Cristur. Satul doara. Altfel, cine ştie cit mai Cimponcr loan — Plopi — lingouri, de pildă, a staţio Comitetul de partid a stabi
lecţia a 24-a : 0.45 Fragmente din r is ip i Cristur aparţine municipiului „zăceau" banii în casieria au comuna Bretea Română. Dacă nat, nu de mult, 7 ore din lit ca în fiecare organizaţie
operele iul Donlzciti : ÎO.-IO Cine de cuvirdfci Deva şi desigur că se face tobazei. aşa s-a întîmplat, cetăţeanul Jipsa asigurării unor bobi de bază şi grupă sindicală
ştie clştlgâ (reluare) ; II.00 Muzică organizarea pazei obşteşti la Bloc lt>-17 — Hunedoara. lovit îl poate da in judecată ne de rezervă'’. Semnifica să fie larg dezbătute pro
uşoară : 11.15 Interpreţi al muzicii care trebuie să contribuie toţi Noi nu dispunem de materia pe bătăuş După „întîînirea" ţia orelor consumate efec blemele organizării şi dis
populare f 11.25 Saecuhim ; 11 30 locuitorii, înccpînd de la vîr- lele necesare desfundării ca cu legea sâ-1 vedem dacă mai tiv pentru înlăturarea unor ciplinei în muncă, iar con
Cintece pentru cei mici ; 12.03 A- sla de 10 ani. Satele de care nalului. Facem precizarea a are chef de.. bătut deranjamente depăşeşte deci ducerii tehnice i s-a cerul
vanpremlcrâ cotidiană ; 12.15 Pie pomeniţi în scrisoare, Uroi şi ceasta întrucît tovarăşii de la Morar Simion Nistor — sa limitele indicatorului ex sâ acţioneze cu toată fermi
se instrumentale : 12,30 Muzică u Sintuhalm, sînt localităţi I.G.C.L. Hunedoara nu ştiu ni tul Dupâ-Piatrâ — comuna tensiv şi vizează cu deose tatea pentru îndeplinirea
şoară : 13.00 Concert dc prinz : componente ale oraşului Si mic de cele relatate în scri Buceş. Micii meseriaşi pot fi bire indicatorul intensiv prevederilor planului de
13.30 RadlomAşazintil femeilor : meria şi respectiv municipiu soarea pe care aţi adresat-o înscrişi la pensie dacă au co deoarece agregatul nu lu măsuri stabilit.
H.IO Varietăţi folclorice : 14.30 lui Deva şi aici nu se face redacţiei. Vă rugăm deci sâ-i tizat — pînă în anul 1949 — crează la toată puterea sa, . — Respectarea discipline
Florile şl. . muzica uşoară : 15.00 Fără... cuvinte. cel puţin 10 ani la fosta casă la toată capacitatea sa. râmine în continuare pentru
Moment ştiinţific : 15.30 De la o Desen de MIRCEA BiTCA de asigurări sociale şi au vîr- Din analiza făcută de adu noi o problemă de mart
melodie la alta : IC 00 Radiojurnal. sta de 62 de ani. Dacă faceţi narea generală a comunişti importanţă,' ne spunea ingi
Buletin m c t e o - r u t l c r ; 16,13 18,45 „Cind aud cucul dntlnd". această dovadă cu acte oficia lor s-au desprins cîteva as nerul tehnolog Beneş Ladis-
Pagini din opere : 1G.55 Sfatul me Muzică populară româ le, puteţi beneficia conform pecte ale indisciplinei care lau. însă trebuie să spun ci
dicului : 17.00 Mllnc. în emisiuni nească interpretată de articolului 61, aliniatul 3 din impietează, de asemenea, a inlimpinâm şi uncie greu
le muzicale ; 17.10 Trio op. 80 în Marla Ciobanu şl Pop SI* legea 27/1966 republicată în supra obţinerii unor pro tăţi reale care influenţează
Fa major pentru pinn. vioară şl mion ; anul 1968, la o pensie calcu ducţii orare mai substan asupra randamentului mun
violoncel dc Robert Schumann ; C I N E M A 19.00 Din lumea ştiinţei. „Cen- lată din pensia de 500 de lei, ţiale. Pe bună dreptate a cii. In ajustaj, unde în vi
18,00 O melodic pe adresa dum tro ştiinţifice" : „Cluj". proporţional cu vechimea do dunarea generală i-a criti itor vor fi pregătite canti
neavoastră : 18.30 Curs de limba Tradiţii şl actualităţi ; vedită, fără a putea fi însă cat pe inginerii Joldiş Saul tăţi apreciabile do laminau
Irancezâ. Ciclul II. lecţia a 33-a ; DEVA : Pc lercn propriu şi Pe născut legenda („Cultural") ; LO- mai mică de 350 lei şi Daniel Doboli pentru că şi pentru export, sînt o se
NEA : Moştenirea lui Achllle („Mi
18.50 Din discurile violonistului Ni- urmele şoimului (cinematograful nerul") ; ANINOASA : Cei 7 samu 19.30 Telcjurnalut de scară ; Irimic Aron — Vâlişoara, nu au vegheat cu atenţie a rie de lucrări de construcţi!
colae Bulcă ; I9.no Muzică corală ; „Patria44) ; Giselle şl Pe plajele lu rai („Muncitoresc") ; PETRILA : 20.00 Seară de teatru. „Frumoa comuna Balşa. Părerea noastră supra executării unor lucrări şi montaj la care treabă
mii („Arta'*) ; SIMERIA : Panto Samuraiul („Muncitoresc") ; VUL la o reparaţie recentă. Cînd
19.20 Odă limbi) române ; 19,50 17,30 Telex Tv. ; sa duminică de septem este că lot tovarăşii de la oco lîncezeste. Constructorii, ir.
Noapte bună. copil ; 19,55 Muzică ful ccnuşârescl (,,Mureşul") ; HU CAN : Marysla şl Napoleon („Mun brie" de Ugo Bctti ) lul silvic Cugir trebuie să vâ toţi, erau pregătiţi să lami speţă I.C.S.H.-ul, ar treou:
populară cerută dc ascultători ; NEDOARA : IlAtarl —seriile I şl citoresc") ; URICANl r Fiul lui 17,35 Ecranul cu păpuşi. „HJcă 22,10 Prim plan. F. Brunea — ajute. Vâ rugăm deci să le neze din plin, a trebuit să să manifeste mai multă so
If („Constructorul") ; Premiere Icpuricâ" dc G. Stancu. fie schimbat un motor e
20.20 Cronica muzicală ; 20.35 Pre Tarzan („7 Noiembrie") ; ORAş- Fox ; mai scrieţi o scrisoare. Ace licitudine, să concentrez*
siriei secrete („Flacăra") ; Feldma- Prezintă colectivul teatru lectric, deoarece s-a consta
zent şl viitor În ştiinţa agricolă ; TIE : Urletul lupilor („Patria") ; laşi lucru trebuie sâ-1 faceţi aici forţele necesare pentru
reşala şl Preludiu („Slderurgis- lui dc păpuşi din Iaşi ; 22.30 Itinerar european. ,,Cesar tat că avea rulmentul spart
21.05 Muzică uşoară ; 21.20 Muzica Cronică cubanft („Flacăra") ; şi la Centrala cărbunelui cu a termina cit mai curînc
tul") ; CALAN : Roata vieţii şi mitologia maşinii" ; (agregatul a fost oprit pen
şi publicul. In dezbatere muzica GEOAGIU-BAI : înfrlngerea lui 17,50 Limba engleză. Lecţia 59 ; sediul în Petroşani. Cu anii posibil aceste lucrări.
de Ulm (îl) : 21.27 concertul pen („11 iunie") ; TEL1UC : Supcrau- Alexandru cel Marc ; HAŢEG : 22,43 Un vals de Strauss : „Du pe care ii dovediţi pînă acum tru 2 ore), iar mai tîrziu a — Asupra productivităţi:
(omătul („Minerul") ; GHELAR : Dirijabilul furat şi Ultima noapte 18,15 Pentru pionieri şi şco trebuit sâ staţioneze, pen
tru plan şi orchestră .de Cornel nărea albastră" ; nu puteţi beneficia de pensie. orare — preciza maistrul
Taffy şl vinătorul („Minerul") ; lari : „Detectivi prin... tru unele defecţiuni, foar
Târanu. Concertul pentru orches a copilăriei („Popular") ; BRAD : Un intelectual — Deva. principal la linie Alexan
PETROŞANI : La est de Eden („7 Ani clocotitori („Steaua roşie") ; telescop" — emisiune mu- 23,05 Telejurnalul de noapte ; fecă hidraulică. La această
tră de Anatol Vierii ; 22,20 Ca Pentru a vă lămuri sîntem dru Savu — influenţea/J
Noiembrie") ; Vară lierbinte („Re GURABARZA : Operaţiunea „San zlcal-dlstractlvâ ; 23,is închiderea emisiunii. din urmă neregulă îşi are
dran : 22.40 Romanţe : 23,32 Muzi nevoiţi sâ o luăm de la... A. negativ şi.faptul că noii*
publica") ; LUPENI : Mumia inter partea de vină şi maistrul
că uşoară : 24,00—1.00 Muzică sim Gennaro" („Minerul") ; 1L1A : Cariatida este o statuie repre- răsturnătoare automate nu
fonică. vine („Muncitoresc'4) ; Apoi s-a Rolls Roycc-nl galben („Lumina"), zentînd o femeie in picioare principal Ion Botu, care nu sînt bune de nimic. Nu in
în poziţie de repaus care are a supravegheat şi controlat tenţionez prin acest exem
menirea de a înlocui o coloa calitatea lucrărilor executa plu sâ diminuez cu ceva
nă sau cornişa unui acoperiş. te. Nereguli s-au petrecut neajunsurile noastre, dai
De aici si numele suplimentu şi în alte dăţi. Organizaţia cred că este nepermis ca un
de bază pe schimb, secretar
DE PLĂCINTE GURA RIDE lui .Cariatide" editat de zia Mihai Tărnâuceanu, a tratat put sâ sporească productivi
mecanism ce a fost conce
rul .Flacăra roşie" din Arad.
îngăduinţă
însă cu multă
N-are nici o legătură cu ca
rotidele (care nu sînt altceva neajunsurile dîn cadrul e tatea, sâ uşureze eforturile,
să stea nefolosît din cauza
Am fost la Petroşani. După petă dar de data aceasta cu local — gălăgie ca la bilei, pe PS. Uitasem să vâ relalez decît cele două artere princi chipei d£ întreţinere de la unor defecţiuni. Cred câ
ungere, ceea ce a făcut ca
ce mi*am isprăvit treaba, am proba de slalom special. Mu jos — mucuri de ţigară — cî şi ceva despre manierele „ele pale situate de-o parte şi de Institutul de proiectări de
ricut o plimbare pe strada mie îmi erau ocupate cu ce teva mese e drept au cîte o gante" ale personalului care Atelierul de reparaţii radio- alta a gitului şi au nobila mi deficienţele să persiste, sâ Oaminoare ar trebui să re
n^publicii. Sincer să spun, la le cumpărate — trei porţii de scrumieră — numai un afiş serveşte la plăcintărie. Un cio televizoare, comuna Şoimuş, siune de a dirija sîngele pe se răsfrîngâ asupra bunului zolve o dală această proble
Iac2put n-aveam intenţia, nici plăcintă. Pînă am răzbit din mare cu „poftă bună" mai lip ban bâtrîn, coborît in oraş de nr. 287 (lingă dispensar), e care inima îl împinge spre mers al producţiei. mă de care depinde in bu
cu nici amicii mei, să facem nou la masă, pofta s-a dus... seşte ... 1 prin părţile Cimpei, ori de la xecută zilnic reparoţii, între cap). Dar nerespectarea disci nă măsură realizarea ritmi
• reun popas. Dar, ajunşi în Plăcinta am mîncat-o pentru $i-apoi şi pofta asta scade Cîmpu lui Neag, a „îndrăz orele : 8—12, 16—20. Se asi plinei tehnologice îşi face că a sarcinilor de producţie
nit" să intre în local sâ vadă
faţa plăcintăriei — de ce oa că era plătită. Altfel... Desi cînd vezi fel de fel de plăcin şi el ce gust are plăcinta cu gură reparaţii garontate. N. PANAITESCU prezenţa şi sub alte forme. Din discuţia purtată am
ie nici pînă azi nu are o fir gur, după toate acestea vâsint te aşezate la tarabă ori pe brînză, făcută la Petroşani. reţinut şi alte idei intere
mă care să-i spună cetăţeanu dator cu cîteva explicaţii ca raft neacoperite din care cau Sta şi el cum putea la o masă, sante, între care hotărîrea
lui despre ce este vorba înă- re, tare m-aş bucura să ajun ză nu-i nici o mirare ca za in înghesuială şi înfuleca de colectivului de a în timpi na
ur ru ? — intrăm Afară cald. gă la urechile celor în cauză hărul praf se împacă, aşa din /.or. împreună cu soaţa-i, cînd apropiatele evenimente de
ulei şi mai cald, deşi uşa era şi în drept sâ ia aminte, la- dragoste, cu praful adevărat. vocea responsabilei se ‘naltă Uzina mecanică material rulant (C.F.R.) Simeria mare însemnătate în viata
î.irg deschisă Mesele, aproa tâ-le : pe un spaţiu de circa Am plecat dezamăgit. poporului nostru — Con-
pe toate ocupate. Undeva, în- 110 de metri pătraţi, oot fi şi Ce-ar fi. zic eu., dar mai deasupra gălăgiei d;n local : greşul al X-lea al paiti-
•r-un colţ, o masă parcă ne 40 n-are importanţă metrajul, bine sâ aştept să văd ce-?„r zi „Ce le-ai întins aşa aici mă A N G A J E A Z A : dului şi a 25-a aniver
v'îpta. Dar pînă la ea, cale stau înghesuite, notaţi. 10 me ce alţii- Cei cărora li se cere că nu eşti la stînă ?". Moşul sare a eliberării patriei
dc cîtiva metri, facem minute se şi 27 de scaune — ca la să-şi dea mai mult osteneala s-a uitat lung la ea, apoi calm, lăcătuşi : — strungari ; de sub jugul fascist —
Deranjăm vreo şase consuma talcioc. Faceţi două împărţiri pentru prosperitatea comerţu s-a ridicat de la masă si a cazangii ; — foijori ; cu rezultate cît mai bune.
plecat fără să termine plăcin
tori, ne cerem tot atilea scu- si veţi cunoaşte spaţiul rezer lui în Valea Jiului. Că prea ta. care, credem, t-a lăsat un sudori electrici V autogeni ; Subînţelegem prin preciza
lî şi, în sfîrşit. râsuflînd u vat cetăţeanului să ajungă sînt lăsate multe la vota în- gust amar în gură Câ-i pri tîmplari ; — fochişti locomotive cu abur; rea cu „rezultate cit mai
şuraţi ne aşezăm pe scaune de la uşă pînă. să zicem, la a tîmplâriî, prea ne-am cbjşnuit ajustori ; — muncitori necalificaţi. bune* dorinţa colectivului
treia masă. Cînd plăcintăria cu ce avem şi nu privim în mul caz de acest fel. nu bag
Doream o plăcintă cu brinzâ ograda vecinului să vedem inîna-n foc. Dar, se cere să de a reocupa locul de frun
r 1 cum plăcintăria n-are os- îndeplineşte şi funcţia oe cir dacă nu cumva el fuce mai fie ultimul. Politeţe?, trebuie Angajaţii cit şi (omiliile lor voi beneficia de permije gratuite pe C.F.R. De aseme taş în întrecerea socialistă
vi'ar, încerc din nou un sla ciumă, pentru că, sâ fim drepţi, bine să stea la aceeaşi ms«â cu în timpul cel mai scurt.
lom printre mese şi scaune după plăcintă merge şi o bere plăcintele... A l t f e l d e plăcin nea, angajaţii mai beneficiază de abonamente C F.R. gratuite. Vom consemna modificarea
lină la tejghea Figura se re rece, să te păzeşti- nu alta. In D. CARACIU te gura plînge. poziţiei la timpul potrivit.