Page 89 - Drumul_socialismului_1969_05

Anul PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI V/Ă!
Redacţia

N r .
fi administraţia iiarru

Miercuri DRV A, Ut (h Renn G*oza, nr J5

28 mai
telefoane r redactor şef - 1588 ; »edactoi şef adjunc?
1969 secrefor de . ..dacţie $i secţia viaţa de pai tid — 213C : sec
(iile cultuio spori şî probleme cetăţeneşti - 8317 ; secţia
scrisori, docum entare şi e<lem e — 2317 ; secţia industrie
si adm inistraţia — 1275 ; telefon de serviciu inlie orele
4 PAGINI, 30 SÂNI 16-24 - 1585.

Întreprinderile „Nu stăm rău“, dar culturile

forestiere să se alinieze nu se văd din buruieni

Ieri a fost o zi favorabilă Pavel Furca, era şi el plecat convingem dacă măcar s-a în­
tot în Deva. Aşa că e de la
pentru a se lucra cu toate for­ sine înţeles cum s-a organizat tocmit un plan de «acţiune pe ADMITEREA
perioada întreţinerii culturi­
ţele la întreţinerea culturilor.
grabnic la nivelul Dorind să cunoaştem stadiul şi conclus munca în coopera­ lor. Chiar dacă există, proba­ IN CLASA A IX-A
bil că peste el s-a aşternut un
in care se află executarea lu­
tivă.
strat gros de praf
crărilor respective — obiectiv
Mecanizatorii ţin şi ei iso­
perfecţionarea
Pentru
principal aflat la ordinea zilei nul cooperatorilor, considc- Preşedintele ne-a explicat sistemului de selecţionare
în agricultură —, la C.A.P. î ind că nu au nici un motiv că zilnic participă la lucru cî- a candidaţilor la exam e­
te 50—60 de cooperatori. Cam
să se grăbească. Aşa se ex­
Crîstur şi Bîrcea Mică apre­
indicatorilor de plan cierile au fost unanime : „nu plică de ce tractoristul Filip puţini din cei peste 350 în­ a IX-a a liceelor de cul­
nul de adm itere in clasa
scrişi în cooperativă. Să fi ui­
a sosit cu cultivatorul de la
stăm râu. nu avem probleme".
Ministerul
tură generală,
tat oare Arpad Peter, Emerich
Sinlandrei de abia la ora 8,30,
La confruntarea cu realitatea
Invâţomintului a luat noi
din teren însă. este uşor de
efectuat
Mantii, care nu au
care
pierdut încă timp, pe
constatat că afirmaţiile şi asi­ Pînă a ajuns la tarla, s-a mai Pop, Farcaş losif, Furca Iosif măsuri. Incepind cu apro- ,
vară,
piaţa sesiune de
gurările dale nu au cîtuşi de nimeni nu se gîndeşte să-l nici o zi-muncă, că au obliga­ care se va desfăşura in­
puţin o acoperire faptică Sta­ preţuiască, deşi fiecare oră şi ţia să participe la lucru nu tre 19 şi 28 iunie, subiec­
In judeţul Hunedoara, e­ Un rnl important în îm­ rea în care se găsesc culturi­ minut de întîrziere se reflectă cînd vor, ci cînd are unitatea tele pentru lucrările scri­
conomia forestieră ocupă bunătăţirea activităţii de le este departe de a putea în diminuarea recoltei cu zeci nevoie ? se vor deveni unice pe
un Inc important, celor pa­ producţie îl deţin organiza­ constitui cît de cît un motiv şi chiar sute de kilograme La O privire asupra graficelor intreaga ţară, fiind for­
tru întreprinderi de acest ţiile de partid din cadrul de automulţumire. Dar. să re­ C.A.P Crîstur. asemenea cal­ cu zile-muncâ ne-a convins m ulate de Ministerul In-
Iei revenindu-le anul aces­ întreprinderii. Sub îndru­ latăm aspectele inlîlnite. cule nu se fac. numai aşa e- că mulţi cooperatori nu prea vâţăm m tului. Comisiile
ta spre realizare un volum marea comitetului de partid Din discuţia avută cu pre­ plicîndu-se tărăgănarea praşi- au la inimă soarta recoltei. La ce vor fi alcătuite din
însemnat de producţie. Pen­ creat nou «nici. organizaţiile şedintele C A P. Crîstur. Ion lelor. Buruienile din lanuri nu echipa I, spre exemplu, timp profesorii liceelor vor a ­
tru îndeplinirea în condi­ de bază au reuşit să cu­ Peter, am reţinut cîteva cifre: ţin însă seama de deficienţe­ de 4 luni, 20 de cooperatori vea doi exam inatori pen­
ţii optime a planului. în u- prindă mai bine munca cu din 100 hectare cu porumb, le organizatorice din activita­ din 36 nu au prestat nici o tru fiecare din obiectele
nilăţile respective s-au sta­ oamenii, mobilizîndu-i la o s-au prăşit mecanic numai 15, tea cooperatorilor Sub privi­ zi-muncă (?). Se pot astfel ob­ de concurs. Ei vor apre­
bilit tehnologiile de lucru activitate rodnică, organiza­ ptaşila la sfecla dc zahăr se rile binevoitoare ale tuturor, ţine producţii şi venituri spo­ cia separat pregătirea e ­
si necesarul de forţă de tă. Analizele făcute de or­ termină în următoarele 2-3 sufocă plantele. rite care să contribuie la con­ levilor, iar nota definitivă
muncă pentru fiecare par­ ganizaţiile de partid au vi­ zile, iar la sfecla furajeră încă De curînd, intr-o şedinţă a solidarea cooperativei ? a candidatului va fi m e­
chet in parte, s-au reparti­ zat problemele de bază ale nu au început Poate fi con­ consiliului de conducere şi în­ împreună cu preşedintele dia aritm etică a celor
zat utilajele şi mecanismele producţiei, ceea ce «o per­ siderată această situaţie ca tr-o adunare generală a coo­ C.A.P. Bîrcea Mică, Iosif Oa- două notări. După term i­
din dotare. Aşa slînd lucru­ mis intervenţia operativă şi satisfăcătoare ? Fără să fii peratorilor. s-a analizat pro­ nâ, am trecut pe la cultura de narea exam enelor orale
rile. în atenţia colectivelor eficace pentru înlăturarea specialist, poţi trage conclu­ blema întreţinerii culturilor. legume şi cartofi. A fost greu şi după deschiderea lu­
de forestieri urma să fie în deficienţelor. Pentru toţi zia că la întreţinerea culturi­ Aceeaşi problemă a făcut su­ să distingem plantele din bu­ crărilor scrise, comisiile
permanenţă organizarea te­ comuniştii s-au stabilit sar­ lor există serioase rămineri în biectul unei analize şi în ca­ ruieni. Cu toate acestea, pra- vor proceda la calcularea
meinică a activităţii încîl cini concrete în ce priveşte urmă. Ce fac într-o asemenea drul organizaţiei de partid. şila I întîrzie, zilnic fiind pre­ m ediilor pe baza notelor
să asigure ritmicitatea in întărirea răspunderii în Rezultotele m ecanizării lucrărilor in cariera de minereu de situaţie factorii de răspundere De eficienta măsurilor şi ho- zenţi la lucru doar 15—25 de abţinute de candidaţi. ,
producţie şt o valorificare muncă, s-a manifestat in­ fier Teliuc sint m aterializate in fapte. din unitate ? Inginerul era i.*- tânrilor adoptate nu mai este cooperatori. Am notat şi pla­ Adm iterea acestora se va <
cit mai superioară a masei transigenţă faţă de neajun­ Numai in luna aprilie, m inerii echipei nr. 81, din cadrul teptat, din moment în mo­ cazul să vorbim Privind sta­ nul de acţiune stabilit pentru face în lim ita locurilor ;
lemnoase exploatate surile manifestate în diferi­ sectorului I, au dat peste sarcinile de plan 10 000 tone m ine­ ment. să sosească de Ia Deva, rea culturilor, concluziile se ziua de ieri : transport insec- planificate, în ordinea ;
Acum, după aproape 5 te compartimente de lucru dar pînă la ora 9,30 încă nu impun de la sine In lipsa in­ tofungicide, transport piese descrescîndâ a m ediilor ;
luni de muncă, rezultatele şi s-au adoptat măsuri co­ reu destinat furnalelor Hunedoarei. venise. Brigadierul de cimp, ginerului a fost greu să ne pentru reparat batoza, tratat obţinute la concurs, ince- i
obţinute în sectorul foresti­ respunzătoare. ovăz, împărţit cartofi pentru pind cu m edia cea mai j
er nu confirmă întru lotul Desigur, în a tari condiţii prăşit. Acestea sînt „preocu­ mare pînă la m edia 6, i
condiţiile existente în între­ activitatea de producţie s-a pările şi lucrările'* la ordinea inclusiv. i
prinderi. De aceea, biroul soldat cu rezultate econo­ consum,i la acesle unităţi, to­ zilei. Cu toate acestea, se a­
Comitetului judeţean de mice valoroase. Colectivul Ce gâsesc consumatorii varăşul Boleta ne-a asigurat pelează cu promptitudine la
partid a analizat recent ac­ I.F. Deva a îndeplinit rit­ că sint în permanenţă bine expresia „stăm bine. nu avem FOTBAL ;
tivitatea întreprinderilor fo­ mic încă de la începutul a­ aprovizionate cu mîncăruri şi probleme".
restiere şi a stabilit măsuri nului. toţi indicatorii de băuturi, unele au şi speciali­ Situaţia relatată ne scuteşte ASTA SEARA, j
de impulsionare a ritmului plan La sfîrşitul lunii apri­ tatea casei, se practică o ser­ de orice alt comentariu N-ar
de lucru, pentru recupera­ lie sarcinile erau realizate vire să nu zicem ireproşabi­ fi rău însă dacă ar fi cunos­ FINALA C.C.E. j
rea râmînerilor în urmă şi astfel : la producţia globa­ la grădinile de vara ? lă, dar bună. O altă întreba­ cută şi de organele agricole
îndeplinirea exemplară a lă 109.5 la sută. iar la pro­ re, care viza noutăţile pe care judeţene, de unde. de cîteva De cîteva zile, la M a- ;
tuturor sarcinilor economi­ ducţia marfă vîndută şi în­ le vor oferi aceste unităţi cu zile, nimeni nu şi-a mai fă­ drid s-a înregistrat o m a- :
ce ce revin colectivelor din casată 100.1 la sută. Acest Pentru consumatori, deschi­ vară şi al celorlalte locuri de Toate acestea nu fost asigura­ servire în aer liber consuma­ cut apariţia prin unităţile a­ re afluenţă de turişti ve- i
acest domeniu. spor de producţie a fost derea grădinilor de vară este servire în aer liber te cu mese şi scaune, li s-au torilor. fată de anul trecut, fa­ mintite. niţi în capitala spaniolă i
obţinut aproape in întregi­ aşteptată cu mult interes. Nu făcut reamcna.iări, unde a fost ţă de «alţi ani, a primit un N. TÎRCOB in vederea finalei „Cu- ;
— La noi. deschiderea sezo­
Efectele poziti­ me pe seama creşterii pro­ mai eşti obligat să stai între nului' -grădinilor de - vârât a ‘ necesar s-a vopsit-in ulei, s-n răspuns cam aşa : „Ce-am pei cam pionilor euro- i i
putea face nou, deosebit ?'.T
S-au
ductivităţii- muncii.
peni" la fotbal dintre e-
produs în plus peste sarci­ patru pereţi, uneori în fum de servirii la iarbă verde s-a bu­ curăţat, zugrăvit, spălat. Totul Deci un răspuns care... ne în­ ; Săptămîna chipele A.C. M ilan şi A- j
ve ale organi­ nile de plan 5 785 mc buş­ sâ-1 tai cu cuţitul. Consumi a­ curat de multă atenţie — ne pentru a asigura o ambianţă treba pc noi şi la care vom jax Amsterdam , care va •
cît mai ospitalieră pentru toţi
fară. în aer curat, la umbra
teni, 1110 mc cherestea, 153 „ciupercuţelor'* sau a pomilor, spunea tovarăşul Ioan Boleta. consumatorii Ceea ce aş vrea încerca să răspundem ceva | teatrelor avea loc astă seară cu
zării superioare mc lemn de mină şi alte la iarbă verde. E o plăcere a vicepreşedinte al cooperativei să subliniez este faptul că In cîteva mici deosebiri pe care | de păpuşi începere de (a ora 19,30
mai jos. după ce vom arăta
Dar
de consum din Orăşlie.
(ora locală).
a muncii sortimente. multor consumatori să ză­ să amintim punctele unde se terasa staţiunii Geoagiu-Băi I. NEGRU Din iniţiativa Comitetu- Corespondentul agenţi­
nu asigurat pentru o cît mai
bovească la grădină, mai ales
face servirea afară, in perioa­
alunei cînd interesul lucrăto­ da sezonului cald : la grădina bună servire a clientelei ospă­ ! lui judeţean de cultură şi ei France Presse aprecia­
Tribut păgubitor ză că : „în ciuda valorii
Crearea celor mai bune rilor din comerţ pentru a restaurantului „Dacia", caba­ tari cu innltâ calificare, aduşi • artă Constanţa, între 8
condiţii tehnice şi organi­ mulţumi cerinţele şi exigenţe­ na ..Poieniţa'', bufetul ..Parc", de la Cluj. pentru cele 4 luni (Continuare In pag. a 2-a) j şi 15 iunie se va desfă- unor jucători ca Surrbier,
zai orice pentru desfăşura­ pentru deregla­ le clientelei completează ca­ Geoagiu-Băi — terasă şi la ale sezonului de vară. i Şura, sub egida Comite- Cruyff, Danielsson, Vaso-
rea normală a producţiei drul natural al grădinilor de chioşcul din parcul staţiunii. La întrebarea ce se ponte i tului de Stat pentru Cul- vicr, Bals şi a forţei de
conctituie o preocupare de rea verigilor : tură şi Artă, „Săptăm îna percuţie a atacului olan- ;
bază a comitetului de di­ : teatrelor de păpuşi — dez, echipa din Amsterdam i
recţie din codrul I.F Deva producţiei ; Constanţa 1969". închina­ riscă să eşueze in tenta- j
tncn din crimele zile ale ! tâ celei de-a 25-a an i­ tiva sa de a cîştiga pen- j
imului, toate eforturile s-au ; verîări a eliberării patriei, tru prima oară trofeul". ;
concentrat in vederea rea­ I.ntă. «aşadar, ce efecte e­ : această m anifestare va Comentatorul agenţiei ;
lizării nlmice a sarcinilor. conomice favorabile se ob­ j prilejui o confruntare în­ United Press acordă şan- ;
In principal, s-a avut in ve­ ţin atunci cînri cadrele de ; teresantâ a realizărilor
dele extinderea tehnologii­ conducere şi organizaţiile ; obţinute in ultimele două se de victorie formaţiei o- ;
lor de exploatare a masei de partid acţionează opera­ i stagiuni de creatorii a r­ landeze, o echipă capa- j
iemnouse in trunchiuri tiv, în toate direcţiile, pen­ : tei noastre păpuşăreşti, bilă de mari surprize. Se ;
lungi şi catarge în «aproape tru realizarea integrală a i perm iţind, totodată, popu- aşteaptă ca la acest ;
toate parchetele, fapt care sarcinilor de plan Trebuie j lotizarea acestor rezulta­
a condus la sortarea moi recunoscut, acest lucru se I te in rîndul vizitatorilor a- meci să asiste peste ;
bună şi implicit producerea face într-o oarecare măsu­ j flaţi la odihnă pe litoral, 120 000 de spectatori.
unor sortimente industriale ră şi în întreprinderile fo­ j Zece teatre de păpuşi cu
valoroase O mare atenţie restiere din Haţeg, Orăşlie j 16 spectocole vor înlesni Astă seară, in jurul o- ;
s-a acordat organizării for­ şi Petroşani. Dovadă stau - ■ ’ | cunoaşterea stadiului ac­ rei 22,40, televiziuneo ro- ;
maţiilor de lucru în brigăzi unele realizări pozilive ob­ : i tual de dezvoltare a a ­ mănă va transmite înre- ;
comolexe. cu plata în acord ţinute de colectivele de : cestei arte în ţara noas- gistrarea pe telerecording i
global şi asigurării forţei de aici. concretizate in îndepli­ : trâ, verificarea trâi nici ei
muncă necesare. în toate nirea planului producţiei : şi valabilităţii orientării a meciului de la M adrid. j
parchetele planificate să globale pe primele patru creaţiei.
dea producţie în primul luni şi rea li 7.a rea peste pre­
trimestru al anului In ace­ vederi a 5 785 mc buşteni, C. S. Hunedoara, In atelie­
laşi timp. au fost revizuite rul morgoil, din cadrul strun*
VASILE FURIR
si reparate toate utilajele, activist al Comitetului gănei de cilindri, lăcătuşii
mecanismele şi agregatele judeţean de partid conduşi de Mihoi Homoro- Imaginea acelei veri ni s-a ,,Or pus la ferestre table rul. 20 ? 30 ? Ştiu numai că de ci să-i reprezinte la ret dc pe acum oamenii Lugeniu­
deanu echipeoră lagărele pe incrustat adine in cuget şi în negre. Nu şliam cînd e zi, cind cei mori sint oameni dc ome­ de-ol X-lca Congres ol parti­
din dotare, lucru cc n per­ cilindri de lam inoare. inimi. Nc-au vorbit, de atite.u c noapte. Mi-arn pierdut min­ nie. l-au crescut necazurile şi dului, să poală raporta eă mi­ lui, dc la. pionieri la pensio­
mis realizarea productivită- ori, despre ea, bunicii Şi pă­ ţile din ţiricina acelui întune­ voinţa şi or avut un crez pen­ nerii Lupeniului şi-au îndepli­ nari. să-şi. înfrumuseţeze loca­
litatea.
Vilor planificate. Foto : V. O N O IU rinţii. „Să nu uitaţi, copii. Nu ric fără capăt. Medicul a pre­ tru care s-or trudit., pentru ca­ nit planul anual l-am intUnit — Ecoul succeselor din mi­
t'(i iiKiaduim să uitaţi. Cînd scris să mă mai scoală afară, re au luptat şi pe care l-nr in rîndul acelora ce poartă la nă şi al. celor dc la Vîscoza —
vc[i ajunge să inră(o(i Io. şcoa­ in curtea închisorii. Nu l-au ciştigat. Ceilalţi, mărunţii, reverul hainei cile 5 şi 6 ste­ unde oamenii şi-au îndeplinit
lă Isiorm poţiorului român, po- ascultat. Rar, cind o făceau. cresc acum... Aşa rum cresc luţe rubinii, care in numai
gina marilor lupte, din August pr/.rră mă mai linipezeam un top. copiii azi. Mergeţi de-i ve­ două decade din luna mai nu angajamentul anual — a însu­
Ironică dc automatizare a 1929 să ştiţi ră a fost. scrisă cu pic. l-am promis gardianului deţi la şcoală. Mergeţi şi la înscrie pe grafice cu 4 000 tone fleţit localnicii. Deunăzi — ne
Pa­
caiei. iar pe iwiinerul
mărturisea. 10 vară şui Vilhelm.
Sfiit COTt.,3000000“ rei Fodor şi pe şeful de e­ mele s-au (h'sc.ăreat în pieptu­ Neao. primarul oraşului —
rinoelc minerilor noştri.
Să
ştiţi, că om trăit clipa cînd ar­
cind am început: lucrurile de
Ulrich, contro-
chipă Iosif
din sistemul
linrf o parte
ment, au participai sute dc oa­
tranzistorizat, de rpiflarr au­ rile. fraţilor şi părinţilor noş­ amenajare a unui loc de agre­
tri pentru că au cerut piinc,
Bhnningul „1 3<M" de la Comuniştii Ludovic An- tomata a. principalelor utila­ pentru că au vrut. dreptate. meni. F. n lucrare mare. in
Hunedoaru impresionează dreica şi. Aurel. Tudor. care je de pe linia de laminare. Dar clipa nu n.e-n. infrint.. Ne-a valoare dc peste o jumătate,
prin zestrea tehnică de comandă caia de la pupitre­ Peste tot tronează spiritul indinit, ne-a călit. Si steagul deliii Hon, pc care n vom rea­
care dispune, prin gradul ri­ le postului, principal, au reu­ activ, de emulaţie, in muncă luptei, nn l-am lăsat din mi­ n u n liza cu forţa noastră proprie.
dicat de automatizare a şit in ultimul timp să trans­ al oamenilor. Despre ei, in­ na, Să nu uitaţi, copii". S au angajat, voluntor, mineri,
muncii. Cu ajutorul calcula­ forme în blumuri cile 55 ginerul şef Vasilr Văzduii- N-am uitat. Nu vom uita zidari, tîmplarî, tineri Şi virst-
torului electronic „S- 3 0 Ua lingouri dc otel pe Ora, faţă ţennu spunea : „Deşi bl.umin- niciodată Păstrăm in wn. îii- nici de toate meseriile. Pen­
modernei instalaţii de tele­ de. 45 rit laminau la î n c e ­ oul .1 30<t~ este un agregat găm -sri ne. vorbească despre PB ie n m ii h ; îm i sionarii. vor să ne ajute toţi.
dcmnul. Cînd îi întâlnim, ii ni-
viziune industrială, oamenii putul acestui an. Dar. se modern, de incită, tehnicita­ şi. avem peste 2 500. Comuniş­
programează producţia, ur­ înţelege, ei nu se vor opri te. cadrele noastre au reuşit acel '29. Că mai trăiesc şi azi tii şi-au anunţat participarea
măresc şi supraveghează cu la acest nivel. Principala a­ să-l. cunoască, să .se acomo­ martori oculari ai acelei zile. pe. organizaţii de bază. Avem
at'vfic întregul flux tehno- tenţie a colectivului ce de­ deze cu el, însuşind intr-un roşii. forţă puternică. $i cum noi, f?i
l?cy dc la zona cuptoare­ serveşte modernele agregate, timp relativ scurt tehnologia ..Multe uită omul, dar vara august, trăim trei mari eveni­
lor' adinei şi piuă la foar­ este acum sporirea neconte­ de exploatare. Cu ele am re­ aceea... Şi doar în august vor că-i. far o cinste — nişte ca­ mină şi la Vîscoza de vedeţi de cărbune mai mult decit Ic mente, am hotărit şi a n i fn cn -
fecă dc debitat blumurile la nită a producţiei, aşa incit zolvat din mers şi probleme fi 40 dc ani de-atunci... Eu nari, că bani n-aveam, dar pă­ ce pildă Ie dau părinţii". cerea planul. Sint poate prin­ put să pregătim de pe acrim
cald. să dezafecteze in cel mai principale rum sint. : regla­ merg către ,s?<fă. Am împlinit sări. da. că-mi erau dragi şi l-a mina, la Vîscoza, i?i car­ tre minerii din frontalul con­ portretul, sărbătoresc al oraşu­
rea. regimului termic al cup­
Integraţi cu întreg efortul scurt timp laminorul de toarelor. creşterea de trei 94 dc ani". atunci. O fost om. Mă mai tiere, la şcoli, am aflat despre dus dc lonn Marian, cc şi-a lui.
în ampla intrecere declan­ 7 O(H) mm care, în momen­ ori. a durabilităţii, capacelor Aşa ne spunea, deunăzi, moş scotea la ziuă. Altfel, rămineau fiii, despre nepoţii şi străne­ cintărit prin foţilc vorbele cu ...La Lupcni. s-au construit
şată in inlimpinarcu. cehii tul de fată, realizează un cuptoarelor. finalizarea ur­ Pavel Maxim. Stătea în gră­ opt. copii pe drumuri... l-am poţii Iui moş Maxim Pavel. care se angajase, in ianuarie, înniţi peste p a t r u decenii. I-a
de-al X-lca Congres al parti­ l-olum de producţie mai mic măririi datelor prin calcu­ dina casei, Urină liliacul înflo­ dat gardianului cei mai fru­ De la Mihai. pensionarul, piuă pentru întregul, nn. ori printre un capăt al. punţii c caldarx-
dului şi aniversării unui. cu 40 la sută decit „1 300". lator.,,". rit. Urmărea zborul porumbei­ moşi canari... La lucru ?>/< la Dănuţ, a cărui virstă se nu­ ..tăietorii'' din galeriile şi. sni- mu.lt înroşit în august '29. La
sfert de veac de la elibera­ In. rezultatele obţinute a- Aşadar, prin tot ceea re lor. U. chema, .să se aşeze pe m-or mai primit. Am umblat mără in luni. l-ani regăsit în torile deschisa ,1 e losif Turcuş relălall se ina/f.ă arhitectoni­
rea patriei, luminătorii, se nuf acesta de către la mina­ face. colectivul de la . 1 300" umerii, lui. şi povestea... ani de .zile... Vulcanul s a în­ lumea de preocupări majore şi Alexandru Musita. cure nu ca oraşului. înscris pe traiea.
siradnie.se zi de zi să uree. tori. se găsesc încorporate se străduieşte să îndeplineas­ ..Ponte rămineau acolo şi fe­ chis. . /!m intrat la mina. Pis­ ce sl.apineşte viaţa Lupeniului mai. ţin scama, de calendarul trrin aşezărilor urbane ale so­
spre înaltele cote ale produc­ hărnicia, priceperea şi ener- că ritm se eu rine sarcinile ciorii mei. dar. către diminea­ au, dincolo de. dealul Aninon- din ajunul comemorării a pa­ lui 1909, grăbind r.vplnatarea cialismului. cu ..uzina" subte­
ţiei proiectate — .1 milioane oia. electroniştilor, n electri­ cc-i revin, asa incit rezul­ ţa, pe la crasul, al cincilea, sri.....Xiuaş“ in fundul pămin tru decenii de la greva intrată altor zăcăminte de cin-))iiui rană era mai. marc şi puter­
tone blumuri in anul viitor. cienilor şi macaragiilor, a tatele iu prothirlie să se si­ i-am trimis oca.su .să mănin- tului ..." in istoria tării, l-am inlilnil Fiii. nepoţii şi strănepoţii. Iui nică din Valea Jiului, cu oa­
Este o ţintă do care lamina- tuturor acelora care. atent i tueze la i viii Unica semnifi­ ce... Eh prin canal am scăpat. Povesteşte moş Maxim. Ne in abatajele şi atelierele mi­ Pavel. Maxim sii\t fiii Lupe­ menii ei. dirji. vrednici, min­
lorii de Iu „1 300" se apro­ La posturile lor. asigură caţiei. marilor evenimente Apoi, din Jiu. am luat-0 iu arată grădina, mărul, sub caro nei, alături de cei care au fâiv niului. de azi. ai acelui oraş ori şi demni de înaintaşii lor.
pie cu paşi suturi. menţinerea în bună stare de din acest: an. Cele peste 5 OOP sus. prin hrădet După trei zi­ s-n fotografiat şi-n vara aceas­ rit. de pe. acum zestrea cu care cc-şi înalţă silueta spre verti­ care scriu hronicul nou al
Subsecţia. cuploare, a a- funcţionare a utilajelor şi tone blumuri obţinute supli­ le m-au arestat. M-au ţinut ta. „Să trecem in rasă. să ve­ s-au. angajat să întimpine Con­ cala izbinzi.lor ciştigatc in a- muncii, şi vieţii cu slova des­
iuns deja la parametrii pro­ instalaţiilor „cheie" ce deser­ mentar în. principal la trei luni. închis, la Deva. piuă deţi poza". Pe pereţi, dc jur gresul al ’X-lca al partidului ccst sfert dc veac socialist, şi. prinsă din cuvin tul inlclcpt
iectaţi, fiind acum în măsu­ vesc linia <le laminare. Pe .1 300". subscriu din plin la m-au judecat...". împrejur, puzderie dc- fotogra­ şi sărbătoarea ţării din August care îşi pregăteşte haina, cu nl partidului.
ră sa satisfacă necesităţile in tânărul inginer Dieler palmaresul succeselor ce vor Amintirea ii umbri chipul. fii. „Aştia-s copiii, nepoţii, stră­ 23. l-am îniilnit alături, dc a­ care se va îmbrăca la sărbă­
continuă creştere ale lami­ Braisch l-am găsit. în toiul urma. nepoţii. Nu Ic mai ştiu numâ- cei caic uor ca delegaţii aleşi torile din august. Au pornit LUCIA LICIU
norului cu lingouri calde. activităţii la instalaţia elec- D IN U VRÎNCEANU