Page 9 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 9

Polivalenţele






              nucleului                                                                                                                                                                                                     A  APARUT  PRIMUL       I



                                                                                                                                                                                                                            NUMĂR  AL  ZIARULUI
                                                                                                                                                                                                                            „SATUL  SOCIALIST-      j

                                                                                                                                                                                                                              Cotidian  de  mare  tiraj   j
                                                                                                                                                                                                                            editat  de  Uniunea  Naţio-   j
                                                                                                                                                                                                                            nalâ  a  Cooperativelor  A-   j
                                                                                                                                                                                                                            gricole  de  Producţie.   i
                                                                                                                                                                                                                              Ziarul  „Satul  socialist-,   1
                                                                                                                                                                                                                             apare  zilnic  in  4  pagini,   I I
                                                                                                                                                                                                                            iar  simbâta  in  6  pagini.
              conducere                                                                                                                                                                                                     xemplar  —  30  de  bani.   \ : :
                                                                                                                                                                                                                              Preţul  unic  al  unul  e-
                                                                                                                                                                                                                            De  vinzare  la  chioşcuri-
                                                                                                                                                                                                                             le  de  difuzare  a  presei  şi
                                                                                                                                                                                                                            la  magazinele  cooperaţi­
                                                                                                                                                                                                                             ei  de  consum.
                                                                                                                                                                                                                              Abonamentul  lunar  —
                                                                                                                                                                                                                             8  lei,  trimestrial  —  24 lei.
                                                                                                                                                                                                                             Abonamentele   se   fac   :
                 Comentariu  economic                                                                                                                               Caravană  medicală  I                                   furorii  procentuali,   ofi­  j
                                                                                                                                                                                                                             prin  factorii  poştali,  di-
                                                                                                                                                                                                                       i     ciile  şi  agenţiile  poştale.   j
                                                                                                                                                                                                                              Locuitori  ai  satelor I
                                                                                                                                                                     La  Zdrapţî  a  poposit,  dc   ţii  unui  marc  număr  de  co­  Citiţi  cu  toţii  ziarul „Sa­
                Vocabulorul  economic  aciuai  este  literolmente  bombat-                                                                                         curind,  o  caravană...  medi­  pil,  tineri  şi  vîrstnicl.  apoi   i  tul  socialist".
               dat  de  o  avolonşo  de  termene  şi  noţiuni  creole  în  tocul                                                                                   cală.  Localnicii  au  primit-o   a  vorbit  localnicilor  despre   j
               piocesului  mondial  de  perfecţionare  economică.  „Ştiin­                                                                                         cu  bucurie   şi  s-au  adunai   prevenirea  unor  boli  frec-   !  CURSA  AERIANA   j
               ţa  conducerii"  o  devenit  o  chestiune  la  ordinea  zilei,  ior                                                                                 in  număr  marc  la  căminul   vente  in  anotimpul  primă-   •
               conducătorul  de  întreprindere,  sector  de  activitate  sau                                                                                       cultural  să  asculte   sfatul   verii.             |    TRANSATLANTICA          \
               proces  productiv  s-o  transformat  dintr-un  anonim  sem­                                                                                         oaspeţilor   şi  chiar  sâ   Ic   Caravana  medicală,  orqa-   j  La  4   mai  se  va  da   j
               natar  de  documente  într-o  reală  şi  potenţata  persona­                                                                                                                  nizală  de  Comitelui   jude-   i  startul  in  cursa   aerionâ   j
              litate  economico.  In  pofida  obundenţei  de  idei  şi  teo­                                                                                       primească  asistenţa  Grupul   ţean  pentru  cultură  şi  artă,   j  transatlantică   organizată   ;
              rii  ce  se  vehiculeoză,  o  varietăţii  tribulaţiilor  purtote  pe                                                                                 de  medici  de  diferite  spe­  s-a  bucurai  de  o  caldă  pri-   j  de  cotidianul   londonez   j
              aceasta  temă,  conducătorul  s-o  impus  ca  o  figura  proe­                                                                                       cialităţi  a  acordat  consulta­  mire.             !     „Daily  Mail"  pe  ruta  Lon-   j
               minentă  şi  indispensabilă  în  procesul  economic  ol  între­                                                                                                                                               dro-New  York  şi  retur.  La   !
             '  prinderii,  de  el  depinzînd  direct  şi  uneori  hotăritor  evo­                                                                                                                                          această  cursă  vor  pârtiei-   !
              luţia  oscendentă,  stagnarea  sau  chiar  decăderea  unităţii                                                                                                                                                 pa  avioane  militare  şi  de
              subordonate                                                                                                                                                                                                   diverse  alte  tipuri  condu­
                Recunoscîndu-se  rolul  conducerii  ca  element  şi  factor                                                                                                                                                  se  de  piloţi  celebri.
              de  progres  pentru  economie.  Io  noi  s-ou  făcut  şi  se  foc                                                                                                                                               Unul  dintre  punctele de
              paşi  uriaşi  în  acest  domeniu,  se  întreprind  măsuri  meni­                                                                                              B ilan ţ  bogat                                 atracţie  ale  acestei  curse
              te  să  asigure  în  toate  întreprinderile  şi  orgonizaţiile  eco­                                                                                                                                          ii  va  constitui  decolarea
              nomice  conduceri  copabile  să  domîne  outoritor  multitu­                                                                                                                                                   Io  Londra  şi  aterizarea  la
              dinea  problemelor  şt  să  le  soluţioneze  prompt  şi  compe­                                                                                       Recent,   tovarăşul   Ioan   treţineri  de  drumuri  pe   o   New  York  a  avionului  de
              tent.  Comitetele  de  direcţie,  de  la  o  căror  naştere  ani­                                                                                    Clenclu,  tehnician  la  Consi­  lungime  de  30  km.  Un  ac­
              versăm  primul  an  de  existenţa,  sînt  fora  indoioiă  un ma­                                                                                     liul  popular orăşenesc  Călan,   cent  deosebit  s-a  pus  pc  a­  vînâtoare  supersonic „Har-   i
                                                                                                                                                                                                                             rier",  care  va  întreprin-
              re  pas  înointe.  Prin  aceasta  măsură  iniţîotă  de  partid.  în­                                                                                 ne-a transmis  bilanţul  activi­  menajarea  drumului  Călanu   de  primul  zbor  transo­
              treprinderea  o  fost  scoasă  de  sub  autoritatea  uniperso-                                                                                      tăţii volunlar-palriollce desfă­  Mit  —  Sîncrai.  pe  care,  in-   ceanic.  Surpriza  va consta   j
              nolo  şi  încredinţată  judecăţii,  gîndirii  şi  deciziei  colective,                                                                               şurate  Ia  Călan  dc  la  înce­  cepînd  cti  1  mai  circulă  au­  în  faptul  câ  acest  avion   j
              incomparabil  moi  raţională,  moi  eficientă  şi  pe  deplin                                                                                        putul  anului  pentru  mai  bu­  tobuze  (ăcînd  şase  curse  pe   decolează  şî   aterizează   j
              compatibilă  cu  democratismul  orinduîrii  noastre.
                                                                                                                                                                  na  gospodărire  şi  înfrumu­  zi  —  a  încheiat  tovarăşul   vertical.  Se  aşteaptă  ca   j
               Constituirea  comitetelor  de  direcţie  şi  moi  de  curind  o                                                                                     seţare  a  oraşului.  „600   dc   Clcnciu                 în  urma  acestei   curse,   [
              consiliilor  de  odministroţie  ale  centralelor  industriale,  o                                                                                    pomi  ornamentali   plantaţi,                             dacă  o  va  ciştigo,  avio-   ;.
                                                                                                                                                                                               Mai  adăugăm  câ  valoarea
              rezolvat  principial  probiemo  conducerii  şi  o  dot  codrul                                                                                      4 000  dc  trandafiri  şi  15 000   totală   a  muncii  voluntar-   nul  sâ  realizeze  aproape   :
              lui.  A  rămas  însă  in  faţa  acestor  organisme  sarcina  deo­ întreţinerea culturii or-                                                         de  flori  sădite  pe  alei.  zone­  palrioiice  desfăşurate   de   100  milioane  lire  sterline   : ■
              organizatoric  legal  ideilor  de  perfecţionare  o  conducerii
              economiei  eloborole  de  Conferinţa  Naţională  a  partidu­
                                                                                                                                                                                                                             din  comenzile  de  ochizi-
                                                                                                                                                                  le  verzi  extinse  cu  3  hecta­
                                                                                                                                                                                             către  gospodarii  şl  cetăţenii
                                                                                                                                                                   re  —  oraşul  are  în  prezent
              sebit  de  importantă  de  o  se  impune  în  faţo  colectivelor,                                                                                   o  suprafaţă  verde  de  17  hec­  din  Călan,  pînă  la  1  mal   ţionare.       j
                                                                                                                                                                                                                              Desigur  câ  nu  toţi  cei
              de  o-şi  defini  cu  precizie  personalitatea  de  nucleu  con­                                                                                    tare  —,  modernizarea  străzii   a.c.,  se  ridică  la  1  583 000   360  concurenţi  vor  folosi   j
              ducător  ol  treburilor  întreprinderii.  Cu  alte  cuvinte,  da­                                                                                                              leii                           aparate  de  zbor  superso-   j
              toria  de  căpetenie  de  o-şî  monifesto  plenar  polivolenţele   acţiune la ordinea zilei                                                         30  Decembrie  şl  a  Gării.  în­                          nice.  Mulţi  dintre  ei,  ca
              in  conducerea  nemijlocită  o  colectivelor  spre  rezultate                                                                                                                                                 de  pildă  pilotul  american   ;
              economice  de  valoare  sporită                                                                                                                                                                                Max  Conrad,  vor  zbura la   j
                Privite  prin  prisma  competenţei  tehnice  şi  organizatori­                                                                                                                                              bordul  unor  avioane  mo-   j
              ce,  comitetele  de  direcţie  reprezintă  o  sumo  apreciabilă   Terminarea   însămînţărilor   ale  cooperatorilor  din  Pricaz   de  10  hectare   s-a  început                                             no  sau  bimotoare  uşoa-   j
              de  cadre  temeinic  pregătite  profesional,  cu  vostă  experi­  de  primăvară  în  majoritatea   nu  au  rămas  nici   lucrările   grâpatul,  cultura  fiind  răsări­                                       re.                     î
              enţă  în  organizoreo  şl  coordonarea  producţiei,  Urmărin-   unităţilor   agricole  a  creat   menite  să  contribuie  la  spo­  tă           I        C.A.P.  din  Jeledinfi                         :
              du-se  perfecţionarea  acestora,  în  conformitate  cu  cerin­  condiţii  favorabile  pentru  o   rirea  producţiei  de  nutreţuri.   In  sâptămîna  care  urmea­                                               Cursa,  care  se  va  des-   \
              ţele  dezvoltării  economice,  peste  30  de  specialişti  din  ju­  bună  răsărire  şi  dezvoltare  a   Prezenţa  In   cursul  zilei  de   ză,  volumul  lucrărilor  de  în­                                 fâşura  între  4  şi  11  mai,   \
              deţul  nostru  au  urmat  cursurile  de  perfecţionare  o  cadre­  culturilor.  Ca  urmare,  în  a­  ieri  a  celor  30  de  cooperatori   treţinere  a  culturilor  va  creş­  ]  a  terminal  fnsâmîn(alul  |   va  reuni  la  start  360  de   :
              lor  din  economie,  se  recurge  tot  moî  frecvent  Io  nume­  ceste  zile  centrul  de  greutate   la  întreţinerea  păşunilor  de­  te  simţitor.  Pe  lingă  aplica­                                     aparate  de  zbor  împărţi­
             sc ose  schimburi  de  experienţă  şi  contacte  nemijlocite  ole   al  activităţii  cooperatorilor  şi   notă  câ   asigurarea   hranei   rea  primei  praşile  la  cartofi                                   te  in  două  categorii.  In-   [
              cadrelor  noastre  cu  cele   sîmilore  din  ţările  situate  în   mecanizatorilor  s-a   deplasat   pentru  animale  nu  a  fost  lă­  ceapă  praşina  I  la  sfecla  fu­ |   porumbului                     vingâtorilor  li  se  vor  a-   l
                                                                                                                                 limpurii,  s-a  stabilit  să  se  în­
              fruntea  îe>orhiei  tehnico-ştiinţifice  şi  economice  mondiale.   spre  efectuarea  lucrărilor  de   sată  lu  periferia  lucrărilor  de                                                                    corda  premii  in  valoare
              Cu  deplină  temeinicie  se  poate  ofirmo  că  ocestor  calităţi   întreţinere  la  cerealele  păioa-   sezon   Dintre  brigăzi,  cea   rajeră  şi  la  sfecla  roşie.  Con­                                 de  60 000  de  lire sterline.   ;
              li  se  dotoreozâ  în  more  măsură  realizările  de  prestigiu   se  şi  la  culturile  de  prăşitoa-   condusă  de  Nicolae  Oţelea  sc   comitent  cu   aceasta  se  va
              în  industria  hunedoreonă,  oferind  totodată  certitudinea  în­  re.  precum  şi  la  asigurarea   evidenţiază  datorită  unei  mo­  continua   plivitul  la  grîu  şi   Ieri  dupi-amiazi  —  nc-a   dc  insâminţat  s-au  eviden-   j  JOCURILE  ETAPEI  A
              deplinirii  în  cele  mat  bune  condiţii  o  sarcinilor  economice   unei  temelii  trainice  recoltei   bilizări  mai  susţinute  şi  parti­  orz  i   comunicat  Ing.  Alcxc  Nan   (iat  mecanizatorii  Ioan  Şer-   !  24-A  A  DIVIZIEI  A
              în  viitor.                                                                                                                                      |   —  C.A.IV  din  .Iclcdinţi  a  imn.  Petru  Dur.  Ioan  Nicu-   j
                                                                     de  legume.                   cipării  mai  numeroase  a  coo­  Inginerul  Ştefan  Olaru  nc-a   i   terminai  dc  insâminţat  in-   lcscu.  Ştefan  Ludovic,   iar   j  LA  FOTBAL
                Proctica  de  aproape  un  an  o  noilor  nuclee  conducătoa­  In  complexul  de  măsuri  a-   peratorilor  la  muncă.  transmis  vestea  că  în  zilele
              re  din  întreprinderile  noastre  reliefeoză  inso  că  orîcîte   grolehnice  ce  se  aplică  în  ve­  întrecerea  pentru  obţinerea   de  I,  2  şi  3  mai  cooperatorii   {   treaga  suprafaţă  —  200  ha   din  rîndui  membrilor  eoo-   j  Astăzi  se   desfăşoară   \
              eforturi  se  depun  dinafară,  ele  nu  sînt  suficiente  pentru   derea  sporirii   recoltei  de   de  recolte  bogate  se  află  în   din  Bretea  Mureşană  au  lu­  I  j   —  cu  porumb  pentru  boa-   peratori   Valentin  Zudor,   I I  jocurile  etapei  a  24-a  a   \
                                                                                                                                                                  bc.
                                                                                                                                                                                             Matei  Fcchetc,
                                                                                                                                                                                                            Silvia  Iar,
              o  aduce  comitetele  de  direcţie  fa  nivelul  veritabilei  lor   grîu  şi  orz.  pi ivi tul  buruieni­  plină  desfăşurare  şi  pe  ogoa­  crat  la  .pUvl-1 ul  griului  de  pe   Saveta  Badu  şi  Alexandru  j  diviziei  A  la  fotbal.  Ce-   :
              meniri.  Un  organ  de  conducere  cu  adevărat  modern,  seîn-   lor  se  înscrie  ca  o  lucrare  de   rele  cooperativei  agricole  din   50  hectare  şi  la  plantarea  în   Io  executarea   lucrărilor   le  două  meciuri  progra-   1
              teind  de  ideco  noului,  moleobil  şî  odaptabil  tuturor  si­  primă  urgenţă.  La  cooperati­  Dobra.  Preşedintele   unităţii.   cimp  a  răsadurilor  de  varză,   !   dc  pregătire  a  terenului  şi  Bckoş.   j  mate  în  Capitală  se  vor
              tuaţiilor  ivite  în  întreprindere,  presupune  mult  moi  multe   vele  agricole  unde  munca  s-a   Ion  M un tea nu.  ne-a  informat   castraveţi,  roşii  şi  râdâeinoa-                                 disputa  după   următorul
              calităţi,  ce  nu  pot  fi  dobîndife  decît  prin  outosupunerea   organizat  in   mod  judicios,   că  în  primele  zile  ale  acestei   se  pe  8  hectare.  S-au  eviden­                                  program  ;  stadionul  Re­
              conştientă  o  comitetului  de  direcţie  Io  un  migălos  pro­  s-au  consemnat  deja  primele   luni.  peste  50  de  cooperatori   ţiat  :  Catiţa  Ister,  Savina  Tâ-                                     publicii,   ora   10,00  :
              ces  de  finisoj  calitativ  a  tuturor  loturilor  sole.
                                                                     realizări.  Tovarăşul  Ion  Dră-   au  fost  prezenţi  la  grădina  dc   maş,  Simina  Sonoc,  Lucreţîa                                                 Progresul   Bucureşti  —   !
                                                                     gan.  secretarul  organizaţiei  dc   legume,  unde  s-a   lucrat  la   Lazâr  şi  alţii.                                                                Universitatea  Cluj  ;  sta-   i
                                                                     partid  de  la  C.A.P  Pricaz.   plantatul  verzei  de  vară  pe   Executarea  In  un  nivel  a­                                                       dionul  Dinamo,  ora 16,30:   j
                          (Continuaia  in  pag.  a  p-o              ne-a   informat  câ   „potrivit   cele  2  hectare  planificate  şi   grotehnic  superior  a  lucrărilor                                               Dinamo  Bucureşti  —  Jiul   j
                                                                     planului  dc  acţiune  întocmit   ]a  prăşitul  morcovilor.  De  a­  in  legumicultura  a  constituit                                                   Petroşani.             j
                                                                     pentru  campania  dc  primăva­  semenea,  s-au  construit  tunele   şi  constituie  un  obiectiv  de                                                     In  ţară  vor  avea   loc   i
                                                                     ră  în  zilele  trecute  s-a  înce­  pe  0,30  hectare  pentru  pro­  senmâ  şi  pentru  cooperatorii                                                  următoarele  partide  :  Po-   \
                                                                     put  deja  plivitul  la  păioasc.   tejarea  castraveţilor.   Paralel   din  Geoagiu.  In  afară  de  re­                                               litehniea  (aşi  —  U.T.  A-   j
                                                                     Ieri,  50  de  cooperatori  au  ie­  cu  valorificarea  spanacului  şi   coltarea  şi  valorificarea  legu­                                             rad  ;  F.C.  Argeş  —  Ra-   j
                                                                     şit  în  cîmp  pentru  a  executa   cepei  —  culturi  care  au  adus   melor  timpurii,  aici  se  apro­                                               pid   Bucureşti  :   Farul   ; i
          DIIIRN                                                     sare  la  cultura  griului.  Din   în  solar  s-au  plantat   răsa­  pie  de   sfîrşit  acţiunea   de                                                   tea  Craiova  ;  Petrolul  Plo-   i I
                                                                                                   venituri  de  circa  75 000  lei  —
                                                                     lucrările  de  întreţinere  nece­
                                                                                                                                                                                                                             Constanţa  —  Universita-
                                                                                                                                 plantare  a  roşiilor  în  solar,
                                                                                                   duri  de  roşii,  ardei  iute  şi  gu­
                                                                     cele  270
                                                                               hectare
                                                                                        destinate
                                                                                                                                                                                                                             ieşti  —  Dinamo,  Bacău  ;
                                                                                                                                 se  îngrijesc  răsadurile  prin
                                                                     culturii  respective,
                                                                                         plivitul
                                                                     s^a  realizat  pe  150  de  hectare,   lii. Pentru  ca  buruienile  sâ  nu   pliviri,  stropiri  şi  administra­                                        Crişul  Oradea  —  Steaua   j j
                                                                                                                                                                                                                             Bucureşti  ;  Vagonul  Arad
                                                                                                                                 rea  de  îngrăşăminte.  Impor­
                                                                     fiind  prevăzut  ca  acţiunea  să   diminueze  recolta  de  pâioase,   tante  forţe  au  fost  mobilizate                                               —  A.S.A.  Tg.  Mureş.   \
          Şl  SĂRBĂTORESC                                            ieri.  o  parte  din  forţele  uni­  plivit  griul  şi  orzul  de  pe  o   la  efectuarea  lucrărilor  în  vii                                         TURNEUL                 ;
                                                                                   2-3  zile“.  Tot
                                                                     se  încheie  în
                                                                                                   la  brigada  din
                                                                                                                   Dobra  s-au
                                                                                                                                 şi  livezi.  Principalele  acţiuni
                                                                                                   suprafaţă  de
                                                                                    mobilizate  la
                                                                     tăţii  au  fost
                                                                                                                 citeva  zeci  de
                                                                     continuarea  acţiunii  de  plan­  hectare  din  cele  210  prevăzu­  în  vil  —  tăiatul,  legatul  şi                                                  INTERNATIONAL  DE      j
                                                                                                                                 cercuitul  —  s-au  încheiat,  ur-
                                                                     tare  a  verzei  de  vară.  In  a­  te.  Totodată,  la  cartofii  tim­  mînd  sâ  fie  efectuate  şi  ară­                                              BOX  DE  LA            \
                                                                     fara   preocupărilor  de  sezon  purii  care  ocupă  o  suprafaţă  turile.  La  livadă  se  continuă
             Se  poale  ca  im preriile  cu­  contribuţie  majoră  la  aceas­                                                                                                                                                BUDAPESTA              j
           lese  despre  oameni  şt  locuri   tă  cifră  de  cinstire :  Traian                                                  stropirile  de  primăvară  pen­
                                                                                                                                 tru  combaterea  bolilor  şi  dău­
           in  ajun  de  sărbătoare  su  fie   Păcurar,  Viorel  Neagu,  Cor­                                                    nătorilor.                                                                                   La  Budapesta a  incepul   j
           prea  condensate.  Aşteptarea   nel  Slcf  şi  Aurel  Stănculcs-                                                                                                                                                 un  turneu   internaţional   1
           sărbătorii  influenţează   ca   eu.  Andrei  Voica  şi  Gavrilă     PAGINA  A  II-A:                                    Cele  cîtevn  aspecte  prezen­                                                            de  box,  la  care  alături   :
           un  cimp  magnetic  diurnul,   Miclca,  Ion  Scgneanu,  Teo­                                                          tate  înfăţişează  grija  sporită                                                           de  cei  mai  buni  pugilişti   : \
                                                                                                                                                                                                                             maghiari
                                                                                                                                                                                                                                      participă
                                                                                                                                                                                                                                                şi
                                                                                                                                 manifestată  de  cooperatori  fa­
           obişnuitul,  Răminc  insă   fi­  dor  Purcel.                                                                         ţă  de  soarta  recoltei.  Este  de                                                         sportivi  din   România  şt   :
           delă   realităţii   imaginea    /Icttm   cind  cele   scrise                                                          aşteptat  ca  în  sâptămîna  ca­                                                            R.D.  Germană.         j
           curgerii  continue,  cu  creşte­  despre  ci  au  ajuns   cu vin t                                                    re  urmează  acţiunile  să  ciş-                                                             In  limitele   categoriei   j
           rile  de  potenţial  pe  care  Ic   tipărit,  aceşti  oameni  au  in­                                                 tige  mult  în   amploare  dat                                                             uşoare,   boxerul  român   j
           dă  munca.                    trat  de  mult  in  sfera  diurnu­                                                      fiind  faptul  câ   menţinerea                                                              Gh.  Ene  l-a  învins  prin   :
             Aruncate  peste   pripoare   lui.  Diurn  înseamnă  la   ei                                                         timpului  favorabil  a  permis                                                              KO  pe  maghiarul  Vigh.   \
           pe  tare  plouă  cu  lumină  de   urcuşul  invers  in  mărunta­                                                       o  bună  răsărire  şi  dezvoltare                                                          La  categoria  semiuşoarâ,   j
           soare  şi  ninge  cu  petale  de   iele  munţilor.   in  căutarea                                                     a  culturilor.  Nu  trebuie  uitat                                                          P.  Dobrescu  (România)  a   \
           prun  şi  cireş,  „corfele"   de   metalului  nobil,  luptă  tenace,                                                  însă  că  totodată  condiţiile  cli­                                                        dispus  la  puncte  de  Fe-   j
           funicular  zornăie  strident  la   luptă  in  care  învinsul  e  me­                                                  matice  permit  ca  şi  buruieni­                                                           her  (Ungaria).  La  cate-   \
           trecerea  prin  dreptul  pilo­  reu  acelaşi  —  roca.                                                                le  sâ  apară   într-un  număr                                                             goria  mijlocie  uşoară,  pu-   j
           nilor,  peste  „jxipueii”  de  pe   Mai  aud  zornăitul  metalic                                                      tot  mai  marc.  o  dată  cu  aceas­                                                        gilistul  român  f.  Gyorffi a   •
           cablu.  Aproape  fără  întreru­  al  „corfelor"   la  trecerea                                                        ta  intensificindu-se  şi  atacul                                                           fost  întrecut  la  puncte  de   j
           pere  au  zornăit  zilele  aces­  peste  papucii  de  cablu,  mai                                                     bolilor  şi  dăunătorilor   Iată                                                            maghiarul  Kovacs.  Boxe-   j
           tea.  In  preziua  sărbătorii  de   am  in  ochi  imaginea  ploii  de                                                 de  ce  se  impune  ca  în  fiecare                                                         rii  români  Gh.  Drugă  (ca-   j
           Inlii  Mai,  ca  nişte  cărăuşi                                                                                       unitate  agricolă  să  se  acorde                                                           leg.  pană)  şi  Gh.  Cojoca-   |
           sirguincioşi  aduceau  prinosul   petale.  Sint  impresii  culese                                                     maximum  de  grijă  antrenării                                                              ru  (categ.  mijlocie)  au   j
           de  cinstire  a  muncii  —  mi­  in  preziua  sărbătorii.  E  ima­                                                    tuturor  forţelor  şi  mijloacelor                                                          pierdut  întîlnirile  susţinu-   :
           nereu/   smuls   adincurilor   ginea  curgerii  eonii mie   pe                                                        la  întreţinerea  culturilor,  a­                                                           te  cu  Orban  (Ungaria)  şi   j
           Ccrtejului   şi  Săcărîmbului,   care  ţi-o  dă  munca.                                                               ceasta   constituind  o  etapă                                                              respectiv  Patkos   (Ungă-   \
           căci  despre  oameni  şi  locuri                                                                                      hotăritoare  în  cadrul  acţiuni­       DECOR  DE  MAI                Foto  :  V.  ONOIU    ria).                  \
           de  aici  c  torba  m  rindurilc          ION  CIOCLEf                                                                lor  iniţiate   pentru  sporirea
                                                                                                                                 producţiei  agricole  la  hectar.
           de  faţă.
             In  zilele  sărbătorilor,  cind
           subteranele   s-au   cufundat
           pcnlm  o  vreme  în  /mişte,  au   Există  oameni  a  căror  per­  ceasta  zestre  o  făuresc   c/eo-
           zornăit  călind  de  la   haldă   sonalitate  te  urmăreşte  multă   }>oirivă  toţi  cei  ce  muncesc   al  semnalizatoarelor...  Dar,  a­  muncitorii  noştri  cei  m a i.  de   exem plu:  dacă  in  anii   tre­  —  Mi-e  greu   să   vorbesc   să-i  dublăm  „viaţa",  Am   cîş-
           spre  flotaţie  nisipul  de  haldă   vreme  după  ce  i-ai  cunoscut,                   cum,  merge.  Şi  merge   bine.   nădejde,  a  cărui   corectitudi­  cuţi,  din  producţia  loială  de   despre  o  echipă  sau  alta,  de­  tigat,  astfel  şi  timp  de  func­
           căruia  tehnica  nouă  ii  stoar­  al  căror  profil  vtoial  ai  dori   cinstit  cu  braţele  şi  cu  mintea.  E  drept.  am  şi  oameni  buni  in   ne  nu  poate  fi  pusă  la  îndoia-   fontă  declasatele  atingeau  10   spic  un  om  sau  altul,  pentru   ţionare  şi  bani.  Un  ciştig  de
                                                                       L-am  reinlîlnit,  deunăzi,  pe
           ce  valori  noi.            să-l  intUneşti  mereu  in  via­  Vasile  Burciu.  Lucrează   iot   echipă.  N-am  „drumeţi",  adi­  Ui,  nici  aici,  nici  în  afară  de   procente,  in  acest  an  ele  au   că  mi-e  teamă  să  nu  fiu  ne­  cel  puţin  5 000  tone  fontă.  La
             In  marca  întrecere  în  care   ţa  cotidiană.  E  adevărat  că                      că  din  cei  care  vin,  stau   ce   muncă  —  după  cum  ne  mărtu­  scăzut  la  unu  la  sută.  Au  fost   drept.  V-aş  vorbi,  insă,  despic   realizările  noastre  de  azi  am
           s-a  angajat  judeţul  nostru,   in   zilele   noastre   intil-   ca  şef  de  cchijMi  la  încărcare,   stau.  şi  pleacă.  Sini  statornici,   riseşte  inginerul  Clement  Ma-   perioade  în  şir  cind  la  furnal   întregul  colectiv.  Rezultatele,   ajuns  datorită  măsurilor   pe
                                                                     însă  la  furnalele  mari,  la  ce­
           minerii  Cerlejului  şi  Săcn-   nim  mereu  asemenea  oameni.   le  de  1 000  mc.  L-am  găsit   uşa  cum  sînt  şi  in  fapte.  De   rincscu,  şefid  secţiei   furnale   am  avut  zero  procente  decla­  de  care  ne  bucurăm  sincer  a-   care  întregul  colectiv  —  sub
           rimbului  s-au  înscris  piuă   Şi,  totuşi,  personalitatea  uno­  urmărind  panoul  semnalizator   i-aţi  cunoaşte   pe  Dumitru  dc  1 000  mc.  Dc  la  locul  lui  sate'’.   eum,  au  fost  posibile  numai   permanenta  îndrumare  a  or­
           acum  cu  o  contribuţie   în­  ra  dintre  ei  ciştigă  în   ochii   al  sistemului  de  încurcare.                                                                              prin  contribuţia  tuturor.   Să   ganizaţiei  de  partid  —  le  ia,
           semnată  de  minereu  peste   noştri  un  loc  aparte.  Uneori   —  Tot  la  furnale,  tovarăşe                                                                                   ştiţi  că  nu  sc  fac  eforturi  deo   dc  fiecare  dată,  la  timp.  Acum
           plan,  realizat  printr-o  creş­  chiar  vorbele   lor  ne  rămîn   Burciu ?                                                                                                      scbilc.  Atunci  cind  sc  lucrea­  culegem   Jructclc"  —  împli­
           tere  cu  aproape  2  procente   incrustate  trainic  in  memoria.                                                                                                                ză  judicios,  cu  gindire,  cind   nim  zestrea  ţării  despre  care
           a   productivităţii   muncii.   Aşa  ne-a  rămas  şi  persona­  —  Tot  De  douăzeci  de  ani,   PENTRU  ZESTREA  ŢÂRII                                                           se  caută  soluţiile  cele   mai   vă  vorbea  Burciu...
           Diurnul  Şi-  sărbătorescul  se   litatea  lui  Vasile  Burciu,  în­  numai   la  furnale.  Eu   nu                                                                               chibzuite,  efortul  c  mult  mai   N-am  mai  stăruit   asupra
           întrevăd  deopotrivă  în  aceas­  cărcătorul  şef  de  cchijxi,   pe   mi-am  schimbat  locul  de  mun­                                                                           utic.  Ne-am  depăşit  lunar  pla­  oamenilor.  Ni  se   infăţişose
           tă  cifră.  Diurnul,  pentru  că   care  l-am  intilnit,  in  urmă  cu   că.  Am  fost  doar  la  furnalul                                                                        nul.  dar  in  acelaşi  timp  n-am   in  imagine  tabloul  uriaş   al
           zi  de  zi,  vreme  de  aproape   aproape  6  ani,  pe  platforma   patru  şi  aici.  Că  aşa-i  cind  te                                                                         neglijat   o  clipă  urmărirea,   unui  colectiv  pe  care,  parcă,
           120  cltc  au  trecut  din   an,   furnalului  4  al  Hunedoarei.   legi  dc  muncă.  Să  fie  cit  de   Cordoneanu  ori  pe  llie  Con-   de  muncă  se  coordonează  în­  —  Aţi  vrea   să  n.e  vorbiţi   întreţinerea  mecanismelor.  A ­  H  cunoşteam  dintotdeauna.  Nu
           minerii de  la  exploatarea  din   Atunci  ne-a  vorbit  simplu  şi   f/rea,  dacă  ţi-c  dragă,  nu  te   ţon,  Constantin  Preuţu,  Ioan   treaga  activitate  la  încărcare.   despre  oamenii  cu  care   afi   şa  reuşim  să  începem  fiecare   ştim  dacă  încărcătorul  Vasile
           Ccrtcj  au  adunat  kilogram                              desparţi   de  ea  l,a  furnalele   David,  Ioan  Nieodin,  Constan­  Dozarea  încărcăturii,  cerc   o   ajuns  la  aceste  rezultate  ?  Şi   lună  cu  putere  nouă.  Un  fapt:   Burciu,  inginerul  Clement  Ma-
           cu  kilogram  minereul  dat  in   firesc  despre  munca  lui  şi  a   vechi  sc  mai  cerea  şi   efort   tin  Semen...  t-aţi  da  seama  că   deosebită  atenţie.  De  fapt,  noi   nu  numai  la  acestea,  deoarece,   clopotele  —  aparatul  de  în ­  rincscu  sau  maistrul  principal
                                        oamenilor  din  echipă,  şi  poa­
           plus  pină  au  împlinit  cifra.                          fizic.  Aici,  insă,  cum  sa  nu-ţi   sînt  oameni  dc  nădejde,   co­  am  pus  un  mare  accent  pe  a-   ştim  că  de  aici  au  pornit  in   călcare  a  cărui   funcţionare   Petru  Puţinelu,  locţiitorul  se­
           Sărbătoresc  pentru   că   au   te  tocmai  de  aceea  cuvintele   fie  drag  cind  peste  tot  vor­  munişti  şi  utecişti  cate   ştiu   ccastă  problemă.  Am  luat  aici   ţară,  in  acest  au,  mai   mult   afi  urmărit-o  —  arc  o  valoa­  cretarului   comitetului   de
           avut  bucuria  de  a  putea  spu­  lui  ni  s-au  părut  atit  de  fru­  beşte  automatizarea.  Şi,   to­  că  ei  trebuie  să  fie  exemplu,   una  din  măsurile  noastre  teh­  dc  20 000  tone  de  fontă  in  afa­  re  de  circa  două  milioane  de   partid  pe  seefre,  au  dat  un
                                        moase  incit  nu  le-am
                                                              uitat
           ne .*  „Şi  noi  am  încheiat  cum                        tuşi,  să  ştiţi,  nu  m-am  des­  şi  sint.                nice  importante  Totul  s-a  fă­  ra  planului ;  ştim  că  economii   lei,  ,4cest  aparat  ne  ajuta  bine   colorit  aparte  tabloului  enorm
           se  cuvine  primele  patru  luni   nici  azi.  Ne  spunea  atunci  că   părţit  uşor  dc  vechiul  loc  de   Omul  care  ne  vorbea  despre   cut  in  scopul  omogenizării  chi­  Ic  realizate  în  primul  trimes­  în  medic  o  jumătate  de  an.   ce-l  aveam  in  imagine.   Dar
           de  întrecere".  Primele  patru   rodul  strădaniei  lor  —  a  ace­  muncă.  Oricum,  am   lucrat   munca  sa  şi  a  ortacilor,  omul   mice  şi  grannlomelricc  a  mate­  tru  depăşesc  două  milioane  de   Cu  măsurile  preventive  dc  or­  am  simţit  cu  personalitatea  a-
           luni  s-au  încheiat  la  sărbă­  lora  care   hrănesc  continuu   mulţi  ani  acolo.  Nici  aici  nu   care  de  2U  de  ani   hrăneşte   riei  prime,  fapt  ce  a  dus  la  o   lei,  mai  şlim  că  productivita­  ganizare,  de  urmărire,   dc   ccstui  colectiv   ne  va  urmări
           toarea  muncii.  Reţinem  nume   furnalul  —  se  revarsă  in  zes­  mi-a  fost  uşor  să  învăţ   să   furnalele  Hunedoarei,  are  abia   reducere  importantă  a  procen­  tea  a  crescut  cu  peste  10  la   menţinere  a  lui  in  stare  nor­  multă  vreme.
           de  oameni,  şefi  de  brigăzi  şi   trea  comună  a  ţării  şi  că  a-  descifrez  limbajul  butoanelor,  39  de  ani  şi  e  „unul  dintre  tului  de  declasate.  Aş  da  un  sută.  Sint  cifre  care...  mală  dc  funcţionare  am  reuşit  LUCIA  LfCIU
           de  schimburi,  „autori“   cu
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14