Page 90 - Drumul_socialismului_1969_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 28 MAI 1969

V IA T A D E P A R T ID

ŞEDINŢE CARE NU PREA LAŞA URME

Şedinţele nu sint un etalon al activităţii. M ai exact nu pot felul cum este organizată pentru traducerea în viaţă a
fi singurul şi principalul etalon al cuprinzâtoarei activităţi poli* munca politică în cadrul sarcinilor ce decurg din hotă-
tico-organizatorice desfăşurate de o organizaţie de partid — complexului pentru întărirea rîrea plenarei C.C. al P.C.R.
spunea un secretar de comitet de partid, cu prilejul unei dezba­ disciplinei şi trecerea la pro­ din noiembrie-decembrie 1907
teri despre stil şi metode în munca. duse de serie în colaborare cu şi şi-a propus să analizeze în
Reglem entarea numărului de şedinţe, scurtarea duratei lor nu U.M. Cugir şl alte uzine. Pro­ acest trimestru contribuţia ti­ Sectorul de industrializa­
dim inuează insa rolul im portant pe care-l au acestea in an ali­ bleme de abordat — cu duiu­ nerilor U.T.C. în mobilizarea re prezintă, de asemenea,
zarea aprofundatâ şi rezolvarea cu com petenţa a unor proble­ mul. Lipsa de comenzi la sec­ întregului tineret la realizarea (Ufffion din pag. 1) serioase carenţe organizato­
me m ajore, în sintetizarea şi valorificarea experienţei şi inţelep- ţia tapiţerie, caracterul oca­ planului. rice Calitatea cherestelei
ciunii colective, in asigurarea cadrului organizai pentru desfăşu­ zional şi în ce priveşte co­ Intenţie numai ! Pentru că nu este confonnă cu nor­
rarea criticii şi autocriticii, a schimbului de opinii. Dim potrivă, menzile şi la alte secţii, de­ materialele prezentate în ple­ 2116 mc cherestea şt alte mele şi cerinţele beneficia­
prin reglem entarea numărului lor s-au creat condiţii, la toate fecţiuni în aprovizionarea narele comitetului U.T.C. de sortimente. rilor, iar procentul cheres­
organele şi nivelele, pentru pregătirea tem einică a şedinţelor, in- tehnico-materlalâ şl, de aici, la această mină, dar absolut Dacă analizăm insă în a­ telei de calitate superioa­
cepind cu alegerea problem elor incluse pe ordinea de zi şi in- timpi morţi, şuiete, plimbări toate materialele elaborate în mănunt modul în care se ră este cu aproximativ 50
cheind cu adoptarea de măsuri care să constituie program e de în oraş cu şi fără rost (in acest an, aînt „mostre" de fe­ desfăşoară activitatea în în­ la sută mai mic decît cel
lucru şi, prin aplicare, să asigure îm bunătăţirea activităţii in do­ două săptămîni s-au epuizat lul cum nu trebuie pregătite treprinderile amintite, se planificat.
meniul analizat. Pe scurt, şedinţele trebuie de aşa m anieră orga­ 100 de bilete de ieşire pe şedinţele. constată că nu s-au depus In fine, se impune a fi
nizate incit să servească scopului propus, să lase urme în acti­ poartă în timpul serviciului). Să exemplificăm: referatul toate eforturile pentru or­ subliniat că întreprinderile
vitate. S-a luat vreo hotărîre în ur­ cu educaţia comunistă a tine­ ganizarea judicioasă a forestiere au întîmpinat
ma acestei analize ? Nu. S-a retului face, pe două pagini şi muncii, pentru utilizarea numeroase greutăţi din par­
schimbat ceva ? Prea puţin. jumătate, o prezentare necon­ tuturor resurselor existen­ tea I.M.T.F. care nu a asi­
.. O problemă de mare actu­ Pină aici toate bune. Nimeni nu pretinde ca tn vingătoare a Istoricului orga­ te, fapt ce a determinat ne- gurat mijloace de transport
alitate în munca de partid şi Cu discuţiile, propunerile şi fiecare şedinţă sau adunare nizaţiei revoluţionare a tine­ realizarea unor sortimente. la timp şi la nivelul solici­
a organizaţiilor de masă din recomandările verbale făcute, generală să se adopte In mod retului, pe o jumătate de pa­ Astfel, I.F. Haţeg a rămas tărilor. Astfel, materialul
unităţile economice este edu­ cu atit au rămas participanţii obligatoriu hotftriri sau pla­ gină sînt consemnate lipsuri sub planul pe 4 luni cu fasonat a rămas în parche­
carea comuniştilor, a masei la plenarele din acest an ale nuri de măsuri. Dar, nici aşa, locale (nu s-a făcut muncă 2 997 mc buşteni, 1 934 mc te, în timp ce depozitele fi­
largi de oameni ai muncii în comitetului de partid. Nu s-a ca luni de zile, indiferent de politică, agitaţie, „propagan­ lemn de mină, I 953 mc nale n-a»»
spiritul respectării conştiente elaborat nici o hotărîre, nici importanţa laturii activităţii dă" politică, nu s-au făcut a­ lemn pentru celuloză şi al­ expedia
a disciplinei socialiste, intran­ un plan de măsuri care să o­ analizate, să nu se stabilească bonamente), iar în încheiere te sortimente; la I.F. O- condus
sigenţei faţă de lipsuri, a răs­ blige comitetul sau o parte vreo obligaţie concretă, cu ter­ propune ca şeful comisiei po- râştie minusurile însumea­ zarea pi
punderii pentru îndeplinirea din membrii săi. Şi, din a* men de rezolvare, cu răspun­ litice-ideologice din cadrul co­ ză 1011 mc buşteni, 2 786 dută şi
exemplară a sarcinilor de ceastâ cauză, recomandarea deri pe oameni. mitetului să dea mai mare a- mc lemn de mină, 1 046 mc patru lu
producţie. Comitetul de partid făcută sindicatului de a în­ ..La E.M. Deva s-a întărit tenţle acestei probleme, întoc­ lemn pentru celuloză, iar I.F. Oră, «r
şi birourile organizaţiilor de fiinţa o brigadă artistică de simţitor disciplina în muncă mind... referate în acest sens. la I.F. Petroşani 2 318 mc tă la 1.1
la întreprinderea de industrie agitaţie, de a întreprinde cîte şi răspunderea salariaţilor La fel de gol de conţinut, de lemn de mină.
locală Deva au înţeles nece­ ceva pentru punerea în drep­ pentru îndeplinirea sarcinilor simplă frazeologie, este şi re­ Una din cauzele principa­
sitatea de a aborda munca de turi a muncii cultural-educali- de plan şl a angajamentelor feratul legat de preocuparea le ale rămînerllor în urmă A c ţ i i , .
educaţie in plenare şi adunări luate în întrecerea socialistă. comitetului U.T.C. şi a birou­ constă în neasigurarea pe
generale. ve a rămas doar în fază de E un merit al organizaţiei de rilor organizaţiilor de bază întreaga perioadă a forţei ce, coordonate
intenţie. De asemenea — şi de muncă, la toate puncte­
In plenarele comitetului dîn din această cauză — preocu­ partid, al comuniştilor, al sin­ pentru traducerea în viaţă a le de lucru. Desigur, justi­
acest an s-au luat in dezbate­ parea comitetului de partid şi dicatului şi conducerii minei. sarcinilor ce decurg din hotâ- ficări se vor găsi în această în toate
re, alături de alte probleme, a sindicatului nu a fost susţi­ In rîndul tineretului însă, rîrea plenarei CC al PC.R. direcţie, dar înainte de a îi
preocuparea organizaţiilor de nută suficient de comitetul de persistă încă o seamă de ac­ amintită. Constatări, că acum formulate, trebuie avut in sectoarele şi
bază în educarea comunistă a direcţie, serviciile funcţionale te de indisciplină (absente ne­ adunările U.T.C. se .tin tri­ vedere că de asigurarea foi­
membrilor de partid şi mun­ ale întreprinderii în privin­ motivate, nerespectarea dispo­ mestrial şl pot fi pregătite tei de muncă nu răspunde
ca politică desfăşurată de co­ ţa întăririi disciplinei şi răs­ ziţiilor maiştrilor, tendinţa de mai temeinic (!?), că s-a înlătu­ nimeni altcineva decît co­ parchetele!
mitetul sindicatului pentru în­ punderii fiecărui salariat fa­ a pleca în altă parte unde rat fârîmiţarea în organizaţii lectivul de conducere al în­
tărirea disciplinei şt folosirea tă de îndeplinirea îndatoriri­ munca şi disciplina sînt mai ., mici, că a intervenit o schim­ treprinderii Şi-apoi, însuşi Deficienţele semnalate cu
timpului de lucru. Materiale­ lor. O dovedesc cele peste facultative etc.). bare radicală în munca de or­ faptul că în unele sectoare prilejul analizei efectuate
le prezentate au creat o ba­ 1 ROO ove de absenţe nemoti­ Sesizîndu-te de aceste as­ ganizaţie, etc, etc. s-au recrutat oameni sufi­ de biroul Comitetului jude­
ză de discuţii şi propuneri, de vate din primele 4 luni, învo­ pecte in mod firesc te întrebi: cienţi, în timp ce altele nu ţean de partid trebuie să
critică constructivă. De pildă, irile, plimbările, reclamaţiile cum acţionează organizaţia ★ au nici măcar o formaţie constituie pentru comitetele
în plenara care a analizat pentru slaba calitate a unor U.T.C. de aici ? Ce a între­ completă, demonstrează că de direcţie şi organizaţiile
munca politică desfăşurată de produse. prins ? Comitetul U. T. C. O concluzie se impune, cu acolo unde există preocupa­ de partid din unităţile fo­
către sindicat au fost criticate Dacă la nivelul comitetului al minei a întreprins o caracter mai generalizant de- re, forţa de muncă nu con­ restiere punctul de plecare
activitatea slabă pe linie cul­ nu s-au elaborat hotărîri sau serie de analize pe te­ cît cel din exemplele de faţă: stituie o problemă de nere­ spre o analiză profundă a
disciplinei — afli de la
ma
turală, deficienţele referitoare planuri de măsuri, nici birou­ tovarăşul secretar al Comite­ Fiecare şedinţă să fie astfel In cadrul parchetelor forestiere aparţinind I.F. Deva, ex­ zolvat. situaţiei fiecărei întreprin­
pregătită îneît să las* urme,
la folosirea stimulentelor ma­ rile organizaţiilor de bază nu tului U.T.C, de la EM. Deva să facă pe oameni să gîndeas- ploatarea lemnblui se face m ecanizat. Norealizarea planului a deri, sector sau parchet, a-
nalizfi care să se soldeze cu
teriale (premii) pentru întări­ au făcut-o. Organizaţia de ba­ — Ioan Drăghici. A „dezbătut" că, să se simtă obligat! de a In im aginea de faţă este în făţişată una din liniile de funi- fost influenţată şi de slaba măsuri corespunzătoare, cu
rea disciplinei în producţie, ză din cadrul. complexului e- în şedinţe plenare activitatea pune umărul la îmbunătăţirea cular, cu ajutorul căreia se fa ce transportul lemnului Io ram ­ organizare şi repartizare a eficientă sporită.
subliniindu-se necesitatea an­ leclromecanic al întreprinde­ organizaţiei U.T.C. pentru e­ activităţii. pa de încărcare. forţei de muncă pe faze de
Perioada imediat
urmă­
trenării colectivului la elimi­ rii a dezbătut în adunarea ducarea comunistă a tineretu­ 1. MlRZA lucru. In prezent, la I.F. toare este deosebit de pro­
narea risipei de lemn, metal lui, preocuparea birourilor or­ Haţeg şi mai ales la I.F pice pentru concurenţa tu­
şi alte materiale. generală din luna februarie ganizaţiilor de bază U.T.C. Orăştie, stocurile de masă
lemnoasă în faza de faso­ turor forţelor în vederea
recuperării restanţelor şi de­
La grădinile de vară timp ce în faza scos-apro- păşirii sarcinilor de plan.
nat sînt
foarte mari,
în
piat stocurile şi realizările
Aceasta face necesar ca în
sint minime.
prindă măsuri energice pen­
Slaba organizare a activi­ toate unităţile să se între­
tăţii din parchete este reda­ tru completarea efectivelor
cem ?" etc. etc. Să fi fost un cepuţi şi cu multă inventivi­ de muncitori, să asigure o
făcut, dar la nici o unitate tate în treburile bucătăriei, a tă şi de productivităţile fi­ repartizare cit mai judicioa­
n-am găsit specialitatea casei, noului în alimentaţia publică. zice scăzute. Aşa, de exem­ să a acestora pe faze de lu­
nici cel puţin cîrnăciori, „â la Fără îndoială, în cadrul plu. la .l F. Orăştie produc­ cru pentru urgentarea li­
Orăştie'', nici bere. Aceeaşi apă preocupărilor şefilor de uni­ tivitatea fizică a fost reali­
le-am întîlnlt cînd am vizilat minerală, citronadă. Şi, nu în­ tăţi a conducerilor organiza­ zată numai în proporţie de vrării unei cantităţi sporite
unităţile ce servesc afară. totdeauna reci. Deci, „mici" ţiilor comerciale un loc im­ 73.6 la sulă, iar la I.F. Ha­ de produse forestiere.
La grădina .restaurantului deosebiri fata de asigurările portant trebuie sâ-l ocupe şi ţeg de 77,2 la sută Este Dat fiind că la unele sor­
„Dacia0 după ora 8, o femeie că „sini de toate, şi mîncâ- asigurarea unei serviri cores­ de-a dreptul surprinzător timente şi indicatori s-au
începuse să măture agale. ruri şi băuturi". Cit despre punzătoare la grădinile de va­ faptul că in aceste unităţi înregistrat rămîneri în ur­
există încă şefi de parchete
(Ştim că pregătirile pentru asigurările referitoare la Geoa- ră. la celelalte locuri unde şi de brigadă care nu cu­ mă, comitetele de direcţie
vor întocmi grafice de re­
servirea de a doua zi se fac giu-Băi, s-a scris zilele trecu­ consumatorii sint serviţi în nosc sarcinile de plan lu­ cuperare a tuturor restante­
seara, după închiderea unită­ te. Sintem datori cu un răs­ aer liber. Aceasta se explică nare. şi ca atare nici nu se lor pînă la sfîrşitul, trimes­
ţii). Două dîre mari de apă puns la... răspunsul — între­ şi prin faptul că multe ase­ străduiesc să realizez.e pro- trului II.
te întîmpină încă de la trep­ bare al tovarăşului vicepre­ menea locuri şi grădini, aduc ductivităţile planificate. Mai
te. O apă murdară, urit miro­ şedinte : „ce-am pulea face cîştiguiT însemnate, cunosc o trebuie adăugat apoi faptul Fără îndoială, Ia îmbună­
sitoare se scurge continuu din nou, deosebit ?" De fapt răs­ mare afluenţă de consuma­ că nici utilajele din dotare tăţirea întregii activităţi de
cele două vase în care se ţi­ punsul s-a desprins şi din tori. Ceea ce trebuie avut insă nu sînt folosite corespunză­ producţie, o muncă susţinu­
ne berea „la rece", apă care descrierea modului cum îşi. mereu în atenţie — nu nu­ tor La fîerâslraiele meca­ tă trebuie să o desfăşoare
se vede treaba că se schimbă primesc clienţii cele două u- mai la unităţile amintite aici nice. I.F. Orăştie realizează organizaţiile de partid. A-
ceva mai rar ! De jur-împre- ’nităţi, dar să-l mai comple­ — este faptul că mulţi dintre un indice de utilizare de cestoia Ie revine datoria să
jur străjuiesc lăzi cu sticle tăm : Fiecare unitate care fa­ clienţi sînt turişti din alte 85.8 ia sută, la funiculare mobilizeze colectk-ele la în­
goale, scaune şi mese în neo- ce servirea afară, la aer curat părţi ale ţării sau din străi­ Wiessen, r.F. Haţeg un indi­ deplinirea prevederilor de
rîndulală. Şi clienţii începu­ — de fapt sint cinci de toate nătate. Deci ei ne judecă şi ce de 53,5 la sută. iar I.F. plan, să întreprindă acţiuni
seră să se adune la grădină! — ar putea avea o speciali­ prin felul cum îi servim, cum Petroşani 53,5 la sută. pentru creşterea răspunde­
tate a ei, atit la mîncare, cît reuşim să le satisfacem pre­ rii în rezolvarea sarcinilor
Cum o fi arătat servirea în Nici in ce priveşte res­ de serviciu de către toţi sa­
aer liber la grădina restau­ şi la băutură, mai ales că ele ferinţele, gusturile. De aceea, pectarea planului sortimen­ lariaţii. să urmărească mo­
rantului pînă seara la închi­ sint vizitate de mulţi turişti, aspectele mai puţin plăcute
O dere, nu-i greu de imaginat. iar.. resursele specifice şi tra­ * pe care le-am vizat de la O- tal nu s-au depus suficien­ dal cum se înfăptuieşte fie­
Zile febrile* prem ergătoare unei noi sesiuni de exam ene. Cu această notă caracteristică diţionale ale bucătăriei din O- răştie vor trebui analizate şi te strădanii. Faptul că I.F. care prevedere din planul
începe pentru studenţii Institutului de mine Petroşani verificarea cunoştinţelor acum ulate la Lucruri asemănătoare la ca­ răştie n-au fost epuizate. Şi combătute cu tărie. De altfel, Orăştie a realizat 72,7 la şu­ de stat, fiecare angajament
orele de curs şi seminarii. Biblioteca, sălile de lectură din căm in e, cunosc in aceste zile o bana „Poieniţa". Două tinere cîte nu s-ar mai putea face? sezonul turistic este destul de tii din totalul sortimentelor în întrecerea închinată ce­
vie anim aţie. „distrate" fac o servire... N-au Dar numai dacă s-ar încerca lung Aşa că spre grădinile de din plan. I.F. Haţeg 35,3 şl lui de-al X-lea Congres al
Elocvent în acest sens este şi instantaneul surprins de studentul Cornel M ilea, in una ce oferi consumatorilor, mai ieşirea din sfera obişnuitului vară. spre locurile de agre­ I.F. Petroşani 61,1 la sută partidului şi aniversării u­
din sălile de studiu. mult dau explicaţii : „Vine şe­ si rutinei de ani de zile. care ment la iarbă verde ne vom demonstrează slaba urmări­ nui sfert do veac de la eli­
ful şi aduce mîncăruri". „S-au au sărăcit meniurile, qu redus mai îndrepta paşii, laudele re a sortimentelor. bera rea patriei.
terminat", „Noi ce să fa­ preocupările unor oameni pri­ sau critica. După caz..
SEMNALELE CRITICE PRIMESC RĂSPUNS
ia^a’ soc,etalea> produc- Ce „consilii de familie" a tinărului pe linia stimulării opţiunii elevului. Mai trebuie cetătorii acestei probleme. tivi-educativi pentru pregăti­
y ţia, cer, pretind chiar, furtunoase au loc cîteodată ! şi dezvoltării sale (în sensul ceva ? Da. Mai este necesar Fără intenţia absolutizării, a rea proprio, limitind activita­
ca toţi şi fiecare in par­
FONDUL LOCATIV VA FI te să dea ce are mai bun, Tatăl doreşte cu tot dinadin­ aptitudinilor şi năzuinţelor, a să-i arătăm elevului drumul ceastă întrebare, ne permitem tea loimaţională a elevilor la
unui răspuns definitoriu la a­
sul să-şi vadă copilul inginer
posibilităţilor sale intelectua­
de urmat, in funcţie de nece­
forme şi şabloane, care con­
pentru sine şi semenii săi, (meserie de prestigiu, de vii­ le şi fizice şi în concordanţă sităţile sociale. Elevul iubeş­ să spunem că, în această pe­ duc, în ultimă instanţă, la ru-
MAI BINE GOSPODĂRIT pentru progresul şi prosperi­ tor, bunăoară !), iar mamei ta­ cu cerinţele social-economice te fizica şi s-a .realizat întru- rioadă, este necesar : linizare, la întîmplâtor.
tatea generală. Nu rare sînt
şi cultural-ştiinţifice), pe toa­
re mult i-ar place ca odrasla
cîtva în ea. Ce posibilităţi e­
1. Să cunoaştem foarte bine
Pentru orientarea de vii­
3.
cazurile cînd întreprinderea ei scumpă să se facă actor tă durata şcolarităţii. Cu ade­ xistă pentru formarea sa ulte­ elevii pe care ii instruim şi tor a elevului este necesară o
Aceasta este pe scurt eon- ţiile de clădiri au fost des­ contestă capacităţile şi compe­ („Nu vezi ce frumos e ? Ce vărat facem orientare şcolară rioara ? Unde solicită econo­ educăm, din toate punctele «Ic orientare a educatorilor. Cc
cluzla care se desprinde din fiinţate şi la fiecare bloc a tenţa noului strungar sau in­ ochi pătrunzători are ? Ce ta­ şi profesională, cu alte cuvin­ mia, ştiinţa, producţia ? El vedere. Dar nu o cunoaştere tipuri de şcoli postgenerale
răspunsurile trimise redacţiei luat fiinţă o asociaţie de lo­ giner chimist intrat în proce­ lie şi mers perfect ? Şi-apoi te, jdacă răspundem corect (ri vrea liceul de cultură gene­ superficială (conştiincios,# n-a sau postliceale există ? Unde
de către organele vizate în ar­ catari care se conduce după sul muncii de pe băncile şco­ l-am mai vedea din cînd in realizăm răspunsurile prin rală. Dar nu există clase spe­ avut abateri de la disciplină, există ? Ce putem spune de­
ticolul : .O zestre bogată lă­ un statut tip. La predare-pre- lii,'nu rare sint situaţiile cind cînd la televizor !"). Din ce­ dezvoltarea ulterioară a ele­ ciale de fizică. Liceul indus­ bun coleg, şi-a îndeplinit sar­
sată în seama provizoratului", luare, între fostele adminis­ învăţătorul sau profesorul, lălalt colţ al mesei, bunica ţi­ vului) la întrebările: 1) Cc trial de construcţii, de exem- cinile şcolare şi ale organiza­ spre profesiunile care se pre­
în care erau criticate o sea­ traţii de clădiri şi asociaţiile ţiei de tineret etc.), ci pătrun­ gătesc în aceste şcoli ? Care
ulterioară ?
este perspectiva
mă de aspecte negative din de locatari, mai existau, în- derea adîncă în sufletul şi Presa, radioul, televiziunea,
activitatea de administrare a tr-adevftr, defecţiuni la unele conştiinţa lui, în viaţa Iui şco­ cinematograful, literatura de
fondului locativ. La data apa­ blocuri, defecţiuni ce urmau lară şl extraşeolară. Aprecie­ documentare etc. sint lot atî-
riţiei articolului — se pare că a fi remediate...". După ce se O activitate de largă responsabilitate rile pe care le facem Ia sfîrşi­ tea căi informaţionale pentru
unele şi astăzi — asociaţiile dau exemple blocurile A2 şi tul unui ciclu să definească educator. Acesta trebuie să
de locatari, organisme nou în­ E 21, I.G.C.L., spălîndu-se pe un om, o personalitate, care se selecţioneze ceea ce este ne­
fiinţate, încă „nu mergeau pe miini, că nu trebuie să reme­ poate dezvolta Intr-o direcţie cesar pentru clasa, pentru
picioare proprii", nu ştiau ce dieze defecţiunile, continuă : sau alta. In acest scop obser­ şcoala, pentru copiii lui, să le
au de făcut precis şi concret, „Reamintim că Intr-adevăr, e­ vaţiile din clasă, din activită­ aducă la cunoştinţa celorlalţi
unele consilii populare nu le xistă defecţiuni la anumite ORIENTAREA ŞCOLARA SI ţile în afară de clasă şi extra- factori educativi, pentru ca
acordau tot sprijinul, ca să nu blocuri, dar acestea se reme­ şcolare, din familie, discuţiile împreună, operativ şi eficient,
mai amintim că fostele ad­ diază pe parcurs, în limita cu colegii, cu familia, cu el să se acţioneze. Cîte şcoli, cî­
ministraţii ale fondului loca­ posibiltăţilor ce le avem". A­ chiar, anchetele, sondajele sau te cadre didactice, cîţi părinţi
tiv, aparţinînd întreprinderi­ poi se dă o lecţie asociaţiilor testele vor putea conduce pe s-au informat direct sau în
lor de gospodărie comunală de locatari. „Asociaţiile de lo­ PROFESIONALA a elevilor profesorul diriginte la întoc­ scris de La unităţi şcolare, de
şi locativă. le făceau o serie catari să nu înţeleagă greşit mirea corectă, cit mai aproa­ la întreprinderi sau instituţii
de greutăţi şi, după 10 luni de problema că în oraşul Deva pe de realitate, a fişei psiho- asupra posibilităţilor şi nece­
la înfiinţare, asociaţiile îr#:ă există numai I.G.C.L., ca uni­ pedagogice colective sau indi­ sităţilor ? Ciţl dintre educa­
nu preluaseră toate blocurile tate prestatoare de servicii, ci viduale, care se introduce în tori au Insuflat la elevi do­
in administrare. există şi alte unităţi care pot şcoli. Acţiunea aceasta nu es­ rinţa de cunoaştere a viitoru­
Acesta era pe scurt subiec­ executa astfel de lucrări...". proaspăt ajuns în faţa clasei, ne morţiş ca nepoţelul să a­ vrea elevul ? 2) Ce poate ele­ piu, i-ar putea crea o perspec­ te de moment, de campanie, lui lor, indicîndu-le sursele
tul tratat in articolul amintit. Ştiam şi noi şl asocia­ este admonestat pentru acti­ jungă medic („Meserie nobilă, vul ? 3) Ce trebuie şă devină tivă înaltă. Va reuşi, va de­ este o acţiune continuă, perse­ respective ? S-au o***--1- -'
Şi acum, iată răspunsurile ţiile de locatari, că exis­ vitatea de mintuială desfăşu­ domnule ! Să răspunzi de să­ elevul ? veni inginer constructor sau verentă, a tuturor celor care schimburi de scrisoi
celor vizaţi. „Urmare a apa­ tă şi alte unităţi care pres­ rată cu elevii. Să fie de vină nătatea oamenilor ! Şi-apoi eu, 1. Elevul aspiră, năzuieşte, proiectant, va Imagina şi va pot şi trebuie să formeze ce­ vilor şcolii generale
riţiei articolului „O zestre bo­ tează servicii, poate chiar mai numai lipsa bagajului de cu­ cu reumatismul meu !"). Iar, tinde spre ceva. Aşa şi tre­ realiza oraşele viitorului, fa­ tăţeanul de mîine al ţării Iui cu elevi ai un
gată lăsată în seama provizo­ operative şi mai de condiţie noştinţe necesare profesiei pe în „aceste momente solemne", buie, de altfel. Care este, însă, bricile sau edificiile social- noastre. postgenerale sau po
ratului", vă facem cunoscut decît I.G.C.L., dar nu price­ care şi-o începe ? Poate. Exis­ cel căruia i se hotărăşte soar­ mobilul năzuinţei ? De cine culturale cerute de ziua de 2. Să ne înarmăm cu cunoş­ In cîte şcoli, foştii a
că am luat următoarele mă­ pem altceva Dacă la predare tă insă, o altă lipsă, mult mai ta, doarme liniştit, visîndu-se este dictată ? Este impusă sau mîine. Sau, poate, şcoala pro­ azi integraţi în procc
suri — se spune în răspunsul şi chiar şi în răspuns se re­ mare : întreaga muncă a ab­ cel mal mare arheolog care pornită din fiinţa lui ? Vede fesională cu profilul mecanic, tinţele de psihologic şi peda­ cii, cu rezultate ren ■ >
Direcţiei judeţene de gospo­ cunoaşte că „mai sînt defec­ solventului nu este condusă, descifrează documente ale u­ perspectiva spre autodepâşire va forma din el creatorul pri­ gogie necesare pentru ca În­ au făcut cunoscută
dărie comunală şi locativă : ţiuni" care nu aparţin pentru nu este dictată de pasiunea, nor vremuri mult dispărute! („să-şi vadă propriul re­ ceput al celor mai perfecţio­ treaga „acţiune" să nu fie perspectiva dezvoltăr*
empirică, întîmplâtoare, dicta­
Comisii tehnice de specialita­ tru remediere decît numai de dragostea pentru profesiu­ Dar şcoala ce face pentru cord")? Un fel de maximă nate maşini sau produse. tă doar de nişte Indicaţii 9au Nu numai prin simpl
te au determinat lucrările ca­ I.G.C.L., atunci de ce trebuie nea aleasă. Fără a pătrunde orientarea imediată şi de per­ spune că : „omul ca subiect Se ştie oare că pentru me­ planuri de măsuri, ci să fie sau întîlniri formale ...
re se impun a fi executate ca asociaţiile de locatari să a­ cu tot sufletul in sensul acti­ spectivă a elevului ? Ii trans­ este nu numai ceea ce este, ci seriile de cocsar, oţelar sau argumentată şl justificată in te, ci prin acţiuni impresio­
pentru o mai bună conserva­ peleze la alte unităţi ? Şi o vităţii pentru care s-a pregă­ mite cunoştinţe (cît mai varia­ mai ales este omul în deve­ miner de la grupurile şcolare mod ştiinţific. In ultima pe­ nante, emoţionante chiar.
re a fondului locativ, lucrări completare, tot la adresa tit, aceasta este privită doar te posibil), organizează „ac­ nire". Iată cîteva întrebări ca­ din Hunedoara, Valea Jiului rioadă au apărut diverse ma­ Fără pretenţia de a fi epui­
ce au fost prinse în graficele I.G.C.L. Deva, pe care ne este la suprafaţă, luîndu-se contact ţiuni" pentru cunoaşterea vii­ re pun probleme şcolii, fami­ sau Brad, numărul candidaţi­ teriale pe această linie în „Re­ zat problema, am încercat nu­
de execuţie. Pentru lucrările jenă s-o facem dar e nece­ doar cu aspectele ei formale: torului elevului, bucurîndu-se liei, celorlalţi factori care in­ lor prezentaţi la concursurile de vista de pedagogie", „Gazeta mai să trezim Interesul pen­
care cad în seama chiriaşilor sar : a trecut anul de volumul* de muncă şl odihnă, pînă la Lacrimi că „peste 80 fluenţează intelectul, psihi­ admitere este foarte redus ? învăţămîntului", „Colocvii", tru ea. Nu din dorinţa de a
s-a dispus executarea lor de cînd au fost înfiinţate a­ posibilităţile de şablonizare a la sută din absolvenţi au reu­ cul şi fizicul elevului. La Brad, de exemplu, în a­ „Revista de psihologie" etc.. „pune o problemă în plus",
către I.G.C.L., în contul chi­ sociaţiile şi încă nu a reuşit muncii, remuneraţia, posibi­ şit la concursurile de admi­ 2. Toată acţiunea de forma­ nul I mineri nu există nici un sau chiar studii şi cărţi cu a­ ci numai pentru a atrage a­
riaşilor sau a asociaţiilor de lo­ să remedieze toate defecţiu­ lităţile de sustragere, posibili­ tere în diferite şcoli". Spre re a tinărului conduce la for­ elev din judeţul nostru Şi cest conţinut, editate în tiraje tenţia că cele spuse fac par­
catari. nile Cît va mai dura această tăţile reduse uneori de mâsu- aceste şcoli a avut chemare mare de priceperi şi deprin­ doar sînt meserii mult solici­ relativ corespunzătoare. te integrantă din acţiunea
Răspunsul I.G.C.L. Hune­ tărăgănare ? rabililate a rezultatelor etc. elevul ? Posibilităţile sale in­ deri, la dezvoltarea aptitudini­ tate ! mare de formare a omului, de
doara recunoaşte: „La această Sperăm că la aceasta De ce toate acestea V Pen­ telectuale şi fizice ii vor per­ lor şi înclinaţiilor sale. Sînt In afară de această pregă­
dată (cînd a fost trimis răs­ dată. măsurile Direcţiei ju­ tru că atunci cînd a pornit pe mite să-şi însuşească profesiu­ acestea în concordanţă cu nă­ Acordul deplin între năzu­ tire, se impune cu necesitate dezvoltare şi perfecţionare a
punsul). mai avem un număr deţene de gospodărie comu­ drumul noii profesiuni, ale­ nea, să se integreze complet zuinţele, cu dorinţele lui? Noi, inţe, posibilităţi intelectuale şi un interes sporit pentru ridi­ lui. Poate că sîntem încă în
de 12 blocuri care încă n>au nală şi locativă, menţionate gerea n-a fost suficient just»-' şi concret ulterior în muncă ? educatorii, cunoaştem rapoi'- fizice şi cerinţe sociale în­ carea nivelului profesional, faza unor generalităţi a pro­
fost preluate de către asocia­ in răspuns, au prins deja via­ ficată, argumentele molivaţio- tul dintre „ceea ce doresc" şi seamnă formare completă, în­ în specialitatea pe care o pre­ blemei. Vrem însă ca anii ca­
ţiile de locatari pe motiv că ţă, pentru o mai judicioa­ nale ale disponibilităţilor rea­ Sînt întrebări care nu şi-au „ceea ce pot face ei" ? Am ac­ seamnă realizare deplină a o­ dăm, a nivelului cunoştinţe­ re urmează să transforme ge­
imobilele respective mai ne­ să gospodărire şi întreţinere a le de pregătire sau cunoaşte­ primit întotdeauna răspunsul rientării şcolare şi profesiona­ lor metodico-pedagogice pen­
cesită unele reparaţii care ne acestei bogăţii ce se cheamă re a cerinţelor sociale au lip­ ţionat pentru punerea lor de le tru transmiterea şi însuşirea neralităţile (de orice fel ar fi
revin pentru executare". fond locativ. Nu de alta, dar sit. Alegerea noii profesiuni a e înseamnă, de fapt, o­ acord ? C e-i de făcut ? întreba­ cunoştinţelor, Se constată o ele) în realitate concretă.
I.G.C.L. Deva se spală pe vom reveni. fost întîmplâtoare. datorin- C rientarea şcolară şi pro­ 3. Am reuşit. Ştim precis şl rea pare firească Ar
mîini : „O dată cu apariţia <lu-se unor cauze minore, de fesională? înseamnă ac­ sigur opţiunea precum şi gra­ trebui să şi-o pună toţi insuficientă preocupare din Prof. PAVEL MlRZA
Legii nr. 10/1968, administra­ G. IG NA T neluat in seamă* uneori ţiunea continuă de influenţare dul de realizare practică a factorii formaţionall, toţi cer- partea unor factori inslruc- Prof. O V ID IU POPE5CU