Page 94 - Drumul_socialismului_1969_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI — JOI 29 MAI 1969

—
UN PLUS DE VIGOARE La Sâuleşti, pe malul Mure­ auto Deva a interzis cu desă-
bim dc cele care încă du s-au
şului, îşi desfăşoară activita­ virşirc ca întreprinderile pose­ cantitatea prevăzută de ma- garnituri de chiulase, antica­ turnat. „Giuba" cu care con­
lorial care urma sâ fie încăr­
mere ctc.
tea o balastieră modernă la soare de mijloace de transport cat in vagoane din SLalia Bâ- Delecţiunilc utilajelor amin­ structorul a plec.it din balastie­
ACŢIUNII DE REDUCERE A care lucrările de amenajare si uuto ca T.C.M.M. Teliuc, ŞC.8. cia şi expediat acolo unde perturbaţii la 'inc.’ircaren ma­ ră se resimte acum. Lipsa pa­
tite mai sus au creat
uneori
pregătire s-au încheiai, iar de
ravanelor respective face ca
Hunedoara şi altele să încar­
este «i.şleptat. Afirmaţia apar­
cîteva luni are sarcini de plan
bine stabilite. Prin strădania ce din balastieră materialo pe ţine tovarăşului Constantin I- terialului în maşini. Au fost unele sortimente sâ se ames­
tece. Col de 0-3 mm eu cel
considerentul că nu au auto­
liescu, delegatul întreprinderii
zile cind s-au format cozi de
oamenilor de aici prevederile rizaţie de transport pc drumul craiovene. autocamioane cmc aşteptau să de 11-7 mm. iar cel de 7-15 mm
de plan s-au realizat pînă a­ uzinal Simeria — Sâuleşti Pe lingă cauzele negative le vină rindul la încărcat. M- cu cel rle 15-30 mm. Preţurile
cum in fiecare lună. In luna Mai mult decit otit Autobaza provenite dinafară, au existai vident că şi imobilizarea utila­ de livrare a acestor sortimente
CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE aprilie balastiera a excavat în DR.T.A. Deva s-u angajat să şi in cadrul balastierei Sâu- jelor balastierei prin intreru- sînt total diferite. Cine pier­
plus faţă de prevederi circa de o lesne de înţeles !
d 000 mc material. Se mani festă m activitatea
Una din sarcinile de o deo­ te satisfacţii Aceasta deoare­ in totalitate a planului de în­ Privită prin aspectul realiză­
sebită importanţă ce se pune ce cheltuielile au fost depăşi­ treţineri şi reparaţii a condus rilor de ia producţia globală şantierului şi unele lacune in
în prezent în faţa conduceri-, te cu suma de 37G 000 lei, la staţionări nejustificate, la s-ar putea spune că treaba la La balastiera Sâuleşti ceea ce priveşte utilizarea fon­
lor întreprinderilor care lu­ iar dotaţia de la buget, a­ cheltuieli mari, din care a- balastieră merge bine. Se ma­ dului de timp. Deşi nu am
crează cu dotaţii de la buget ferentă producţiei realizate, mortizârile deţin o pondere a- nifestă insă unele lacune care reuşit sâ intrăm in posesia ri­
este sporirea eficienţei econo­ cu 061 000 lei. preciabilâ. prin .natura lor umbresc me­ nei cifre — fie ea chiar relati­
mice într-o asemenea măsură Activitatea gestionară a trus După aproape două luni de ritul acelora care zi de zî în­ SARCINILE DE PRODUCŢIE vă — de modul cum acesta a
care să asigure lichidarea a- tnlui, privită prin prisma r|os- activitate din trimestrul II fruntă intemperiile naturii şi fost folosit, remarcăm totuşi
ceslor dotaţii şi obţinerea de poduririi materialelor, scoate calculele preliminate arală că, capriciile Mureşului pentru a că în pontajele zilnice se în­
beneficii Aceasta deoarece în in relief că majoritatea şanti­ cheltuielile făcute suplimen­ registrează prea multe n e m n -
Indicatorul producţiei mar­ POT FI REALIZATE INTEGRAL
etapa actuală, progresul acce­ erelor au depus eforturi pen­ tar în primul trimestru se pot extrage din albia lui cît mai tivate. Numai în ziua dc 17
lerat al economiei nu mai tru încadrarea în consumuri­ recupera în înlregimc, iar în mult pietriş şi nisip. mai au lipsit de la serviciu II
permite întreprinderilor să le normate, pentru înlăturarea perioadele următoare să con­ salariaţi din totalul de 10ă O
consume mai mult decit pro­ semnăm îndeplinirea angaja­ fă vîndulă şi încasată nu s-a parte din funcţionari nu se
duc, să frustreze societatea de mentelor de economii ce ni realizat in luna aprilie decit străduiesc sâ folosească la
acumulările necesare dezvol­ le-am luat în întrecere în proporţie de 77 la sută. Pe maximum cele 4R0 de minulc.
tării pe scară lărgită a pro­ Pe şantierele Pentru aceasta comitetul de bună dreptate muncitorii ba­ asigure unor întreprinderi — Ieşti unele „pene" care sc dn- perile înregistrate în funcţio­ In birouri se declanşează dis­
ducţiei. direcţie al trustului si condu lastierei s-au întrebat de ce cum ar fi Şantierul de con­ toresc în exclusivitate muncii narea lor au influenţat asupra cuţii interminabile, se lectu-
cerca şantierelor vor acţiona
Pornind de la aceste consi­
derente, în lumina sarcinilor Trustului de con­ în continuare pe linia redu­ nu s-au vîndut agregatele sor­ strucţii, instalaţii centrale e- uneori defectuoase şi utilajelor nerealizării indicatorului pro­ rează cărţi.
tate (denumirea tehnică a ma­
trasate de către conducerea cerii consumurilor de materi­ terialului excav.it). Icctrice de termoficare Craio- «icestei unităţi. In luna aprilie ducţiei marfă vîndutâ şi înca­ Balastiera Sâuleşti se află la
de
va şi altele — mijloace
o seamă de utilaje de mare
de partid şi de stat. comite­ strucţii Deva ale. înlăturarea risipei la lo­ De ee materialul excavat transport suficiente. Datorită importanţă în desfăşurarea sată. început de drum. Factorii de
răspundere din conducerea u-
Şi fiindcă vorbim despre a­
tul de direcţie dl trustului de cul de muncă, utilizarea ma­ nu a fost livrat? O cauză n-
construcţii a aşezai în centrul terialelor din resurse locale şi biectivă ar fi — după părerea unor defecţiuni la autocami­ normală a procesului de pro­ cest indicator trebuie sâ mai nitaţii, organizaţia de partid
preocupărilor sale problema in special de la sursele cele unor cadre de conducere de oanele sus-amintitei autobaze, ducţie au stat Acest inconve­ arătăm că In nercalizarea lui şi întregul colectiv trebuie ca
creşterii eficienţei economice risipei la locurile de muncă, mai apropiate de locurile de cît şi (de multe ori) din lipsa nient se manifestă şi în luna a „contribuit" şi constructorul prin măsuri adecvate şi prjn-
Deşi lucrăm cu dotaţii pla­ obţinindu-se în acest fel eco­ muncă In acest fel se voi aici — lipsa de beneficiari. Şi acestora, materialul excavat a mai. Excavatorul de 0,5 mc balastierei, respectiv Şantierul tr-o organizare mai judicioasă
nificate, pierderile în acesl nomii la materialele de bază reduce substanţial cheltuielile totuşi, unitatea are contracte fost imobilizat în balastiera nu a lucrat circa 7 zile. Buldo­ 503 Bîrcea. lată cum : parava­ «i muncii să-şi mobilizeze for­
caz fiind „legiferate*', colecti­ de peste 11)0 001) lei Astfel, cu aprovizionarea şi implicit cu o seamă dc clienţi dar, res­ Sâule.şli. In luna aprilie Şan­ zerul stă de la începutul lunii nele dc la buncherele agrega­ ţele şi mijloacele de enre dis­
vele noastre de constructori prin folosirea de profile cores­ costul materialelor înglobate pectivii beneficiari nu au reu­ tierul de construcţii, instalaţii aprilie iar o basculă de 5 to­ telor sortate stau şi acum — pun pentru a se realiza toţi in­
caută să diminueze substanţi­ punzătoare la confecţionarea în lucrări De «asemenea, s-au şit să ridice marfa din cauza centrale electrice de lermofi- ne este. de asemenea, defectă din anul trecut — nemontate. dicatorii de plan.
al şi continuu volumul dola- centralizată a armăturilor şl luat măsuri pentru prevenirea unor motive şi anume : Direc­ Respectivele utilaje stau din De pe unele nu s-au dat jos
ţ ii lor planificate şi, într-un valorificarea superioară a de­ şi înlăturarea rapidă a defec­ ţia regională de transporturi carc Craiova nu şi-a realizat lipsa unor piese mărunte ca : nici cofrajele, ca sâ nu mai vor­ N. PANAIT
viitor apropiat, încadrarea ac­ şeurilor de otel beton şi a pro- ţiunilor utilajelor, folosirea
tivităţii trustului in gestiunea filelor s-a realizat o economic lor cit mai raţională, pe baza
economică proprie, adică aco­ la metal de 11 tone. Cele unor grafice şi s-au organizat
perirea cheltuielilor din ve­ 00 000 bucăţi cărămidă econo­ depozite de carburanţi şi lu-
niturile încasate şi asigura­ misită «arată că, în raport cu brefinnţi la nivelul necesaru­
rea in acelaşi timp a unui alţi ani, a crescut simţul gos­ lui în localităţile Petroşani, O rg a n iz a re a
beneficiu. Pentru atingerea a- podăresc al constructorilor, că Orăştie şi Brad Jubikul cm atelor roşii
ceslui deziderat într-un timp există mai multă preocupare Volumul mare de cheltuieli
cit mai scurt la nivel cen­ din partea şefilor de şantiere înregistrate în trimestrul I nu
tral s-au luat numeroase mă­ în mecanizarea acţiunilor de caracterizează adevăratul simţ | E H I H # 1 V
suri. printre care şi reaşeza­ încărcare şi descărcare a ma­ gospodăresc de care dispun ştiinţifica
rea prafurilor. Dar, comitetul terialelor. Mărirea ciclului de constructorii noştri. Avem — Cum sc prezintă, din uleciştii din licee şi şcoli pro­
de direcţie al trustului con­ folosire «a cofrnjelor a facili­ convingerea că măsurile pe punct de vedere numeric, u- fesionale.
sideră că este de datoria tat de asemenea economisirea care comitetul de direcţie le-a nităţilc dc pionieri din judeţ La centrul de judeţ, demon­
noastră să depunem un efort a 07 mc de material lemnos. luat pe linia reducerii cheltu­ t în preajma acestei sărbători ? straţia va li deschisă de fan­
propriu mai substanţial în ac­ Toate aceste eforturi au ielilor de producţie, din care —■ Cum este şi firesc, nu se fara pionierilor din Orăştie,
ţiunea de rentabilizare a acti­ fost, însă „anulate" de cheltu­ am enumerat doar cîtevn, vor deţean cu tema „Memoria lo­ putea ca acest eveniment şi o prima fanfară pionierească a muncii
vităţii şantierelor noastre. ielile exagerat de mari cu u­ conduce la lichidarea risipei, calităţilor", unităţile şi deta­ asemenea stare de emulaţie sâ din judeţ. La Sarmizegetusa
In acest sens. ca urmare a tilajele Este adevărat că în îndeplinirea sarcinilor şi an­ şamentele de pionieri au or­ nu se reflecte sau, mai bine se întilnesc, cu prilejul adu­
unei analize efectuate la înce­ trimestrul I condiţiile atmo­ gajamentelor de economii ce ganizat excursii şi vizite, în- zis, sâ nu fie determinate de nării festive, pionierii din ze­
putul anului, am constatai sferice nu au fost prielnice ne revin în acest an, grăbind tilnifi cu activişti de partid şi întărirea din punct de vedere ce şcoli pentru a realiza îm­
că in cadrul trustului există desfăşurării procesului de con­ prin aceasta ridicarea activi­ de stat, intîlniri cu bâlrinii organizatoric a unităţilor şi preună un spectacol de evo­ ducţie, cu consecinţe nefava-
rezerve pentru o reduce pre­ strucţii. înregislrindu-se în a­ tăţii economice a şantierelor satelor, martori ai unor eve­ detaşamentelor de pionieri. care istorică şi o serbare cim- rabile in realizarea indicato­
ţul de cost ru 700 000 lei sub rest fel staţionări la utilaje, noastre la un nivel mai înalt nimente şi «ni transformărilor Numai in acest an au fost pre­ peneascâ tradiţională. Cei de (U rm o rt din pag. 1) rilor de plan.
sarcina prevăzută şi conromi dar depăşirea înregistrată nu de eficienţă înnoito.irc prin care trece sa­ gătiţi şi primiţi în organiza­ ia B«iia de Criş, conlinuînd o Pe de altă parte, este cu to­
tent, in mod indirect, dofaţia se ponte justifica exclusiv pe tul nostru soci.ilist. S-au în­ ţia de pionieri pesle 1) 300 e­ tradiţie statornicită deja, şi-au tul inexplicabil faptul că se
planificată Bilanţul primului seama acestui fenomen. De­ IO N POPESCU tocmit albume de «amintiri, vi­ levi de vîrstă pionierească, invitat colegii din tonte şco­ zale pe seama acţiunii de or­ tărăgănează de luni de zile
trimestru nu eşte însă în mă­ fecţiunile repetate în funcţio­ şeful serviciului plan trine muz.eistice, muzee şcola­ procentul de cuprindere a şco­ lile din împrejurimi la Ţebea, ganizare ştiinţifică a producţi­ avizarea unor studii în vede­
sură să ne producă prea mul­ narea utilajelor, nerespectarea la Trustul de construcţii Deva re de istorie şi etnografie. larilor în organizaţie ridieîn- in preajma gorunului lui Ho- ei şi a muncii. Această defi­ rea aplicării lor. Astfel, stu­
du-se de la 72 la sută la peste ria. Asemănător, se întîlnesc cienţă se datoreşte comparti­ diul privind folosirea palete­
07 la sută, cifre care vorbesc pentru largi manifestări pio­ mentului de organizare, care lor la transportul materialu­
despre puterea şi influenţa or­ nierii de la Orăştioara de Sus a neglijat controlul acest iii lui lemnos zace in sertarele
ganizaţiei în rîndul elevilor, şi împrejurimi, de la Pui şi aspect, cît şi şefilor de sectoa­ comisiei tehnice de avizare
despre rolul . ei in întreaga şcolile învecinate, din celelal­ re cărora le-a lipsit iniţiativa la începutul lunii martie,
viaţă a şcolii. te centre ale judeţului. în aceaslâ direcţie. studiul privind posibilitâ
Adunările de primire a ce­ In acest cadru sărbătoresc, Factorul principul, care di­ de mecanizare a încărcării
lor mai mici şcolari în orga­ cei mai buni pionieri, destoi­ minuează cel mai serios efica­ transportului pieselor şi mi
nizaţie au cîştigat un plus de nici în activitate, harnici la citatea acţiunii de organizare rialelor în ateliere, de mai
emotivitate, la ele au partici­ invâţâturâ vor primi titlul de superioară a muncii, consta in ne de o lună.
pat foşti elevi ai şcolii, chiar „Pionier fruntaş" ; de aseme­ faptul că această acţiune deo­
părinţi ai elevilor, care le-au nea vom oferi mai multe ti­ sebit de importantă pentru Lipsa de perseverenţă în.
legat cravata la gît. tluri de „Unitate de frunte" şi progresul economic al între­ tivi ta lea de organizare şti
— Şlim eâ şirul exemplelor „Detaşament de frunte". prinderii. sa oprit la nivelul ţificâ este reflectată şi de f;
ar putea continua. Ne-ar inte­ — P#ânuim că încheierea a- conducerii fără să-şi găsească lui câ nu se respectă tern ■
resa ce sc organizează la ni­ nitlui şcolar şi Ziua pionieri­ concretizarea la locurile holâ- nele pentru întocmirea si
vel de judeţ, în municipii şi lor nu înseamnă întreruperea ritoarc ale producţiei Dacă diilor. Astfel, studiul posib:
oraşe, in şcoli, in preajma şi unui şir de activitâ|i deosebii pc* ansamblul întreprinderii taţilor de sporire a vitezei
în ziuă de 15 iunie. „Ziua pio­ dc frumoase şi educative. au fost lotuşi finalizate o sea­ avansare la lucrările minie
nierilor" ? — Fireşte câ nu. „Ziua pio­ mă de probleme, nu acelaşi prin folosirea instalaţiei „A.
M ontarea armăturilor luciu se poate spune despre mâlc'* aveau termen dc fina'
— Activitatea consiliilor nierilor" constituie doar o e-
peste plonjeu este o ope­ organizarea raţională a locu­ zare Ia I aprilie. Studiul, i
pioniereşti, a unităţilor şi de­ tnpâ importantă in activita­ numai câ nu a fost efectul
raţiune pe care echipa taşamentelor. în această peri­ tea pionierească a acestui an. rilor de muncă. în aşa fel îneît dar face ca instalaţia sâ i
condusă de fieiarul beto- oadă şi în această zi însu­ In vacanţă. în şcoli şi tabe­ sâ fie create condiţii optime afle încă şi astăzi în inactiv
mează întreg entuziasmul cu re se continuu activităţile pentru realizarea sarcinilor de
nrst loan G ăianu, de la late la suprafaţa minei.
care pionierii aşteaptă sărbă­ pentru întîmpinarea Congre­ plan. O seamă de elemente
şantierul de construcţii principale ce stau la baza flu­ Pentru perioada urmâtoai
toarea lor. In municipiile De­ sului al X lea al partidului, a
Brad, o executa cu multă va, Petroşani. Hunedoara, celei de-a 25-a aniversări a xului tehnologic din subteran, a anului se preconizează a <
indem inare şi pricepere. precum şi in oraşele Orăştie. eliberării patriei. cum sînt : utilizarea integrală efectua studii cu privire 1^.
Lupeni, Brad se organizează Pentru această perioadă. a timpului de lucru în fron­ extinderea calculului mecan
parăzi şi demonstraţii, repri­ Consiliul judeţean lansează turi. corelarea schemelor de grafic la stabilirea cîştigur
ze ci£ gimnastică. întreceri concursul, pe baza unor cu plasare a găurilor cu caracte­ lor muncitorilor şi a persona­
SDortive de amploare, serbări poane de participare, „Pentru risticile geologico-minerale a lului tehnico-administrativ. cît
eîmpeneşti, carnavaluri, retra­ gloria poporului şi înflorirea locurilor de muncă, îmbunătă­ şi la unele lucruri de eviden­
geri cu torte, spectacole festi­ României socialiste. pentru ţirea trierii minereului, au ţă contabilă şi statistică ; u­
ve Un element nou în anul cauza partidului" ; antrenează scăpai din atenţia cadrelor tilizarea metodelor moderne
acesta, şi încărcat cu semnifi­ pesle 0 000 pionieri şi şcolari tehnice din cadrul sectoarelor. de programare a producţiei,
caţii : la sărbătoarea din 15 în acţiunea „Pionieri pe cără­ Aceste neajunsuri au făcut să penliu stabilirea ştiinţifică a
iunie, alături de pionieri, par­ rile patriei", dc asemenea. în planului de producţie la di­
ticipă cu acelaşi entuziasm multe alte activităţi interesan­ se m.inifesle o serie de defi­ verse nivele dc activitate, po­
fraţii şi prietenii lor mai mari. te, în tabere şi excursii. cienţe în activitatea de pro- sibilităţile de înlocuire a lem­
nului la susţinerea abataj'elor;
studiul dozării cantităţii opti­
CĂRŢILE" ŢEBEI F o to g ra fia me de xanlat etilic de sodiu
pe fazele procesului de flota-
II ţie ctc
Paralel cu preocuparea pen­
(U rm a t, din p ag > 1) < © vv © J © © tru înfăptuirea studiilor con­
cronica a v ie ţii Mărfuri k strictă necesitate cepute. conducerea întreprin­
«ia „M orto", uin vuiea K cte Dim potrivă, condiţiile toarte derii va trebui sâ abordeze
problemele
cît mai exigent
grele de lucru, absenţa oricărei m ecanizări, cijtigurile sub majore ale unităţii, sâ găseas­
orice lim ită necesară au făcut viaţa şi mai grea. că temele de studiu cele mai
— Sâ aşezăm pe tronul istoriei o cunună de lauri, să Astăzi, cind lumea oslo a­ te preocupări au lost suges­ taloni bărbăteşti şi multe arti­ nu şî-au putut aminti cînd adecvate în vederea completă­
aşternem peste (recului de sulerinţâ vălul recunoştinţei saltata oe fluxul de imagini, tiv sinlelizate in cuvintele cole de sezon pentru bărbaţi, au fost vizitaţi ultima dală rii planului tematic de studiu,
noastre, dirienia gindului şi bărbăţia faptei. autenticitatea reprezentării rostite la vernisaj de Her- femei şi copii... dc către tovarăşii de la astfel ca pînă la finele anului
— $i să deschidem acum cartea zilelor noastre, u Te* evenimentului, facultatea sa. bert Bosenberg. din Biroul La capătul rîndurilor noas­ U J C C ! Şi doar e vorba de sâ se asigure recuperarea ce­
bei contemporane, ce străluceşte in rind cu restul ţârii, extraordinară de multiplica­ director al Federaţiei inter­ tre se pot formula cîteva con localităţi situate în apropierea lor aproape 14 milioane lei
sub fierbintele soare al lui August. Temerarul învăţător şi-o re fac din fotografie o ira­ naţionale de Artă Fotografi­ Înainte de a ne interesa duzii, cu adresă la conduce­ sau pe şoselele naţionale. rezultate din depăşirea chel
clădit caso mare, arătoasă, din cărăm idă şi ţiglă. Şi-o d a­ diantă cronică a vieţii şi actu­ că. despre aprovizionare la maga­ rile cooperativelor de consum Dacă am abordat in rîndu- tuielilor planificate pentru
tă cu el tot satul. O singură excepţie t un botrin care se alităţii Şi acest adevăr îl Peisajul, portretul, repor­ zinul universal din Toteşti, * vizitate, la Uniunea judeţeană rile de faţă mai mult proble­ producţia realizată în primul
apropie de centenar, solitar şi „îndărătnic", păstrează demonstrează pe deplin ac­ tajul, eseul, toate genurile am întrebat pe responsabilul a cooperativelor de consum. ma aprovizionării magazinelor trimestru al anului. In acest
pentru sat am intirea caselor cu paie. Istoria scrisă sub tuala ediţie a celui de-al 7 fotografice sînt reprezentate llibais Serafim, ceva despre In primul caz, pentru câ nu săteşti, nu trebuie înţeles câ scop, este necesar sâ se ia
ramurile gorunului se învaţă acum in şcoala nouă, crntecui lea Salon internaţional de pe panourile expoziţiei. Şi, ţinerea lu zi a caietului de se insistă suficient pentru a se restul treburilor stau bine. măsuri corespunzătoare pe
şi datinile inveşmintează scena căminului cultural, viaţa artă fotografică. Căci dintre in aproape toate aceste com­ cerinţe ale cumpărătorilor. II aduce în magazine toate sor­ Felul de păstrare, expunere şi toate liniile, pentru a se crea
socială prosperă continuu. Astăzi, la o popu.aiie de 1 244 cele peste 1 100 de lucrări partimente fotografia româ­ avea „ascuns" pe undeva timentele de mărfuri de care prezentare a mărfii, aranja­ şi întreţine pretutindeni o
locuitori, există 411 locuinţe. S-a încetăţenit o recentă tra­ alb-negru şi color, selecţio­ nească şi-a cîşligat un loc printre mărfuri. Ultima nota­ populaţia satelor are trebuin­ rea vitrinelor, respectarea re­ ambianţă de muncă responsa­
diţie : fiecare familie nou constituită sâ aib ă casă nouă. nate pentru salon din cele dc prestigiu, participarea fo­ ţie în acest caiet o făcuse la ţă, iar în ceea ce priveşte fo­ gulilor de igienă, atitudinea bilă, mai multă receptivitate
Priviţi copiii, care in această dim ineaţă se-ndreaptâ că­ peste 11 000 trimise denrlişli tografilor noştri — amatori 1 aprilie a.c. Cam de mult, rul judeţean, câ nu contro­ lucrătorilor faţă de cumpără­ faţă de ceea ce este nou. gri­
tre şcoală şi grădiniţă. Desfâtaţi-vâ cu zimbetele lor, cu din 52 de ţâri ale lumii, sînt şi profesionişti — fiind de mai ales cînd ne gîndim câ lează cu cuvenita exigenţă fe­ tori — pentru a enumera doar jă şi solicitudine faţă de pă­
bucuria lor, cu fericireo copilăriei lor... foarle numeroase fotografii­ la un salon la altul în con­ lucrătorii din comerţ au obli­ lul cum se prezintă magazine- . cîteva — sînt tot atîtea lu­ rerile şi propunerile izvorile
— Atunci cind vrei sâ înţelegi frumuseţea unei aşezări, le care, realizate în tehnici tinuu progres Sînt printre gaţia de a-şi nota zi de zi le săteşti şi. la urma urmei, cruri care îşi mai aşteaptă re­ din sînul colectivului, mai
a unor oameni, priveşte în ochii copiilor... şi maniere diferite, abordînd aceştia „veterani" ai foto­ ceea ce au cerut cumpâr«îto- nu onorează cererile de măr­ zolvarea. Dar despre toate a- multă exigenţă faţă de trans­
— „.La M esteacăn se scrie acum noua biografie indus­ o tematică cu un amplu re­ grafiei, alături de nume ca­ i ii şi ei n-au avut în maga­ furi, comenzile care se fac. ceslea, într-unul dîn numerele punerea în practică a studii­
trială a Jebei. Bogăţia m ultim ilenară a acestui pâmint este gistru, dovedesc largile posi­ re apar pentru prima dată zin, ca la întocmirea notelor Mulţi gestionari şi vinzâtori noastre viitoare. lor întreprinse.
aureolată de strălucirea diam antelor negre, care înnobi­ bilităţi de care dispune arta intr-o manifestare interna­ de comandă sâ se orienteze ce
lează forţa tradiţională a oamenilor acestor locuri, inte­ fotografiei în transcrierea ţională. De altfel această sâ solicite. Aceasta e menirea
graţi efectiv in dinam ica dezvoltării economice. M ina no­ realităţii. Viaţa trepidantă a manifestare, intrată în com­ caietului pentru cerinţele
uă se naşte din fluxul inteligenţei transcrise pe hirtia de marilor or.işe, aşa cum e su­ petiţia marilor expoziţii cumpărătorilor. Dar cine o
calc, dar moi presus de toate, din investiţiile mari a lo ­ gerată de fotografia brazilia­ mondiale de artă fotografi­ respectă şi cine controlează
cate de către statul nostru sociolist pentru punerea in nului Joao Filho Nave. omul că, însemnează de fiecare felul cum este completat ? A­
valoare o acestui filon de bogăţie. Num ai de la M estea­ asociindu-şi puterea de fier dală un prilej binevenit pen­ tunci cînd se întocmesc co­
căn se va extrage in 1972 o producţie de 300 000 tone, de a macaralelor în montarea tru artiştii noştri fotografi menzi Ia intimplore, cauza e
aproape 10 ori moi mult decit se extrăgea in 1938. De o li­ unor conducte gigant din lu­ de a-şi spori măiestria, de a una singură : gestionarii nu
ţei, e singura com paraţie posibilă intre cele două mine, crarea belgianului Alfred de crea noi lucrări care sâ re­ cunosc cerinţele populaţiei,
pentru că nivelul tehnic, condiţiile de muncă şi de viaţă Grove, veselia dezlânţuilâ a prezinte expresiv şi emoţio­ necesarul de mărfuri. Cer ce
nu pot li niciodată şi in nici un fel com parate, copiilor în jocurile lor nevi nant armonia, inegalabilele Ie trece prin cap. In caiet
— Personalităţii istorice, Ţebea ii adaugă pecetea per­ novate din compoziţia lui frumuseţi ale României. Şi n-au trecut nimic de la o co­
sonalităţii industriale... , Horst Bohme din RD. Ger­ reuşitele nu lipsesc. Dacă ar mandă la alta.
— Intocmoi. Oam enii înşişi se definesc prin persona­ mană, strînsa îmbrăţişare a fi să cităm numai lucrările Continuăm lista slabei a-
litate. Mindri de trecutul lor, bărbaţi cu înfăptuirile pre­ mamei şi copilului în foto­ premiate, şi «işa ar exista provizion«îri începută la Ro-
zente, fermi şi temerari pentru cele viitoare, oamenii Jebei grafia lui Nikolajs Brivlauks destule temeiuri de mulţu­ mos, bineînţeles fără a mai
păşesc viguros in cadenţe construcţiei socialiste, cu o în­ din U.RSS sînt numai cî­ mire Inlă-l pe Gheorghe menţiona o dală ceea ce am
credere neţărmurită in partid, în politica sa de slujire a teva din fotografiile în care Vinţilă aducînd in „Conste notat. La Toteşti, magazinul
intereselor omului. In acest an, al Congresului jubiliar şi munca şi viaţa sînt surprin­ laţie" poezia peisajului in­ nu ave.i, pe lingă altele, droj­
ol sfertului de veac liber, ei chibzuiesc la noi frumuseţi, se in diferitele lor ipostaze dustrial. în timp ce în „Ge­ die uscată, aţă pentru croşe
potrivite aspiraţiilor mereu mai înalte ale civilizaţiei con­ Şi în multe din lucrările neza dimineţii" redă frumu­ lat, pastă de tomate, anumite
temporane. In acest context, pare cit se poate de firesc sâ expuse este prezent omul ; seţea estompată a unei pri­ dulciuri, sandale pentru fe­
aflăm că in următorii ani ei vor fi beneficiari nu numai omul în toate etapele vieţii : velişti riverane în zorii zi­ mei.. Cel puţin la capitolul
ai unei mine m odem e, ci şi ai unui liceu, oi unui nou copil, ca „Gavroche" din lu­ lei ; Alexandru Racoviţâ ne „aprovizionare de primăvară",
cămin cultural, ai unui complex comercial %şi oi altor edi* crarea lui Tadeusz ICowalski prezintă „Monstrul", un cap de sezon, nu putem nota ni-
Iic ii social-culturale, care plasează viaţa localităţii in ime- din Polonia sau „Petruţa" înfricoşător de locomotivă -niic. Nu s-a făcut încă !
diato apropiere a standardului urban. Oam enii cred in italianului Renalo Vignoli, vărsînd pe coş nori groşi de
aceste înfăptuiri şi idealuri pentru că toate visurile lor lînăra cu ochii mari deschişi fum. Szabo Tamaş, îşi inti­ Deşi mulţumit de felul cum
şi-ou găsit corespondent in fapte. Acesta este, de olt'el, spre viitor a lui Bertnlnn se face aprovizionarea — o
principalul mobil ol holârîrii lor ferme de a participa cu Barta din Ungaria sau „Mn- tulează cu umor un şir de dală pe sâptâmînă — respon­
tot ce au mai valoros la înfăptuirea politicii partidului. nicn" finlandezului Takala mere roşii ca focul .Alinie­ sabilul magazinului dîn Sar-
„.„Cărţile" jeb eî se scriu mereu, in fiecare zi, cu fiecare Antero cu figura de Mona re", iar Mircea Faria în „Se mizegetusa. Armie Muntennu.
faplâ o eroismului cotidian. Lisă gindiloare. chipul brăz­ lasă noaptea" redă imaginea ne spune câ totuşi se mai în-
tîmplă să râmînă în got de
DIALOG 1-N POST-SCIW'TUM : dat de suferinţă a) femeii unui trup sculptural de fată. marfă. Bunăoară, In ziua vizi­
— Cind ‘j unde viitoarea intilnire ? văzute de norvegianul John tei noastre, îi lipseau multe.
Meconizotorul loşif Pleşa execută lucrările de întreţinere a porumbului pe ogoarele coo­
— Dumitri cu, la Uricani. Charles Jensen. Toate aces­ SANDA IO NESCU Damigene, vase emailate, li- peratorilor din Romos. Foto : V. O N O IU
ghene, bidoane, sandale, pan­