Page 96 - Drumul_socialismului_1969_05
P. 96
Pog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI — JOI 29 MAI 1969
N
A 36-a sesiune a Comitetului Masă rotundă italo-română
asupra cercetării ştiinţifice • France Presse despre stadiul convorbi
Executiv al Federaţiei Sindicale rilor cvadripartite în problema crizei din
această regiune.
Cei prezenţi au ascultat cu
tul ROMA -8. — Coresponden lul prof Vineonzo Cuglioti. interes referatul prof. IIIo
Agerpres.
Pui cea.
preşedintele Consiliului naţio
N.
transmite : Timp dc două zile. nal al cercetărilor ştiinţifice Diculcscu. despre .Orientarea NEW YORK 28 (Agerpres). de pace — subliniază A.F.P.
Comentînd stadiul la
care
In numele Consiliului Central Central al Sindicatelor. Her- la sediul din Roma al Consi din Italia, prof Giovani Se- cercetărilor ştiinţifice în au ajuns convorbirile dintre Cert este insă că există un
consens general asupra nece
al Uniunii Generale a Sindi bert Warnke (R.D. Germană), liului Naţional al cercetări merano. dc la Universitatea România în cadrul cerinţelor ambasadorii permanenţi la sităţii de a se evita o agra
catelor din România, Gheor- preşedintele Uniunii Sindica lor ştiinţifice s-au desfăşurat din Uologna. şi prof. Dino economice şi sociale", şi cel Naţiunile Unite ai Marii Bri vare a tensiunii în zona li
ghe Apostol, preşedintele Con telor Libere Germane — lucrările unei .mese rotunde Uinelli. de la Întreprinderea al prof. Radu Voinea. despre tanii. Franţei. Statelor Unite niilor dc încetare a focului.
siliului Central, a salulat pre F D.G B , Umberto Fornari, se italo-rr>mâne asupra cercetă naţională pentru hidrocar .Cercetarea ştiinţifică în ca şi Uniunii Sovietice în pro
zenta la Bucureşti a membri cretar general al Uniunii In rii ştiinţifice în cele două buri (UNI) drul Academiei române". blema crizei din Orientul A
lor Comitetului Executiv al ternaţionale a Sindicatelor din ţări". Au participat cunos propiat. agenţia France Presse
Miercuri diinineala, in sala F.SM., subliniind că tinerea Agricultură, Hakue llonje (Ja cuţi profesori dc la universi apreciază că evoluţia de pîno BEIRUT 28 (Agerpres). —
de marmură a Casei Scinteil la Bncilreşti a acestei reuniuni ponia). preşedintele Federaţiei tăţile italiene şi cercetători acum a acestor contacte ara Rashid Karnme. desemnat
din Bucureşti, au început lu constituie expresia grăitoare -i Sindicale din Construcţii, Ka- .ştiinţifici (le la unele mari Acţiuni americano-saigoneze tă că a fost atinsă o etapă de către preşedintele libanez
crările celei de-e J6-a se legăturilor frăţeşti multilatera rel Polacek (R S. Cehoslova întreprinderi cu parlnipnţic în direcţia unei reglementări, llelou să formeze noul guvern
siuni q Comitetului Executiv le de cooperare şi colaborare că), preşedintele Consiliului negociate a conflictului în ca al tării, şi-a exprimat miercuri
al Federaliei Sindicolc Mon ce există intre sindicalele (lin Central al Mişcării Sindicale de stal. îm potriva C am bodgiei re a venit timpul ca repre optimismul în legătură cu
diale. România si organizaţiile sin Revoluţionare Cehoslovace, Din Republica Socialistă zentantul personal al secreta perspectivele soluţionării a-
Timp de trei zile, membrii dicale afiliate la F.SM., o ma Piotr Pimenov (U RS.S ). se România au luai parte la NEW YORK 28 (Agerpres). alIc 4 500 ha dc plantaţii apar rului general O N.U. să-şi reia cestci îndelungate crize poli
Comitetului Executiv vor dez terializare o sentimentelor dc cretar al Consiliului Central .masa rotundă" prof. 11ic Di- Reprezentanţii permanent al ii nînd companiilor străine misiunea încredinţată în urmă tice cc traversează Libanul
bate probleme Icqalc de pre temeinică prietenie bazate pe al Sindicatelor, şi La zaro Pe Cambodgiei fa O.N.U., Huo» printre care majoritatea Iran cu un an. Fără îndoială că După cum relatează agenţia
gătirea celui de-al Vll-lca Con încredere şi respect rccipro»-. na (Cuba), vicepreşedinte al culoscu. vicepreşedinte al Con Sambalh, a adresat preşedinte ceze, şi 2 500 ha aparţinind u Gunnar Jarring nu va fi în MEN. noul premier a făcut o
F.SM
gres Sindical Mondial In a In acelaşi timp. preşedintei^ siliului Naţional al Cercetă lui pc luna in curs al Consi nor persoane particulare cam- că în măsură să prezinte in declaraţie în legătură cu con
cest scop, vor li discutalc „Ra U G S R şi-a exprimai convin Vorbitorii au abordat o se rilor Ştiinţifice, şi prof. Radu liului de Securitate o scrisoa bodqienc. lluol Sambalh sub terlocutorilor un plan de re vorbirile qvule eu reprezen
portul Comisiei pentru elabo gerea că cea de-n 36-a sesiune rie de probleme legale de Voinea. set rotar general al re în care arată eă o regiune liniază că aceste pierderi afec glementare a conflictului tanţii unor diverse grupări
rarea documentului de orien a Comitetului Executiv de la conţinutul documentului de o (oarle întinsă de pc teritoriul tează în mod deosebit econo Convergenţele celor patru sta politice din ţară. exprimin-
tare şi -de acţiune sindicală, Bucuroşii va constitui un mo rientare şi de acţiune sindi Academici române. A fost. ţării sale a (ost afectată ca mia naţională şî cerc interzi te membre permanente ale du-şi satisfacţia faţă de rezul
referitor la pregătirile pentru meni pozitiv în pregătirea ce cală ce urmează să fie pre dc asemenea, de faţă însărci urmare a acţiunilor de delo- cerea folosirii substanţelor Consiliului de Securitate se tatul întrevederilor avute,
Congres", „Raportul privind or lui tle-al Yll-lea Congres Sin zentat celui de-al Vll-lea Con natul cu afaceri a.i al Româ liere ale avioanelor saiqoneze manifestă pentru moment mai precum şi speranţa eă ar pu
gres Sindical Mondial, făcînd
ganizarea celui de-al Vll-lca dical Mondial propuneri privind completa niei la Roma. Ion Radu. şl americane. In scrisoare se dcfoliante, precum şl plata u mult în domeniul principiilor, tea anunţa într-un viitor a
Congres Sindical Mondial', După adopt*»ren ordinii de rea şi îmbunătăţirea acestuia arată că. intre 18 aprilie şi 2 nor despăgubiri penlru paqu dccît în ce priveşte punerea propiat componenţa noului
precum şi cererile de afiliere •/,i. raportul la primul punct De asemenea, vorbitorii s-au Deschizind lucrările, prof, mal, avioane ale forţelor mili bele pricinuite. la punct concretă a unui plan guvern
la F.SM a lost prezentat de Pierre referit la o serie de aspecte Carlo Tagliavini. de la Uni tare americane şi saiqone/c
Sesiunea a fost deschisă Hp Gensous, secretar perorai ad ale activităţii F.S M şi la sar versitatea din l’ndova, a sub au zburat la ffecare dona zile
Renato Bilossi. preşedintele junct al Federaţiei Sindicale cinile pentru dezvoltarea uni liniat împortajiţa acestei ma deasupra unor rcqiuni situate
Federaţiei Sindicale iMondialo, Mondiale tăţii de acţiune a organizaţii nifestări pentru dezvoltarea la graniţa cambodqiană, dis-
care, riupii ce a mulţumii La dezbaterile pe margi lor sindicale, de diferite afi truqind 7 000 ha de plantaţii
Consiliului Central al Uniunii nea raportului prezentat, au cercetării ştiinţifice in llalîa de cauciuc. Pe linqă acestea, CURIER • CURIER • CURIER
Generale n Sindical clor din luat cuvinlul : Luciano Lama lieri şi orientări .şi România şi a relaţiilor tra
România pentru ospitalitatea şi (Italia), secretar al Confede Lucrările sesiunii continuă. diţionale de prietenie româno- se spune in scrisoare, au fost
contribuţia adusă la organiza raţiei Generale Italiene a (Agerpres) italiene. A luat apoi cuvin deteriorate şi parţial distruse
rea sesiunii, a ural parlicipen Muncii — C C I L , Sandor
\ilor succes în desfăşurarea lu Gaspar (RP Ungară), secre La invitaţia preşedintelui
crărilor. tar general al Consiliului preşedintele Consiliului Khan, către Comitetul internaţional instituţionalizalâ egalitatea
Yahla
Pakistanului,
şr
al Crucii Roşii, precum
juridică a limbilor engleză
dc
intervenţiei
ambasadorului
Arestări Sudori Miniştri al U.R.S.S., Alexei Elveţiei fn Niqcria. Motivul şi franceză pe întreg lerlto-
riul ţârii. Proiectul dc lege
Kosighin, va face o vizită la
arestării n-a fost comunicat.
prevede, dc asemenea, con
0 declaraţie a lui U Thant 30 mai. transmite agenţia stituirea unor districte bi
la
Rawalpindl, inccpînd de
lingve pc teritoriul
cărora
CAIRO 28 (Agerpres). — să idenlilalea şi numărul per pentru a dispersa pe demon TASS. toaic organele puterii de stal
NEW YORK 28 (Agerpres). majoră a deceniului următor, Rcluind o emisiune a pos soanelor arestate. Re de alta stranţi şi .1 uri?»iul numeroşi Companiile de distribuire a vor folosi în activitatea lor
lideri ai acestei
organizaţii
Intr-o cuvinfarc rostită la asupra căreia trebuie să sc tului dc radio sudanez, cap parte, zi «irul „Al A hram" din ce vor li traduşi in f.iţa tri filmelor străine din Alqcria ambele limbi, precum şl sta
Conferinţa anuală a organi concentreze atenţia comunită tată in capitala egipteană, a- Cairo afirmă, citind o decla au fost naţionalizate şl aci! bilirea unui comisar guverna
zaţiilor ncguvcrnamcnlalc. sc ţii internaţionale. El şi-a ex gcnlia France Presse relatea raţie a noului ministru dc in bunalului. Primul ministru al R.P. vităţile lor au fost transfera mental însărcinat să suprave
cretarul general al O.N.U., L) primat speranţa că sc vor ini ză despre o seric de arestări terne sudanez, Faruk Osman Totodată, noul ministru dc Ungare, Jeno Fock, a te Oficiului de slat pentru co gheze executarea prevederi
ţia rit mai curinri tratative în care au avut loc la Khartum, Hamdallah. că persoanele interne al Sudanului a făcut (ost primit, in cursul vizitei mcrţul cinematografic. Potri
Thant. a dcrlaral că dezarma lor acestei legi.
vederea încetării cursei înar în urma unor „arte ce con implicate in aceste incidente cunoscut că fostul preşedinte pe care o iace la Viena, de vit agenţiei dc ştiri algerle-
rea şi stăvilirea cursei înar mărilor nucleare, subliniind travin principiilor şi oolitieii sînt membri ai organizaţiei al ţârii, Ismail el Azhari, şi preşedintele Austriei, Franz ne, companiile străine au ob
mărilor reprezintă problema că marile puteri au acumulat Consiliului comandamentului „Fraţii musulmani", care an fostul premier, Mohamcd Jonas, căruia t-a transmis ţinut profituri exorbitante
o cantitate alît dc mare dc revoluţiei*. Comunicatul con organizat manifestaţii la Mahgoub, se află sul) supra Invitaţia de a face o vizită prin distribuirea de filme co Un bilanţ publicat miercuri
astfel de arme, incit au posi Khartum şi au distribuit ma veghere la reşedinţele proprii; oficială în RP Unqarâ. in merciale vechi, lipsite dc orice la Paris arată că datorită ac
bilitatea de a se distruge re siliului. difuzat de radio, pre nifeste >i apeluri prin t are era ceilalţi membri ai echipei vitaţia a fost acceptată. valoare culturală. cidentelor dc circulaţie. In
Planuri ale ciproc, dcsfiin(indu-sc practic cizează că vinovaţii vor fî atacat actualul regim politic ministeriale înlăturate de la tervenite în Franţa fn ultl-
stare
conducere se află sub
U2 de forţă
Poliţia a făcut
pedepsiţi, fără a se indica în
ca societăţi viabile.
de arest la unul din palatele mele patru zite, 126 de per-*'
soane au fost ucise Iar 1 505
N.A.S.A. preşedinţiei. tehnicieni din noul port ge Erlandcr, a declarat că rănite.
Colectivul de muncitori şi
Primul ministru suedez, Ta-
Tienţzln (R.P Chineză) a guvernul suedez se desolida
privind 40 de foşti miniştri şi lideri construit o ruacara plutitoa rizează in intregime dc acti Cinci mineri au fost fngro-
KHARTUM 28 (Agerpres).
vităţile exercitate de căpita
re de mare capacitate. Ma
ai partidelor politice dizolva caraua arc o înălţime dc 27 nul din aviaţia civilă suede paţi dc vil fn urma unei pră
debarcarea te, precum şi un număr de m. Braţul principal poate ri ză, Karl-Gustaf von Rosen. buşiri produse la o mină de
dica o încărcătură de 150 de
care s-a pus în serviciul au
ofiţeri superiori au fost ares
cărbune din localitatea japo
taţi — ■ a declarat corespon tone şl are o rază de 12 m. torităţilor din Biafra sl a c- neză Sapporo. Salvarea Idt
iar braţul auxiliar ridică o
a devenit problematică, căci
pe Marte dentului agenţiei Fran greutate de 25 lonc şl arc o fccfiiat mai multe raiduri dc straturile prăbuşite au blocat
bombardament asupra aero
ce Presse,
ministrul de in
terne sudanez, Faruk Osman. rază de 29 m. dromurilor nlqeriene. complet căile de acces spre
HOUSTON 28 (Agerpres). O altă declaraţie dată publi locul unde se află cel cinci
O dotă incheiot cu succes cităţii de Ministerul de In • e e mmm mineri.
rborul novei „Apollo-10”, terne anunţă interzicerea în
N AS.A. a readus în octuo „interesul ordinii şi securită La Dnepropetrovşk a în I a Dakar a avui loc o con mmm
litote proiecte ce depăşesc cu ţii* a tuturor ceremoniilor pu ceput construcţia tumulul ferinţă de presă la care se-
mult misiunea de aselenizo» blice ocazionate de aniversa metalic care va fl montai la cretaru! general al Partidu 10 persoane au fost ucise
re, care va ieveni echipaju rea naşterii lui Mohamed. centrul de televiziune din lui african al Independenţei şi alte 15 grav rănite In urma
lui următoarei nave spaţiale Kiev. Turnul va avea 380 dc din Guineea Portugheză şi unui accident înregistra^
americane Aceste planuri, metri şi o formă de pirami Insulele Capului Verde miercuri fn capitala flliplnezd,
aşa cum ou fost definite re dă ortogonală. La înălţimea (P.A.I.G.C.). Amilcar Cabrai, Manila, cind un autobuz în
cent de or Thomos Paine, KHARTUM 28 (Agerpres) de 200 de melri, din sticlă a anunţat descoperirea unui ţesat cu pasageri a Intrat in
administrator generol ol o- In prima sa conferinţă de şi oţel va fl realizată Încă complot pus la cale dc poli tr-un automobil.
genţiei americane spaţiale, presă, Abubakr Awadallah, perea pentru aparatele de e (ia politică portugheză
urmăresc explorarea Lunii şi primul ministru al Sudanului, misie, care va avea o supra (P.I.D.E.) împotriva unor
construirea de bare ştiinţifi a declarat că ţara sa va sus faţă utilă dc 400 mp In in conducători ai P.A.I.G.C. Du • • •
ce. lansarea pe orbite teres ţine mişcările de eliberare teriorul piramidei vor func pă cum a precizat el, intr-un
tre a unor staţii cu o durată naţională. El a subliniat că ţiona două ascensoare rapide oraş senegalez în care sc Noi şi qrave incidente s-au
de zbor de cel puţin un an. noul regim înţelege să jtdueă din care unul va circula pină află cartierul general al fron produs miercuri la Tucuman,
expedierea de sonde „Mari- Sudanul în lumea naţiunilor la cota 328 m. tului de nord al forţelor pa localitate situată la 1 200 km
ner” şi „Viking” pe Mane. progresiste de Buenos Alres, cind poliţia
Scopul acestor eforturi consta triotice care luptă pentru in a intervenit împotriva unei
în asigurarea debarcării oa dependenţa Guineei a lost a. demonstraţii studenţeşti. Pes
menilor pe Morte în anii 80. restat un agent al P.I.D.F.., te 2 000 de studenţi au organi
înainte de toate, subliniază Agenţia UPI informează că Gomez Fonesca El urmărea zat un marş spre clădirea
insă oamenii de ştiinţă, este Kerala (INDIA) dr. Auguste T.indt. reprezen- să asasineze mai rau1(1 lideri municipalităţii, protestfnd Îm
necesară obţinerea unor teste fea şi a acordării dc credite lanţul Comitetului internaţio ai Partidului african a) inde potriva violenţelor poliţiei. In
sigure că omul poate trăi o Puternice demonstraţii pentru satisfacerea necesită Invăţămînt gratuit nal al Crucii Roşii in Africa pendenţei din Guineea Portu tre agenţii poliţiei $1 studenţi
perioadă îndelungata în spa ţilor economice ale ţârii. Pre răsăriteană, şi trei colabora gheză şi Insulele Capului au avut loc ciocniri, care
ţiu şi ca aceasta nu se va re şedintele Columbiei. Carlos pentru copiii tori ai săi, care fuseseră a- Verde. s-au soldat cu rănirea a peste
flecta negativ asupra sănătăţii, l.lcras Rcstrcpo. a desemnat reslaţl marţi seara de aulorî-
capacităţii de lucru şi mora antiamericane in Columbia JO comitete speciale, fiecare 20 de persoane, dintre care 10
lului sau. Recordul de zbor condus dc cîle un ministru, între 6 şi 11 ani lăţilc federale nigeriene pc grav, şî arestarea a aproxi
de două sâptomîni ol navei pentru a discuta cu membrii aeroportul din Lagos, au fost Camera Comunelor a Cana mativ 100 de manifestanţi.
„Gemini" din decembrie 1965 BOGOTA 28 (Agerpres). — rcstînd un număr de persoa suitei lui Rockefellcr dificul DELIII 28 (Agerpres). Toţi eliberaţi miercuri. Eliberarea dei a adoplat la a doua lec- Studenţii s-au baricadat tn-
este insuficient. subliniază tăţile ţării sale in relaţiile cu copiii în vîrslă Intre 6 si 1 1
spedolişlii americani, pentru Puternice demonstraţii anti ne după ciocniri cu manifes «S.U.A. ani din statul indian Kerala celor patru arestaţi a surve iţiră cu 107 voturi pentru sl Ir-un cartier in apropiere de
stabilirea unor concluzii sem americane au izbucnit marţi în tanţii soldate cu numeroşi vor frecventa şcolile în mod nit în urma protestului re 7 contra proiectul dc lcqc universitate, unde au ocupai
nificative In acest sens, me principalele oraşe columbiene, răniţi. Miercuri, la Bogota s-a a gniluît. Această hotărîre, du mis guvernului din Lagos de guvernamental prin care este cîleva clădiri.
dicul cosmonauţilor americani, in semn dc protest împotri Potrivit relatărilor agenţiei nunţat că. pc lingă mobili pă cum a anunţat ministrul
dr. Charles Berry. opiniozo va vizitei guvernatorului sta UIM. Rockefellcr „s-a bucurai zarea a 10 000 de poliţişti, gu educaţiei din acest stat. a fost
pentru o nouă ediţie a ope tului New -York. Nclson Roc- de o primire rece* la Bogo vernul a hotărît chemarea dc «adoptată de guvernul Frontu
raţiei „Tektite'1, din aprilie a kcfeilcr. tare întreprinde „un urgenţă sub arme a ţinui nu lui unit din Kerala (în care
nul trecut, cînd un grup de turneu de informare" în ţă ta din partea oficialităţilor măr dc rezervişti „pentru a sînt reprezentate forţele de
acvonouţi ou trăit fără legă rile Americiî Latine în călit «al o columbiene, nemulţumite de garanta securitatea personală* stingă), care a alocat 40 la CURIER • CI IRIER • CURIER
tură cu exteriorul, in containere de trimis personal al preşe obstacolele ridicate de S.U.A, a trimisului preşedintelui sută din bugetul său pentru
speciale, în odincul apelor o dintelui Nixon.
ceanului N A S A are în ve Manifestaţiile au început la în calea exporturilor de ca Nixon. dezvoltarea invăţâmîntulul.
dere, printre altele, şi un alt Bogota, cu cîtovn ore înaintea
experiment şi anume zborul sosiţii lui Roekcfcllcr. şi s-au
unui echipaj pe o orbită cos extins în oraşele Baranquilla. Procesul celor
mică terestră, timp de 56 de Caii, Monlcria şi altele. Zeci (Urmare din ziarul nr. 4476) tele fusese definitiv pierdu
zile După opinia aceluiaşi de mii dc studenţi au parli- In căutarea lui Hitler tă. Toate hîrtiile care se „ 4 4 de
medic, rezultatele obţinute nu cip.it ta o grevă dc protest de găseau în dosar fuseseră re-
vor li insă întru totul edifica- 24 dc ore, în timp ce pe Bidoanele bâtute la maşină, cu carac
toore. dacă se ore in vedere străzile Popotei şi ale altor tere imense Nu mai văzu m iliarde*'
că celulele umane se reînno de benzină sem niciodată asemenea ca
iesc in întregime Io şase luni centre universitare an fost Schneider, mecanic prin ruinele Berlinului ractere bizare. Parcă lc pri
şi deci tulburările eventuale arse drapele ale S.U.A. şi Karl veam printr-o lupă La ce MILANO 28 (Agerpres). —
provocote de o şedere înde erau purtate pancarte prin la garajul cancelariei, a po- au folosit toate acestea ? Un marc interes ii suscită
lungată in spaţiu nu pot fi caic sc exprima nemulţumi veslil că la 28 sau 29 apri Mai lîrziu, am aflat că se din primul moment procesul
cunoscute in ansomblut lor, rea faţă (Ic politica Washing lie, nu-şi mai amintea exacl, sită pentru a arde corpul de stradă, comunicate ale di dea că se pregătea instala cretara lui Hitler, Gerlmd celor „44 de miliarde”, care
decil după o perioadă cel tonului faţă de ţările Americiî plantonul de serviciu la te fuhrerului. Dar în seara dc recţiei Berlinului şi ale parti rea marelui cartier general ■lung, rebâtea toate docu a început la Milano. Este vor
puţin egala de voia} cosmic lefonul secretariatului lui 1 mai primeşte un alt tele dului nazist, din care rele al lui Hitler la Berchlesga mentele pe o maşină specia ba de acţiunea judiciară des
experimental Latine Poliţia a intervenit a- Hitler i-a transmis un ordin: fon : să trimită toată benzi şea că situaţia era dispera den. Se grăbeau deci toţi să lă. pentru Hiller, Din motive chisă împotriva industriaşului
tă. că muniţiile lipse*™, că
trebuie trimisă toată benzi na de care dispune Schnei soldaţii erau demoralizaţi părăsească Berlinul. Iată un de prestigiu, Hiller nu voia Felicc Riva pentru faliment
să poarte ochelari.
dosar conţinînd informaţiile
der a golit rezervoarele ma
na de care dispune Fuhce şinii şi a trimis încă patru Mai erau şi corespondenţa difuzate de duşman în tim fraudulos, precum şi altor
rului. Schneider a trimis opt bidoane Ce-a mai fost şi cu lui Borman, documentele pul ultimelor zile de aprilie, Iată o infnrmnlie a unui 16 persoane implicate în fali
CeS mai lung lunel în aceeaşi zi a mai primit telefonul acesta ? Pentru personale ale lui Hitler. telegramele agenţiei Reuter post de radio străin anun- Văile Susa”, soldat cu un pa
mentul societăţii „Cotonificio
bidoane de 20 de litri. Dat
(înd executarea lui Musso-
încercam
să găsesc,
în
un ordin prin telefon (Era
submarin din lume deja noapte). Să trimită toa cine mai era nevoie de ben primul rînd, printre aceste trimise de la marele cartier lini şi a amantei sale. Clara siv dc circa 44 miliarde de
general aliat, emisiuni de la
zinâ ?
Pet.acci. la Milano. Creionul
lire. in urma
investiţiilor şi
te torţele. Dispunea de opt La elfi va metri- de ieşirea hîrtii, tot ce putea arunca Moscova cu privire la opera lui Hitler sublimase nume proiectelor de modernizare
ţiile pe diferite fronturi, te
le .Mussolini" şi cuvintele
cea mai mică lumină asupra
TOKIO — Corespondentul a viiioriilui lunel, cunoscut sub şi toate au luat calea bî- din adăpostul lui Hitler. «im ceea ce se petrecuse aici în legramele anunţînd eveni „spînzurnt cu capul în jos”... care depăşeau posibilităţile şi
găsit cadavrele pe jumătate
Agerpres Fl. Ţuiu, transmite: numele de „Selkan”. a hotărî! doanelor nu l-a văzut calcinate ale lui Goebbels şi cursul ultimelor zile, tot cc mentele care se petreceau Cc gînduri i-or fi sugerat puterea de acoperire a între
Schneider
Cei mal buni experţi japonezi că lucrările penlru executarea personal pe Hitler Nu ştia al soţiei sale Iată pentru ce putea da cea mai mică in în lume. telegrame prove această veste ? Cc hotărîre prinderii. Industriaşul milanez
este
judecai In contumacie,
in construcţia de tuneluri au tunelului proprlu-zis pol începe dacă se afla sau nu la Ber a mai fnsl nevoie de benzi dicaţie. cel mai mic amă nind de la Londra. Roma. l-a determinat să ia ?
ajuns la concluzia că. in pre in anul viitor. lin Dar ),i 1 mai a aflat de nă. Fumul nu se risipise în nunt. permiţînd să descopăr San Francisco. Washington Dar valoarea inestimabilă cl piofitînd de eliberarea sa
veni, este posibilă, din punrl „Japan Railuay Construction la şeful garajului şi prin in că de pe deasupra Berlinu adevăratul deznodămînt... şi Ziirich Toate acestea ser a acestor documente depăşea provizorie pentru a fugi în
Liban, care refuză extrădarea
dc vedere lehnlc, construirea corp " caro execută deja să termediul şoferului personal lui. Clădirea cancelariei mai Iată-1 pe Borman trimi- veau lui Hitler pentru a şi c.adrul misiunii pe cate noi
unui lunel submarin înlro pături de probă, urmează să al lui Hitler, Erich Kemke. fumega. Ventilatoarele înce ţînrt telegramă după tele forma o idee despic cc se o aveam de îndeplinit în a- lui. Dezastrul finnnnar al so
Hokkaido. din extremitatea înceapă pregătirile penlru con că fuhierul murise. Plinire taseră să funcţioneze la sub gramă lui Hummel, la Ober petrecea în celelalte sectoa cietăţii nfcclco/â peste 5 000
nordică a arhipelagului japo struirea tunelului, ce va avea soldaţi circulă zvonul că sol. şi nu se mai putea res salzherg. avind lonte men re ale frontului şî la Berlin ccl moment. Ele ne cufun dc muncitori ameninţaţi cu
nez, şi marca Insulă Honshn. o lungime loială dc 36,4 kilo s-ar fi sinucis şi că Irupul pira. In acele zile s-au dis ţiunea „geheim” (secret), şi chiar în timpul ultimelor daseră în istoria unui război şomajul. Sc preconize.'izâ insă
cicarca unui consorţium, care
din centrul arhipelagului- Pe metri şi va fi cel mai Innq tu său a fost ars Schneider a trus o mulţime de hirlii şi datate în ultimele zile din care era aproape terminat va grupa mari firme, printre
nel submarin din lume. El va documente. Erau acolo ra- luna aprilie. Natura ordine zile din aprilie. In această ELENA RIEVSKAIA
baza indicaţiilor lor, comite fost de părere eă benzina pe earc şî compania Fiat. care
fi terminal in cinci sau şase ani care o trimisese a fnsl folo- poarle in legătură cu luptele lor pe care le dădea dove perioadă legătura cu arma (Va urma)
tul de Investigaţii tehnice asu şl va costa aproximativ 300 va prelua afacerile întreprin
pra condiţiilor de construire milioane de dolari. derii falite.
TIPABCEi i latreorfodere* oalImfloB Hanedoart-Deva.